Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 18–31 ianuarie 2010

Sectorul agricol

“Cenuşăreasa” economiei moldoveneşti…

Potrivit datelor BNS şi estimărilor preliminare în 2009 producţia agricolă în gospodăriile de toate categoriile a înregistrat o scădere de cca 10% faţă de anul 2008. Micşorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu peste 17%, pe cînd producţia animalieră a marcat o creştere de cca 12% faţă de anul 2008. Analiza impactului diferitor tipuri de producţie asupra ritmului volumului fizic al producţiei agricole în anul 2009 faţă de anul 2008 indică, că influenţă negativă mai semnificativă a avut-o descreşterea producţiei de grîu (cu ca 43%), porumb pentru boabe (cu peste 23%), sfeclă de zahăr (cu peste 65%), floarea soarelui (cu cca 24%), legume (cu pese 14%), fapt ca a generat micşorarea producţiei globale agricole cu cca 10%. În anul 2009 ponderea producţiei vegetale în total producţia agricolă a constituit 68% (în anul 2008 — 74%). Descreşterea producţiei vegetale (şi respectiv a ponderii acesteia în total producţia agricolă) în anul 2009 faţă de anul 2008 a fost generată atît de micşorarea suprafeţelor însămînţate cît şi de scăderea roadei medii a principalelor culturi agricole. Totodată, majorarea şeptelului de vite şi păsări (bovinelor — cu peste 2%, porcinelor — cu cca 34%, păsărilor — cu cca 13%), cît şi creşterea productivităţii acestora a cauzat sporirea producţiei principalelor produse animaliere şi producţiei animale în total. Situaţia în profil pe categorii de gospodării indică, că 29% din volumul producţiei globale agricole revin întreprinderilor agricole, 22% — gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), 49% — gospodăriilor populaţiei. Ponderea înaltă a gospodăriilor populaţiei în producţia agricolă este determinată în special de cota importantă a producţiei animale în aceste gospodării (cca 81% din total producţia zootehnică pe ţară).

Sectorul industrial

Industria, însă, nu stă de loc mai bine…

Potrivit aceloraşi datele ale BNS în 2009 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de 23,27 miliarde lei în preţuri curente (1,94 miliarde USD). Indicele volumului producţiei industriale faţă de ianuarie-decembrie 2008 a constituit cca 78% în preţuri comparabile. În luna decembrie 2009 faţă de decembrie 2008 acest indice a fost de peste 84%. Declinul producţiei industriale, comparativ cu ianuarie-decembrie 2008, a fost determinat de reducerea producţiei în: industria extractivă cu peste 32%, industria prelucrătoare — cu peste 24%, sectorul energetic — cu 1,5% etc. ceea ce a cauzat micşorarea volumului total de producţie cu cca 23%. Micşorarea volumului producţiei industriale în ansamblu în perioada vizată a fost cauzată de reducerea acestuia în special la întreprinderile cu următoarele activităţi principale de industrie: producţia altor produse din minerale nemetalifere; prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor; fabricarea produselor textile; fabricarea vinului; producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne; fabricarea băuturilor alcoolice distilate etc. Întreprinderile cuprinse în cercetare statistică lunară explică reducerea volumului de producţie prin: dificultăţi privind piaţa de desfacere, în special reducerea volumului comenzilor companiilor de peste hotare, dar şi celor autohtone — consumatoare de producţie industrială; insuficienţa materiei prime; insuficienţa mijloacelor financiare etc.

Relaţiile cu donatorii

FMI-ul dă bani, dar în acelaşi timp cere socoteală…

În 29 ianuarie 2010 Consiliul de Directori al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat programul economic cu Republica Moldova, susţinut de mecanismul extins de creditare (ECF) şi mecanismul de finanţare extinsă (EFF). Valoarea totală a asistenţei financiare va fi echivalentă cu 369,6 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) sau cca 574,4 milioane USD, avînd ca scop susţinerea programului economic al ţării în vederea restabilirii durabilităţii fiscale şi externe, menţinerii stabilităţii financiare, reducerii sărăciei şi creşterii economice. În urma aprobării, Chişinăul poate obţine acces imediat la 60 milioane de DST (cca 93,2 milioane USD), iar tranşele următoare vor fi debursate în urma revizuirilor semi-anuale. Noul program urmează programul pe trei ani finanţat prin Mecanismul de finanţare pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei (PRGF), aprobat de Consiliul de Directori Executivi în luna mai a anului 2006, care însă a expirat în luna mai a anului 2009. Programul autorităţilor pentru 2010–12 are ca scop restabilirea durabilităţii fiscale şi externe şi stimularea creşterii economice. Politica bugetar-fiscală prevede întoarcerea treptată la o situaţie durabilă pînă în 2012, sau şi mai devreme, dacă va fi posibil. Politica monetară se va axa pe menţinerea stabilităţii preţurilor. Reformele structurale vor sprijini relansarea, inclusiv printr-o flexibilitate mai mare în economia strîns reglementată. Programul de asemenea va majora cheltuielile pentru serviciile sociale esenţiale şi pentru reducerea sărăciei. În particular, politica bugetar-fiscală în 2010 prevede o ajustare, foarte necesară, la necesităţile mari de investiţii publice şi cheltuieli sociale. În scopul reducerii deficitului, autorităţile au reeşalonat majorările salariale neacoperite şi au optimizat cheltuielile la materiale şi subvenţii. În acelaşi timp, bugetul prevede o majorare a cheltuielilor pentru asistenţa socială direcţionată, pentru a proteja familiile vulnerabile. Politica monetară, avînd în vedere inflaţia relativ joasă, va veni în susţinerea relansării economice în curs de apariţie. Pentru asigurarea unui curs de schimb aliniat la principiile economice fundamentale, intervenţiile pe piaţa valutară vor fi limitate la atenuarea fluctuaţiilor pe termen scurt. Banca Naţională va monitoriza atent situaţia financiară a băncilor şi îşi rezervă dreptul să intervină pe piaţă dacă va fi cazul. Reformele structurale sînt direcţionate spre deblocarea potenţialului de creştere al economiei şi susţin cadrul bugetar-fiscal. Un program mai larg de liberalizare şi de reglementare este orientat spre stimularea concurenţei şi încurajarea creşterii economice conduse de sectorul privat. Pentru a menţine sistemul de asigurare socială durabil din punct de vedere financiar, vor fi treptat eliminate privilegiile de pensionare timpurie pentru angajaţii în serviciul public, iar sistemul de indemnizaţii pentru concediile medicale va fi restructurat. De asemenea, autorităţile obligate să soluţioneze problema arieratelor quasi-fiscale mari din sectorul de termoficare.

1–17 ianuarie 2010 1–14 februarie 2010