Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 1–15 aprilie 2009

Preţurile şi inflaţia

Moldova este in deflaţie pentru a patra lună…

Pentru a treia lună consecutiv de la începutul anului în Moldova se înregistrează deflaţie. Indicele preţurilor de consum (IPC) în martie a.c. faţă de februarie 2009 a constituit 99,2%, iar faţă de martie 2008 — 101,2% (informativ: în martie 2008 faţă de februarie 2008 IPC a marcat 101,1% şi faţă de martie 2007 — 115,4%), informează Biroul Naţional de Statistică. Scăderea preţurilor medii de consum cu 0,8% a fost determinată de reducerea preţurilor la produsele alimentare — cu 1,5%, nealimentare — cu 0,4% şi tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei — cu 0,1%.

Totodată în martie a.c. au fost reduse tarifele pentru serviciile prestate populaţiei de transportul public auto interurban — cu cca 5% şi manopera pentru reparaţia locuinţelor — cu 1,5%. De la începutul anului preţurile s-au micşorat cu 1,8%. Astfel, în Republica Moldova începînd cu luna decembrie piaţa de consum se caracterizează prin procesele deflaţioniste (decembrie — minus 0,2%, ianuarie — minus 0,1%, februarie — minus 1%, martie — minus 0,8%).

Climatul investiţional şi poziţia externă a Moldovei

Urmare a bătăliilor politice, impactul economic va fi unul puternic…

Fără îndoială că efectele instabilităţii politice şi a celor întîmplate săptămînă trecuta la Chişinău se vor răsfrînge aspra climatului investiţional, în particular asupra investitorilor străini. Dacă aceştia pînă de moment erau cam reticenţi să-şi plaseze afacerile în Republica Moldova, reticenţa lor de acum încolo considerăm că va fi dublă.

În plus, temerile investitorilor străini prezenţi sau care vor să vină în Moldova primesc o confirmare şi din plan extern. Spre exemplu, agenţia internaţională de evaluare financiară Fitch şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia din Moldova, avertizînd că ar putea coborî ratingul Moldovei, care este actualmente de B cu minus. Ratingul acordat Moldovei este unul din categoria speculativ (junk) — fără recomandare de investiţii.

Potrivit celor de la Fitch, situaţia politică şi economică din Republica Moldova este foarte dificilă şi deja include un risc politic semnificativ, iar dacă riscurile se vor vedea simţite şi în continuare, pe termen lung şi cu impact asupra economiei, este de aşteptat ca aceasta să modifice acest calificativ spre unul şi mai prost, fapt care pune în pericol relaţiile de creditare din partea granzilor financiari internaţionali ca FMI, BM, CE etc.

Se ştie bine că memorandumul Moldovei cu FMI este practic expirat (mai 2009), relaţiile BM cu Guvernul sînt relativ tensionate, în pofida faptului că în ultima jumătate de an au fost disbursate două tranşe pentru proiectele de infrastructură, o situaţie similară se atestă şi în relaţia cu Comisia Europeană. Însă relaţiile acestora de mai departe cu Guvernul vor fi condiţionate în mare parte de existenţa unui memorandum cu FMI. Mai mult ca atît, nu trebuie să uităm că pe lîngă principalele structuri creditoare internaţionale în ţară mai sînt prezente proiecte investiţionale ale altor state ca Spania, Olanda, Lihteinştein, Japonia etc, proiecte care oricind pot să-şi încheie misiunea în lipsa unor elementare libertăţi şi principii democratice în Republica Moldova.

În plus, în condiţiile în care Bucureştiul a susţinut Moldova în procesul de integrare europeană, introducerea vizelor pentru români va afecta mediul de business, mai cu seamă că multe dintre afacerile străine din Moldova sînt conduse din România, ţară membră a UE. Respectiv, urmare a bătăliilor politice, impactul economic va fi unul puternic, mai cu seamă că Moldova este într-o măsură bună dependentă de fondurile externe, de la banii UE pînă la remiterile muncitorilor care lucrează în străinătate.

Criza economică globală a contribuit la tensiunile din ţară, în condiţiile în care sumele trimise acasă de moldovenii care lucrează în străinătate s-au diminuat. Datoria externă a Moldovei — de cca 4 miliarde USD sau 70% din produsul intern brut (PIB) din 2008 — este destul de ridicată, deşi nu mai mare decît a altor state mici, în curs de dezvoltare. Cifra include atît datoria publică, cît şi cea a sectorului privat. În acest an, Moldova mai are de plătit 12 milioane USD, dintr-o emisiune de obligaţiuni cu dobînda variabilă scadentă în octombrie, fapt care va face presiuni asupra bugetului de stat.

Macroeconomie

Efectele crizei: prognozele clubului IDEA…

Clubul IDEA a făcut public eventuale prognoze în actuala conjunctură economică într-un comentariu semnat de Sorin Hadîrcă în cadrul unei şedinţe a acestuia la care s-a discutat despre recesiunea economică mondială şi impactul acesteia asupra ţării. O întrebare care “circulă” şi care, probabil, îi preocupă pe toţi este dacă recesiunea economică mondială poate sau nu poate fi valorificată în interesul ţării. Membrii clubului au avut un consens deplin în privinţa faptului că recesiunea per se, nu este în niciun caz o oportunitate şi nu aduce decât probleme: diminuarea confidenţei, scăderea consumului, ciclul vicios generat de scăderea preţurilor, micşorarea vânzărilor, vulnerabilitatea externă şi creşterea şomajului.

Totuşi, este rezonabil să se asume, că în dependenţă de gradul de expunere şi setul aplicat de politici, ieşirea din recesiune va surveni mai repede în unele ţări şi, mai lent în celelalte. În acel moment, ţările care vor depăşi criza mai repede vor fi într-o poziţie mai avantajoasă din punct de vedere al concurenţei pe pieţele internaţionale, fiind primele care vor strânge roadele confidenţei restabilite a consumatorilor şi consolidându-şi astfel cotele pe pieţele respective.

Avantaje pentru unii…

De asemenea, s-a discutat despre faptul că unele companii, chiar pe durata crizei, vor fi avantajate faţă de celelalte. Este vorba de companiile care fie că sunt competitive din punct de vedere al costurilor, fie că sînt “bogate” în lichidităţi.

Cu referinţă la cele din urmă, cei de la IDEA s-au gîndit la băncile comerciale din Republica Moldova, care bucurîndu-se de indicatori ridicaţi ai lichidităţii şi solvabilităţii (cel puţin pentru moment) ar putea face o mişcare expansivă în pieţele ţărilor vecine. Desigur, acest pas este asociat cu un grad anumit de risc, iar o analiza detaliată de piaţă este absolut necesară. Şi totuşi, sînt multe de cîştigat. Este cunoscut că pe durata crizei preţurile la acţiuni coboară sub valoarea justă de piaţă (fair market value) din motive evidente: panică, deficitul de lichiditate, repatrierea unor investiţii. În momentul cînd panica dispare, în cotarea de piaţă a companiilor care rămân pe picioare survine o corecţie — preţurile la acţiuni recuperează valoarea de piaţă. În lumea financiară această activitatea este cunoscută sub denumirea “culesul cireşelor” (cherry picking), sugerînd, desigur, că acţiunile companiilor sînt procurate la preţuri de nimica. Într-o perspectivă medie, expansiunea unor bănci pe pieţele vecine ar face un serviciu bun exportatorilor şi, per total, competitivităţii.

Prognoza unor indicatori macroeconomici…

În cadrul aceleiaşi şedinţe s-a utilizat metoda expertului care a generat rezultate mai degrabă pesimiste, decît optimiste: PIB în 2009 de 1,4%, inflaţie (dec. 2009/dec. 2008) — 5,8% şi o creştere a şomajului pînă la cota de 9,6%.

IndicatoriMin.MedianaMax.
PIB-4.01.45.5
IPC3.05.89.0
Rata şomajului7.19.615.1

Judecînd despre PIB cei de la IDEA au încercat să-l privească prin prisma performanţei componentelor sale: consum, investiţii (inclusiv cheltuielile şi investiţiile publice) şi export net. Respectiv, se aşteaptă la un impact negativ din partea consumului şi al investiţiilor gospodăriilor care va fi compensat parţial de performanţa exportului net (care pentru prima oară după mulţi ani ar putea influenţa pozitiv PIB-ul). O influenţă pozitivă asupra PIB-ului ar putea fi exercitată şi de majorarea cheltuielilor bugetare în situaţia cînd se va avea din ce finanţa deficitul.

Performanţa IPC-ului este “bună” fiind determinată de micşorarea cererii agregate de consum. În condiţiile actuale, asistăm la cîteva luni consecutive de deflaţie, însă acest lucru s-ar schimba în situaţia cînd leul moldovenesc ar luneca în direcţia deprecierii.

 Min.MedianaMax.
Durata recesiunii (ani)0.01.02.5

Opiniile privind durata recesiunii în Republica Moldova au fost în aparenţă polarizate. Deoarece pentru a vorbi despre sfîrşitul recesiunii trebuie mai întîi ar trebui să se identifice exact sau să se cadă de acord asupra începutului ei. Or, definiţia clasică — 2 trimestre consecutive de scădere a PIB-ului — nu ţine în actuala conjunctură, deoarece pe totalul anului 2008 PIB a crescut cu 7,3%. Totuşi, asumînd un început de recesiune care se produce chiar în momentul de faţă (dovadă fiindu-i scăderea industriei cu cca 27%), experţii de la IDEA au prognozat că reluarea ritmului de creştere economică va surveni în trimestru I, 2010. Pe total, o concluzie a celor de la IDEA a fost necesitatea unui plan-anticriză menit să sprijine cererea globală şi să protejeze sistemul bancar. Pentru mai multe detalii a se vedea http://clubulidea.wordpress.com

17–31 martie 2009 16 aprilie – 1 mai 2009