Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 2–31 august 2008

Inflaţia şi preţurile

A doua lună consecutiv în Moldova se înregistrează inflaţie…

Statistică oficială arată că, în iulie, în comparaţie cu iunie 2008, preţurile de consum au scăzut în medie cu 0,9%, fiind influenţate de reducerea preţurilor la produsele alimentare — cu 3,3% şi creşterea preţurilor la produsele nealimentare — cu 0,3%, precum şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei — cu 0,7%. Este a doua lună consecutivă cînd se înregistrează deflaţie în Moldova. Descreşterea preţurilor la produsele alimentare din luna iulie a fost generată de reducerea sezonieră a preţurilor medii faţă de iunie a.c. la produsele agricole: legume proaspete — cu peste 24%, cartofi — cu peste 8,3%, fructe proaspete — cu 17%, precum şi la lapte şi produse lactate — cu 1,5%.

Totodată, în perioada de referinţă a fost înregistrată creşterea preţurilor la următoarele produse alimentare: băuturi nealcoolice — cu cca 7%, miere de albine — cu 4%, mezeluri — cu 2,5%. Creşterea tarifelor la servicii în iulie 2008 a fost înregistrată la: tarifele pentru închirierea locuinţelor şi serviciile stomatologice — cu cca 5%, alimentaţia cu apă potabilă şi serviciile de canalizare — cu aproape 4%. De la începutul anului 2008 (iulie 2008 faţă de decembrie 2007) nivelul inflaţiei a constituit 5,3%. Creşterea preţurilor medii pe parcursul ultimelor 12 luni (iulie 2008 faţă de iulie 2007) a constituit 13,5% — inflaţia anualizată. Cu toate că în iunie şi iulie s-a înregistrat deflaţie inflaţia se va menţine la un nivel înalt în următoarea perioadă ca urmare a majorării preţurilor administrate (gaze, electricitate etc.)

Sistemul financiar-bancar

Activele bancare constituie cca 3,66 miliarde USD…

Pentru primul semestru capitalul de gradul I, unul din principalii indicatori financiari ce reflectă gradul de consolidare a băncilor şi capacitatea acestora de acoperire a eventualelor pierderi, s-a majorat pe sistem cu cca 13%, pînă la cca 5,9 miliarde lei. Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor a constituit 72,5% sau cu 0.6 p.p. mai mult faţă de începutul anului. Media suficienţei capitalului ponderat la risc pe sistem continuă să fie situată la un nivel înalt — de cca 30% (nivelul minim necesar este de 12%) şi indică un înalt grad de siguranţă a băncilor determinat de existenţa unui potenţial de efectuare a operaţiunilor riscante fără afectarea capitalului.

Activele totale au însumat cca 36,2 miliarde lei (3,66 miliarde USD), în creştere cu 13% faţă de începutul anului. În special, portofoliul de credite s-a majorat cu 13,6% pînă la cca 22,6 miliarde lei. Ponderea creditelor nete în totalul activelor a constituit 62,4%. În ceea ce priveşte ponderea creditelor nefavorabile în totalul creditelor şi ponderea activelor nefavorabile în totalul activelor, indicatorii în cauză au înregistrat respectiv 3,8% şi 2.4%. În contextul diversificării riscurilor conform priorităţilor economiei naţionale, în mod tradiţional, ponderea cea mai mare au deţinut-o creditele acordate industriei şi comerţului — 48,3%. Acestea au fost urmate de creditele pentru imobil, construcţii şi dezvoltare — cca 13%, de cele acordate agriculturii şi industriei alimentare — cca 14% şi creditele de consum — peste 13%.

Venitul net pe ansamblul băncilor pentru semestrul I al anului 2008 a reflectat o desfăşurare mai extinsă a activităţii pe sistem comparativ cu perioada similară a anului precedent, fiind respectiv în creştere cu 37,5% şi însumând la 30.06.2008 — 731,6 milioane lei. Rentabilitatea activelor şi a capitalului acţionar au consemnat o creştere de respectiv 4,2% şi 24,6%, indicatori în cauză sporind faţă de începutul anului cu 0.3 p.p. şi 0.6 p.p. Creşterea în semestrul I 2008 a volumului obligaţiunilor pe sistemul bancar cu 13,2% pînă la 29,95 miliarde lei, în special, a depozitelor persoanelor fizice (cu peste 18%) pînă la cca 16,7milioane lei exprimă în continuare un înalt grad de solvabilitate şi credibilitate a băncilor.

Moneda şi cursul de schimb

Autorităţile se aşteaptă la o apreciere în continuare a leului moldovenesc…

Potrivit proiectului de buget pentru 2009 înaintat spre examinare Guvernului Ministerul Finanţelor se aşteaptă la o apreciere în continuare a leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA. Veniturile şi cheltuielile bugetului de stat pe anul 2009 fiind estimate la un curs de 9,12 MDL/1 USD. Astfel cotaţia leu/dolar ar putea să revină la situaţia de la sfîrşitul lunii noiembrie 1998, cînd moneda naţională se afla în cădere liberă după criza financiară rusă. Pentru efectuarea calculelor actualizate pe anul 2008 a fost utilizat cursul de schimb de 10,25 le/USD.

Cursul de schimb este utilizat la calcularea încasărilor din veniturile de la operaţiunile de export-import (inclusiv TVA, care reprezintă 64,35% din veniturile la bugetul de stat), taxele consulare, granturile primite de la donatorii externi şi a cheltuielilor pentru obligaţiunile externe faţă de organismele internaţionale, creditele primite de la donatorii externi, întreţinerea misiunii diplomatice etc.

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale susţinut de intrările masive de valută în ţară, ar putea crea presiune suplimentară asupra creşterii importurilor, precum şi ar avea o influenţă dublă atît asupra veniturilor, cît şi asupra cheltuielilor bugetare. Aprecierea în continuare a monedei naţionale va crea un factor de risc faţă de bugetul de stat şi ca urmare Guvernul, pentru recapitalizarea BNM, va direcţiona o parte din mijloace pentru majorarea capitalului statutar al BNM sau va emite HVS pentru acoperirea soldului debitar al fondului general de rezervă, ceea ce necesită mijloace suplimentare pentru serviciul datoriei de stat interne.

Recent, analiştii de la banca germană Commerzbank constatau, în urma unei analize, că leul moldovenesc a avut în prima jumătate de an cea mai bună evoluţie în raport cu alte valute, după coroana cehă. Leul a fost a doua monedă din lume, cu o apreciere de 17% faţă de dolarul SUA şi 15% comparativ cu euro. Analiştii germani apreciază această evoluţie drept performanţă ce denotă că Moldova are un potenţial real. Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, în prima jumătate de an leul moldovenesc s-a apreciat în raport cu dolarul SUA în termeni nominali cu 14,16%, în timp ce în termeni reali aprecierea a fost şi mai mare, de 18,17%. Cursul leu/euro a atins la 14 august cel mai redus nivel de la sfârşitul lunii mai 2004 încoace. În schimb exportatorii şi cetăţenii angajaţi la muncă în străinătate care trimit bani acasă acuză pierderi.

Prognoze macroeconomice

Creştere economică de 6% şi o inflaţie de 10% pentru 2009…

Bugetul de stat pe anul viitor a fost construit pe o creştere a PIB cu 6%, pînă la 70,5 miliarde lei, o rată medie a inflaţiei de 10% şi o creştere a exporturilor şi importurilor, respectiv cu 19% şi 4%. Estimările indicatorilor macroeconomici au fost efectuate în baza tendinţelor de dezvoltare a economiei naţionale şi rezultatelor obţinute în semestrul întîi al acestui an. Produsul Intern Brut estimat pentru anul curent este de 62,7 milioane de lei, la o creştere prognozată de 7,5%. În anul 2007 avansul a fost de 3%, o valoare nominală de 53,4 milioane lei.

Protecţie socială

Banca Mondială estimează o creştere a nivelului sărăciei cu 13%…

Estimările preliminare ale Băncii Mondiale indică faptul că dacă rata inflaţiei se va situata în jur de 20% în Moldova pentru perioada următoare, ţara s-ar putea confrunta cu o creştere de 13% a nivelului sărăciei, exacerbînd şi mai mult provocarea determinată de necesitatea asigurării accesului păturilor pauperizate la produsele alimentare. În speţă, o provocare nutriţională directă o prezintă situaţia grupurilor instituţionalizate, inclusiv a copiilor şi a persoanelor în etate, care în prezent supravieţuiesc cu o raţie evaluată sub 2 USD/zi. Aceasta reprezintă o provocare imensă pentru o ţara, în care deja aproximativ 28% din cetăţeni îşi duc existenţa în sărăcie. Majorarea preţurilor la produsele alimentare afectează, ca regulă, într-o proporţie mult mai mare anume persoanele pauperizate din ţară, deoarece aceştia cheltuie o proporţie mai mare a veniturilor sale pe produse alimentare şi pentru că aceştia sunt mai dependenţi de veniturile salariale şi transferuri.

16 iulie – 1 august 2008 1–15 septembrie 2008