Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #158 |
Potrivit datelor BNS economia Moldovei a înregistrat în perioada T1-T3’2010 o creştere de 6,5% faţă de sfîrşitul anului 2009. În ianuarie-septembrie 2010, întreprinderile moldoveneşti au produs bunuri şi servicii în valoare de 52,21 miliarde lei. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri a crescut cu 6,5% în raport cu perioada similară a anului trecut. Agricultura, economia vînatului, silvicultura, pescuitul, piscicultura şi industria au înregistrat o creştere a valorii adăugate brute faţă de anul trecut respectiv cu 6,6% şi 6,4%.
Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu perioada analogică a anului precedent cu 5,1%. Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea valorii adăugate brute din transporturi şi comunicaţii (cu 8,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (cu peste 6%), construcţii (cu cca 4%).
Datele statistice mai arată că volumul impozitelor colectate la bugetul public naţional a depăşit nivelul perioadei respective a anului precedent cu 14%, dar care s-a datorat şi măririi unor taxe şi impozite indirecte. Contribuţia volumului impozitelor pe produse la formarea PIB a constituit cca 17% în ianuarie-septembrie 2010 faţă de 16% în ianuarie-septembrie 2009. Consumul final total s-a majorat cu puţin peste 4% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Exportul şi importul de bunuri şi servicii s-au majorat respectiv cu cca 8% şi puţin peste 12% faţă de anul trecut.
Aceleaşi date ale BNS arată că T3’2010 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie lunar pentru o persoană 1337 lei, fiind în creştere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum, adică la rata inflaţiei) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de cca 4%. Plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, cca 45% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în descreştere faţă de T3’2009 cu peste 2%.
Veniturile din prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 18,5%. Creşterea veniturilor în această perioadă a avut loc în special în rezultatul majorării veniturilor din activitatea individuală agricolă. O sursă importantă în formarea veniturilor gospodăriilor rămîn a fi transferurile băneşti din afara ţării (remitenţele), contribuţia acestora fiind de cca 17% sau cu peste 2% mai mult faţă de aceiaşi perioadă a anului 2009.
În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 430 lei sau cu 37% mai mari decît ale populaţiei din mediul rural. În mediul urban, principala sursă de formare a veniturilor este activititatea salariată, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de cca 60%. În mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salariată (30%), dar contribuţia acesteia este mai mică practic de 2 ori decît în mediul urban. Veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat cca 18% din totalul veniturilor disponibile. Cea mai mare parte a veniturilor din activitatea agricolă este reprezentată de contravaloarea produselor din resurse proprii (peste 90%).
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în perioada vizată au constituit în medie pe o persoană lunar 1463 lei, fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu peste 12%. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii necesarului de consum alimentar — 37,5%, asta este de fapt o dovadă unei populaţii sărace. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat cca 20% din cheltuielile totale de consum. Celelalte cheltuieli au revenit pentru sănătate (6,5%), comunicaţii (4,5%), transport (5%), dotarea locuinţei (peste 4%), învăţămînt (1,5%) etc.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |