Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Preţurile şi inflaţia

Inflaţia e “scăpată” din prognoze…

Potrivit datelor statistice în mai a.c., comparativ cu aprilie, indicele preţurilor de consum (IPC) a cu 1,5%. Astfel, de la începutul anului 2008, faţă de decembrie 2007, rata inflaţiei a constituit 7,4% (!), iar cea anualizată de cca 17%. Spre exemplu, în mai 2007 faţă de decembrie 2006 nivelul a fost de 3,9%. Pentru această perioadă produsele alimentare s-au scumpit cu cca 3%, iar cele nealimentare — cu 1,2%.

Tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei în luna mai au rămas la nivelul lunii aprilie 2008. În perioada de referinţă creşteri mai considerabile a preţurilor la produsele alimentare au fost înregistrate la: orez — cu peste 64%, cartofi — cu 10%, ulei vegetal — cu peste 4%, carne, preparate şi conserve din carne — cu cca 4%. Mărfurile nealimentare au fost marcate de creşterea preţurilor la: combustibil — cu cca 5% (inclusiv: produse petroliere — cu peste 8% şi gaz ambalat în butelii — cu peste 7%) şi medicamente — cu peste 3%.

Expectaţiile inflaţioniste create în Moldova sunt foarte mari şi nu este exclus că în perioada următoare BNM va continua politica de scumpire a creditării, iar dobînda de politică monetară ar putea ajunge la 20%. Ca urmare a datelor privind evoluţia PIB în primul trimestru şi a ratei inflaţiei, probabilitatea ca BNM să majoreze din nou dobînda de politică monetară este mare. Creşterea inflaţiei spre sfîrşitul anului va face ca dobînda reală să fie prea restrictivă.

Internaţional: în maxim zece ani vom avea alimente cu 80% mai scumpe…

Potrivit unui raport recent al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi al Organizaţiei pentru Agricultura şi Alimentaţie din cadrul ONU , în următoarea decadă, produsele alimentare se vor scumpi cu cca 80%, asta din cauza creşterii recoltei de cereale destinată producerii de biocombustibil şi a cererii la cereale. Preţurile la alimente vor cunoaşte, în următorii zece ani, creşteri cuprinse între 20 şi 80% faţă de perioada 1998–2007.

Tendinţa de majorare a preţurilor la principalele produse alimentare este generată şi de o creştere rapidă a cererii de cereale şi carne, precum şi creşterea populaţiei pe plan mondial. Într-un sfert de secol, se va consuma cu 85% mai multă carne, la un preţ cu cca 1/5 mai mare, şi cu pînă la 50% mai multe cereale, pentru care vom plăti cu cca 60% mai mult, comparativ cu perioada 1998–2007. Zaharul nu face excepţie, majorîndu-şi preţul în următorii ani cu cca 40%, în timp ce untul, oleaginoasele şi uleiurile vegetale vor înregistra creşteri de preţ cuprinse între 60 şi 80%.

Studiul publicat de cele doua organizaţii vine pe fundalul mai multor revolte declanşate de lipsa alimentelor în ţările din Africa, Asia şi Caraibe cît şi de creşterea preţurilor la combustibil şi a anticipat summitul de la Roma din 3 iunie a.c., care a pus în discuţie măsurile ce trebuie luate pentru a preîntîmpina o criză acută de alimente în zonele sărăce ale globului. Creşterea preţurilor la produsele alimentare va înfometa alte milioane de oameni aflaţi în zone defavorizate economic şi va duce la creşterea inflaţiei.

Bogaţii lumii vor avea de cîştigat…

Din creşterea accelerată a preţurilor la alimente vor avea de cîştigat ţările dezvoltate sau cele in curs de dezvoltare, mari exportatoare de cereale, şi va lovi însă, în plin, în ţările sărace sau în cele în curs de dezvoltare, în special zonele urbane sărace, care nu sînt prezente pe piaţa alimentelor decît ca importatoare. Dacă americanii, britanicii sau japonezii cheltuie, spre exemplu, pe mîncare sub 20% din venituri, locuitorii ţărilor sărace ajung să aloce consumului de alimente cca 60% din totalul veniturilor (în Moldova ponderea alimentelor în coşul de consum este între 35–40% Figura 1).

Figura 1. Moldovenii cheltuie pe alimente o treime din venituri (în %)

Surse: BNS, Eurostat, Reuters

Sectorul bancar

Piaţa se aşteaptă la noi majorări de dobînzi…

După intervenţia BNM din luna mai pe piaţa monetară prin majorarea ratei de bază a dobînzii de la 17 la 18,5%, mai mulţi bancheri şi analişti anticipează o nouă majorare a dobînzii de politică monetară. Decizia ar conduce la o nouă scumpire a împrumuturilor care actualmente sînt contractate la o rată medie de cca 20% în lei şi peste 11% în valută străină. Creditele vor deveni din ce în ce mai scumpe pentru populaţie. Bineînţeles că Banca Naţională nu va ezita să mărească dobînda de referinţă dacă situaţia economică o va cere, în particular dacă expectaţiile inflaţioniste vor fi peste aşteptări.

Majorarea dobînzii-cheie va însemna practic o nouă scumpire a creditării, dar în acelaşi timp şi creşterea atractivităţii depozitelor bancare. De altfel, produsele de economisire (de depozite) oferite de mai multe bănci au actualmente dobînzi chiar de 23% anual, nivel similar cu cel din 1997–98. Semnalul dat de BNM prin majorarea dobînzii de politica monetară se va resimte pe piaţă c-am într-o jumătate de an. Aşadar, majorarea ratei dobînzii de bază din mai se va face simţită în costul creditării prin octombrie-noiembrie a.c. În general, băncile preferă să majoreze dobînzile c-am cu un procent similar cu cel cu care a crescut dobînda-cheie a băncii centrale. Inflaţia din Moldova a continuat să crească şi în luna mai a.c., respectiv unii analişti anticipează că BNM ar mai putea majora dobînda de politică monetară în următoarea perioadă.

Finanţe publice

Intervenţii pe buget…

Într-o şedinţă de săptămîna trecută Guvernul, prin elaborarea unui proiect de lege, a operat mai multe modificări la legea bugetului pentru 2008. Astfel, veniturile de bază a bugetului de stat pe anul 2008 au fost majorate cu 340,6 milioane lei, iar a cheltuielilor cu 124 milioane lei. În urma operării acestei rectificări, deficitul bugetar se va reduce cu 124 milioane lei şi va constitui cca 100 milioane lei. Autorităţile au specificat că elaborarea şi promovarea acestui proiect de lege este o consecinţă a evoluţiei economiei şi pieţei monetare, care produc efecte asupra executării bugetului de stat. Prin prezentul proiect, se propune înăsprirea politicii fiscal-bugetare pentru reducerea presiunii bugetului asupra pieţei monetare, în susţinerea politicii Băncii Naţionale a Moldovei de reducere a efectelor inflaţioniste. Estimările scontate ale bugetului public naţional pe anul 2008 impun o poziţie fiscală mai austeră prin reducerea deficitului bugetar de la 0,5% din PIB spre un buget echilibrat.

Sectorul extern

Deficitul comercial a depăşit 1 miliard USD…

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că deficitul comercial al Moldovei pentru perioada ianuarie-aprilie 2008 a constituit peste 1,12 miliarde USD. Nivelul de acoperire a importurilor prin exporturi a fost de 32,3% faţă de 36,7% în perioada ianuarie-aprilie 2007, respectiv acestea au depăşit de peste 3 ori valoarea exporturilor. Astfel, volumul exporturilor a constituit peste 482 milioane USD, iar volumul importurilor a fost de peste 1,49 miliarde USD, în creştere cu 46%.

Volumul exportului în ţările CSI a crescut cu peste 45% — pînă la 194,5 milioane USD. Livrările producţiei moldoveneşti în ţările UE în aceeaşi perioadă s-au majorat cu cca 27% — pînă la 246 milioane USD. Importul din ţările CSI a crescut cu peste 40% — pînă la 534 milioane USD, iar din statele Uniunii Europene — cu peste 43% — pînă la cca 664 milioane USD. Deficitul balanţei comerciale cu ţările UE s-a majorat cu peste 55% — pînă la 417 milioane USD, iar cu ţările CSI — cu cca 38% — pînă la 340 milioane USD. Cel mai mare deficit al balanţei comerciale în ianuarie-aprilie 2008 Moldova l-a înregistrat cu Ucraina (cca 180 milioane USD), Rusia (cca 133 milioane USD), România (peste 97 milioane USD), Germania (peste 88 mil. USD), China (cca 85 mil. USD), Turcia (cca 62 mil. USD), Italia (cca 38 mil. USD), Belarus (peste 31 mil. USD). Nu este exclus ca deficitul comercial să atingă la sfîrşitul anului valoarea de 3 miliarde USD sau chiar mai mult, ceea ce ar echivala cu peste 56% din PIB pentru 2008.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet