Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 26 aprilie – 9 mai 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #30 |

Bănci şi asigurări

Deponenţii băncilor falite cer despăgubiri

Peste 100 de deponenţi ai băncilor “Guinea”, “Bankosind”, Banca Turco-Română, a concernului financiar “InterCapital”, dar şi de la alte instituţii financiare care au fost declarate falite în anii ’90 ai sec. trecut, au pichetat la 4 mai sediul Parlamentului. Protestatarii scandau “Întoarceţi-ne banii” şi purtau lozinci pe care era scris: “Talmaci, întoarce-ne banii”, “Talmaci la răspundere”, “Domnule Voronin, ţineti-vă de cuvînt, întoarceţi-ne banii”.

Aceste revolte ale protestatarilor au fost generate de faptul că aceştia ani în şir nu-şi pot recupera banii depuşi la aceste instituţii financiar-bancare care în cele din urmă au falimentat fie datorită unor reminiscenţe ale planificării centralizate şi a instrucţiunilor Guvernului, fie unor înţelegeri obscure între managerii băncilor şi diverşi clienţi. Unele bănci în acea perioadă au fost angrenate în afaceri discutabile, finanţînd proiecte cu un grad de risc extrem de ridicat, cel mai cunoscut caz fiind “Guinea” (care, după ce şi-a epuizat capitalul propriu, a acumulat datorii foarte mari, iar în final a falimentat).

Potrivit preşedintelui “Asociaţiei deponenţilor şi obligatarilor înşelaţi”, Nestor Samofalov, aceştia solicită Parlamentului să modifice legile cu privire la Banca Naţională şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, precum şi cea cu privire la fondurile de investiţii, astfel încît să asigure transparenţa activităţii băncilor şi a fondurilor de investiţii.

Mai mulţi protestatari au declarat că deja de cinci ani încearcă să-şi recupereze banii, însă fără succes. Deponenţii instituţiilor financiare falite consideră că au fost înşelaţi de administraţia băncilor, iar Banca Naţională, organele de drept şi nu în cele din urmă autorităţile statului nu întreprind acţiuni eficiente ca să-i ajute să-şi recupereze depunerile. Anterior, oficiali de la BNM au declarat că cele nouă bănci în proces de lichidare au restituit deponenţilor peste 32 milioane lei, ceea ce reprezintă 55,7% din totalul angajamentelor. Băncile urmează să mai restituie deponenţilor economii în valoare de peste 27 milioane lei. Nici una din băncile aflate în proces de lichidare nu a reuşit să restituie clienţilor toate mijloacele financiare plasate de aceştia.

În 2003, o comisie specială a Parlamentului abilitată să monitorizeze cauzele care au dus la falimentul băncilor comerciale şi recuperarea creditelor şi depunerilor a constatat că o “bună parte” din cetăţenii care şi-au depus economiile în băncile, falimentate în anii 1996–2001, nu-şi vor mai putea recupera resursele financiare. Depunerile bancare nu vor putea fi restituite, deoarece băncile respective “nu au luat la timp măsurile de rigoare” pentru o administrare eficientă a mijloacelor financiare.

Deficienţe în politica valutară a BNM

Moneda naţională s-a apreciat constant faţă de valuta americană şi a atins cea mai puternică poziţie din ultimii cinci ani pe piaţa numerarului, ceva mai mult de 11,5 lei pentru un dolar. Potrivit experţilor Băncii Naţionale precum şi a analiştilor independenţi aprecierea sensibilă a leului în raport cu dolarul SUA a fost provocată de creşterea puternică a ofertei de valută, determinată în mare parte de transferurile moldovenilor care muncesc peste hotare.

Serviciul de presă al BNM a difuzat săptămîna trecută un comunicat în care precizează că oferta netă de valută străină din partea persoanelor fizice a constituit, în primul trimestru al anului 2004, 119 milioane USD şi a înregistrat o creştere de 76,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În consecinţă, în perioada 1 ianuarie — 7 mai 2004 cursul oficial al monedei naţionale s-a apreciat în termeni nominali cu 11,2% faţă de dolarul SUA şi cu 15% faţă de euro.

Pentru a atenua efectul negativ al ofertei excesive de valută străină pe piaţa internă, BNM a intervenit pe piaţă şi a procurat, în lunile ianuarie-aprilie, valută străină în valoare de circa 34 milioane USD. În acelaşi timp banca centrală a sterilizat concomitent masa monetară prin intermediul operaţiunilor de piaţă deschisă (Open-Market) în volum total de 453 milioane lei, inclusiv prin operaţiuni REPO cu hîrtii de valoare de stat (HVS) — 163 milioane lei, şi licitaţii de depozit — 217 milioane lei.

Totodată, petru a satisface cererea excesivă de monedă naţională fără a afecta rezervele valutare, precum şi masa monetară, Banca Naţională a utilizat în perioada de referinţă instrumente reversibile ale politicii valutare, cum ar fi tranzacţiile de tip swap (tranzacţie în care doi parteneri schimbă la început anumite sume exprimate în două valute diferite, le returnează în timp conform unei reguli predeterminate ce reflectă plăţile unei dobînzi fixe) de cumpărare în sumă totală de 14,8 milioane USD.

Mai mulţi experţi în domeniul finanţelor ţin să constate că din punct de vedere comercial, exporturile ar fi cele care ar putea fi afectate de o ieftinire a dolarului, chiar dacă nu în mod semnificativ, dată fiind aprecierea nominală a leului în primul trimestru al anului. Erodarea exporturilor va duce la creşterea deficitului balanţei comerciale, iar poziţia contului curent ar putea avea mult de suferit. Un rol important în aceste poziţii îl vor avea importurile de energie, realizate de Moldova preponderent în dolari.

Investitorii care au subestimat operaţiunile de hedging valutar (aceste operaţiuni urmăresc compensarea eventualelor cîştiguri sau pierderi provenite din nerealizarea anticipaţiilor speculative privind cursul de schimb, prin efectuarea concomitentă a unei vînzări şi cumpărări de valută la termen) vor avea de suferit, dacă au de făcut plăţi în euro, iar încasările sînt în dolari. În condiţiile în care raportul euro/dolar ar coborî sub 1:1, ar putea apărea anumite presiuni asupra sistemului bancar din partea celor care s-au împrumutat în euro. Banca Naţională a Republicii Moldova este cea care se poate considera “fericită” de evoluţia actuală a dolarului, însă un leu mult mai apreciat decît pînă acum va genera într-un viitor apropiat puseuri inflaţioniste mult mai mari.

Banca Naţională mai afirmă că oferta excesivă de valută străină pe piaţa internă ar putea să fie diminuat prin elaborarea unor măsuri, strategii sau programe concrete în scopul creării unui climat investiţional favorabil în condiţii avantajoase din punct de vedere economic, ce ar determina cetăţenii Republicii Moldova să investească nu doar în sfera de consum, ci şi în sectorul real al economiei. În acest scop se impun măsuri la nivel de stat ce vizează asigurarea unui cadru normativ corespunzător şi instituirea unui mecanism financiar stimulator.

12–25 aprilie 2004 10–30 mai 2004