Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 19 septembrie – 18 octombrie 2009

Context economic internaţional vs. naţional

FMI anticipează o creştere 0 pentru anul viitor…

Potrivit unui raport recent al FMI despre starea economiei globale, economia Republicii Moldova va scădea anul acesta cu 9 p.p. FMI a redus drastic prognoza pentru Moldova faţă de cea făcută în primăvară, cînd acesta estima pentru 2008 o creştere economică de 8% (www.interlic.md). Este dificil de desluşit ce se află în spatele acestor cifre. FMI nu explică în raport cum a ajuns la noua concluzie, dar arată că ţările cu venituri mici, categorie la care este inclusă Republica Moldova, singura din Europa de Est, au fost lovite în mod deosebit de criza economică globală, mai puternic decît se anticipase cu jumătate de an în urmă.

Prognozele Fondului urmează aproape fidel datele furnizate de Guvernul moldovean. Pînă la alegerile parlamentare din 5 aprilie, fostul guvern comunist negase că Moldova este afectată de criza globală şi abia în luna iulie a recunoscut că PIB-ul Moldovei scăzuse cu 7,8% în prima jumătate a acestui an. Fondul Monetar Internaţional spune în raportul publicat astăzi că şi mai tare criza a lovit în Ucraina, unde se aşteaptă o scădere a economiei cu 14%. Economia României va scădea cu 8,5%, iar a Rusiei cu 7,5%. Toate aceste ţări vor înregistra anul viitor creşteri economice, însă pentru Republica Moldova creşterea anticipată de FMI este zero.

La nivel global, raportul FMI arată că economia îşi revine din criză mai repede decît se anticipase primăvara. Cifrele pentru următoarea jumătate de an ar trebui să arate o creştere în cele mai multe ţări. Cu un an în urmă, prognozele erau mult mai pesimiste. Fondul recomandă guvernelor să nu renunţe prematur la măsurile de stimulare a economiei. FMI se aşteaptă ca economia globală să descrească anul acesta cu peste 1%. Anul viitor ea va creşte cu peste 3%, iar motoarele creşterii vor fi China şi India.

Fondul Monetar Internaţional spune că recesiunea economică a fost depăşită deja în ţări ca Germania, Franţa şi Japonia. Economia acestor ţări a început să crească din nou. Pentru Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, prognoza FMI indică o uşoară creştere abia din anul viitor. Fondul, care a obţinut responsabilităţi şi capacităţi financiare extinse pe timpul crizei, spune că a elaborat un program special pentru studierea impactului în ţările cu venituri mici. FMI spune că va căuta să se adapteze la nevoile specifice ale acestor ţări atunci când îşi va elabora politicile macroeconomice şi reformele structurale pentru a le ajuta să iasă din criză.

Autorităţile moldoveneşti aşteaptă în perioada 13–21 octombrie la Chişinău este aşteptată o misiune a FMI pentru a purta negocieri pe marginea noului program. Invitaţia de a trimite o misiune a fost expediată FMI la sfîrşitul săptămânii trecute. De asemenea, experţii FMI vor acorda asistenţă Guvernului în elaborarea măsurilor anticriză pe domenii ale economiei. Programul anticriză urmează a fi elaborat pînă la 20 noiembrie, iar semnarea noului acord se preconizează pînă la 30 noiembrie a.c.

BERD-ul, insă, este mai optimist…

Conform ultimilor revizuiri ale prognozelor făcute de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în 2009 Moldova va avea o recesiune economică de 8,5%, pe cînd prognoza acesteia pentru 2010 este de +1, 5%. Potrivit experţilor BERD economia Moldovei va suporta o criză economică serioasă în 2009. Bugetul de venituri şi remitenţele vor scădea accesul limitat pentru apelul de finanţare externă ce necesită o implicare atentă a politicilor fiscale, monetare şi schimb de rate în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice. Întoarcerea spre o creştere economică pozitivă în 2010 şi pe viitor depinde parţial de trendul în care vor avea loc rambursările planificate de către partenerii comerciali principali din Moldova, dar va fi necesar să fie sprijinite de viitoarele reforme structurale şi mediu de desfăşurare a business-ului.

Sectorul real

Industria îşi continuă declinul…

În primele 8 luni ale anului de an sectorul industrial a fabricat producţie în valoare de cca 10,63 miliarde lei (949,11 milioane USD) în preţuri curente. Indicele volumului producţiei industriale faţă de ianuarie-august 2008 a constituit peste 75% în preţuri comparabile, adică industria înregistrat un regres de cca 25%. Scăderea producţiei industriale a fost determinată de reducerea cu 41% a volumului producţiei la întreprinderile din industria extractivă, cu 27,3% în cele din industria prelucrătoare şi cu 6,1% în sectorul energetic, ceea ce a cauzat micşorarea volumului total de producţie, respectiv, cu 0,7%, 23,4% şi 0,8%.

Micşorarea volumului producţiei industriale a fost cauzată, în special, de către întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea de maşini şi echipamente — cu cca 52%; fabricarea încălţămintei — cu peste 51%; producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice — cu 50%; fabricarea hârtiei şi cartonului — cu 46,6%; fabricarea produselor din minerale neferoase — cu peste 45%; fabricarea băuturilor alcoolice distilate — cu cca 41%; prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor — cu cca 37%; fabricarea produselor textile — cu 35,6%; fabricarea vinului — cu cca 34% etc.

Statisticile arată că în comparaţie cu luna mai curent declinul s-a aprofundat în următoarele activităţi: prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor; fabricarea produselor lactate; fabricarea vinului; edituri, poligrafie şi reproducerea materialelor informative; fabricarea altor produse din minerale nemetalifere; producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică. Întreprinderile vizate explică reducerea volumului de producţie prin: dificultăţi privind piaţa de desfacere, în special reducerea volumului comenzilor companiilor de peste hotare, dar şi a celor locale — consumatoare de producţie industrială; insuficienţa materiei prime; insuficienţa mijloacelor financiare etc.

Sectorul bancar

Băncile dau primele semne de “oboseală”…

Datele BNM pentru primele opt luni ale anului arată că capitalul de gradul I a băncilor comerciale din Moldova s-a diminuat cu cca 2,5% pînă la 6,45 miliarde lei, însă în mare parte corespunde nivelului minim stabilit, ceea ce reflectă stabilitatea situaţiei financiare a acestora. Descreşterea a fost cauzată în fond de pierderile înregistrate de cinci bănci, precizează BNM fără a nominaliza băncile respective. Banca centrală menţionează însă că în august două din aceste bănci au obţinut deja venituri, capitalul de gradul I pe sistem majorîndu-se în luna respectivă cu peste 35 milioane lei (0,6%).

În opt luni activele totale pe sistem s-au micşorat cu 3,8% pînă la cca 37,58 miliarde lei, ceea ce relevă o reducere a creditării şi a altor activităţi bancare, în lipsa unor proiecte investiţionale viabile şi pe fundalul situaţiei economice existente în ţară. Astfel, portofoliul de credite net s-a micşorat cu 13,5% pînă la cca 20,35 miliarde lei, mijloacele datorate de BNM — cu aproape 46% pînă la 3,17 milioane lei. Pe parcursul lunii august a fost înregistrată o creştere a activelor sistemului bancar cu peste 91 milioane lei (0,2%). Ponderea cea mai mare în totalul portofoliului de credite la 31 august au deţinut-o creditele acordate industriei şi comerţului — peste 50%, urmate de creditele acordate agriculturii şi industriei alimentare — peste 15%, creditele acordate pentru imobil, construcţii şi dezvoltare — 12,5% şi creditele de consum — cca 11%.

Ponderea creditelor nefavorabile (substandard, dubioase şi compromise) în totalul creditelor s-a majorat cu 7 p.p. faţă de începutul anului, constituind cca 13% la sfîşitul lunii august. Pentru comparaţie, în timpul crizei regionale din 1998–1999, sistemul bancar autohton a rezistat la un nivel de cca 39% al acestui indicator. Indicatorul rentabilităţii activelor şi cel al rentabilităţii capitalului acţionar au constituit 0.3% şi respectiv 1.7% sau cu 3.1 p.p. şi respectiv cu 17.4 p.p. mai puţin faţă de începutul anului. În ultima lună a perioadei analizate (august) indicatorul rentabilităţii activelor a rămas la acelaşi nivel ca şi în luna precedentă (iulie), iar rentabilitatea capitalului acţionar s-a majorat respectiv cu 0.4 p.p.

1–18 septembrie 2009 19–31 octombrie 2009