Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 16–31 mai 2011

Integrare europeană

Noua viziune a UE privind relaţiile cu vecinii săi

Pe 25 mai 2011, Comisia Europeană a prezentat Comunicarea “Un răspuns nou Vecinătăţii în schimbare” în care expune viziunea sa asupra noii Politici de Vecinătate (PEV), care să răspundă realităţilor politice create în statele din vecinătatea apropiată. Comisia Europeană recunoaşte că abordarea UE faţă de statele vecine a fost una puţin flexibilă şi nu întotdeauna răspundea necesităţilor curente ale acestora. Ca urmare, în pofida eforturilor de susţinere a reformelor politice şi economice din statele vecine, puţine dintre acestea au demonstrat un progres durabil. Comisia propune să pună la baza Politicii de Vecinătate revizuite principiile condiţionalităţii şi responsabilităţii reciproce a UE şi vecinilor săi, precum şi angajamentul reciproc pentru drepturile omului, democraţie şi supremaţia legii.

În noua sa abordare, Comisia Europeană se va ghida de următoarele obiective:

Suportul UE acordat statelor partenere va fi condiţionat de progresul înregistrat de acestea în consolidarea democraţiei şi respectarea supremaţiei legii. Progresul va fi constatat pe baza următorilor indicatori:

Un rol aparte în realizarea noii PEV; Comisia Europeană o atribuie societăţii civile. Pentru a dezvolta şi susţine capacităţile ONG-urilor din statele partenere, Comisia va institui un mecanism numit Facilitatea pentru Societatea Civilă (Civil Society Facility). De asemenea, va fi creat şi un Fond European pentru Democraţie (European Endowment for Democracy), care va susţine în special ONG-urile, partidele, sindicatele şi alţi parteneri sociali neînregistraţi din motive politice.

Raportul de Progres al Moldovei în cadrul PEV pentru 2010

În aceeaşi zi, în care a făcut publică viziunea sa asupra noii PEV, Comisia Europeană a prezentat şi rapoartele de progres ale statelor-partenere în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Conform poziţiei Comisiei Europene, Moldova a înregistrat în un progres general bun în majoritatea domeniilor Planului de Acţiuni Uniunea Europeană-Republica Moldova, atît în domeniul de legislativ, cît şi la nivel de implementare a reformelor, în pofida crizei politice cauzate de alegerea şefului statului. Au fost făcute eforturi privind depăşirea problemelor de capacitate administrativă, enunţate în raportul de progres anterior. Este salutată şi ratificarea de către Moldova a Statutului de la Roma privind Curtea Criminală Internaţională. Autorităţile au menţinut politici macroeconomice stricte şi au lansat politici structurale, ceea ce a permis o revenire după perioada de criză la obiective macro-economice stabilite în PAUERM.

Totuşi, Comisia Europeană constată că starea de incertitudine politică şi constrîngerile de resurse împiedică realizarea unor reforme de mare amploare. Eforturile de îmbunătăţire a funcţionării economiei de piaţă şi mediului de afaceri s-au soldat cu rezultate reduse. În 2011 sunt necesare progrese suplimentare pentru a consolida mecanismele de prevenire a violării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a îmbunătăţi funcţionarea economiei de piaţă ş climatul de afaceri şi de investiţii, a promova reforma sistemului judiciar, a procuraturii şi poliţiei şi a asigura ordinea de drept, a asigura neutralitatea mass-media publice şi a promova un mediu pluralist al mass-media, a promova lupta contra corupţiei şi combaterea traficului de fiinţe umane şi a îmbunătăţi ajustarea cererii forţei de muncă la procesul de perfecţionare a calificărilor.

Cooperarea bilaterală

Republica Moldova — România

Relaţiile moldo-române în a doua jumătate a lunii mai au fost marcate de două evenimente care punctează evoluţia dinamică a relaţiilor moldo-române. Este vorba de deschiderea pe 26 mai a consulatului României la Ungheni, şi de desfăşurarea pe 27 mai a primului Forum Agricol Transfrontalier România — Republica Moldova.

La ceremonia de deschidere a Consulatului au participat miniştrii de externe a ambelor state. Ulterior, deja la Chişinău, Teodor Baconshi, ministrul de externe al României, a avut o întrevedere de lucru cu Iurie Leancă, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, în cadrul căreia au discutat despre pregătirea şedinţei comune a guvernelor celor două state, despre domeniile în care România ar putea sprijini eforturile de integrare europeană a Moldovei şi despre lansarea proiectelor transfrontaliere. În urma întrevederii, Teodor Baconschi a anunţat că o mare parte din grantul de 100 mln euro oferit Moldovei de România va fi direcţionat spre proiecte de anvergură, dintre care primul ar putea fi construcţia interconectorului de gaze Drochia-Ungheni-Iaşi. Această conductă va putea transporta gaze de la monopolul rus Gazprom în România, dar şi va conecta Moldova la depozitul de gaze din Mărgineni, unde Moldova ar putea să-şi stocheze rezerva strategică de gaze. Totodată, ministrul român de externe a declarat că optează pentru semnarea unui Tratat de integrare europeană dintre Republica Moldova şi România, şi nu a unui Tratat de bază, pe care îl consideră depăşit. În viitorul apropiat, ambele state urmează să elaboreze un Plan de acţiuni interguvernamental pentru a pune în aplicare Declaraţia privind Parteneriatul strategic pentru integrare europeană dintre România şi R. Moldova, semnat pe 27 aprilie 2010 de către preşedintele interimar al Republicii Moldova de atunci, Mihai Ghimpu şi preşedintele României Traian Băsescu. Planul de Acţiuni ar putea fi discutat la şedinţa comună a guvernelor ambelor state care se va desfăşura în luna iulie 2011.

Forum Agricol Transfrontalier România-Republica Moldova, desfăşurat la Cahul, a urmărit dinamizarea relaţiilor economice bilaterale, în special în domeniul agriculturii, prin creşterea încrederii între producători/fermieri şi prelucrători, ameliorarea climatului de afaceri, precum şi stimularea schimbului de experienţă şi bune practici. La lucrările forumului au participat peste 200 de reprezentanţi din Republica Moldova şi România.

Republica Moldova — Ucraina

În pofida comunicatelor de presă oficiale care prezintă relaţiile moldo-ucrainene, ca aflate în proces de redresare, evenimente care au avut la sfîrşitul lunii mai semnalează că acestea rămîn a fi la fel de problematice ca şi înainte. În primul rînd este vorba despre declaraţia din 20 maiRU a Directorului Departamentului de politică informaţională din Ministerul afacerilor externe ucrainean, Oleg Voloşin prin care anunţă că Ucraina nu va continua demarcarea hotarului moldo-ucrainean pînă cînd Moldova nu va transmite oficial către Ucraina porţiunea de pe autostrada Odesa-Reni din regiunea satului Palanca. Potrivit oficialului ucrainean, orice alte subiecte problematice de pe agenda moldo-ucraineană nu vor fi examinate pînă la soluţionarea acestei probleme, iar Ucraina este dispusă să aplice cele mai dure măsuri în cazul în care interesele sale naţionale sunt lezate. Răspunsul MAEIE al Republicii Moldovei, oferit indirect în cadrul unei conferinţe de presă a vice-ministrului de externe Andrei Popov a fost că ministerele celor două state se apropie de un acord privind demarcarea frontierei comune care va fi finalizat la următoarea şedinţă a Comisiei mixte de demarcare a frontierei de stat dintre Republica Moldova şi Ucraina. Acordul va include şi prevederi privind porţiunile problematice de la Palanca, Giurgiuleşti şi Novodnestrovsk.

Cel de-al doilea moment, care atestă menţinerea status-quo-ului în relaţiile moldo-ucrainean, este decizia Republicii Moldova de a bloca prin veto constituirea în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) a grupului de experţi pentru soluţionarea disputei comerciale dintre Ucraina şi Republica Moldova (privind taxa ecologică impusă de Moldova pe produsele importate în ambalaj de plastic şi tetra-pack). Cererea de constituire a acestui grup a fost depusă de Ucraina la OMC pe 17 februarie 2011. Ucraina va putea depune repetat aceeaşi cerere pînă pe 6 iunie 2011 şi în acest caz ea va putea fi satisfăcută automat. Partea moldovenească explică decizia luată prin faptul că doreşte continuarea consultaţiilor la nivel bilateral, proiectul deciziei de amendare a legii privind taxa ecologică urmînd a fi transmise în viitorul apropiat pentru adoptare Parlamentului Republicii Moldova.

Republica Moldova — Rusia

În a doua jumătate a lunii mai, oficialii moldoveni au avut mai multe întrevederi cu omologii săi ruşi, în cadrul unor discuţii multilaterale, în special privind soluţionarea problemei transnistrene. Totodată, pe 28 mai, un grup de deputaţi PCRM, în frunte cu candidatul la funcţia de primar general al municipiului Chişinău din partea PCRM, Igor Dodon, au efectuat o vizită de lucru la Moscova, unde au avut întrevederi cu şeful administraţiei preşedintelui Federaţiei Ruse, Serghei Narîşkin şi cu primarul Moscovei, Serghei SobianinRU. Potrivit mass mediei, în timpul discuţiilor au fost discutate subiecte ce ţin de extinderea cooperării dintre Republica Moldova şi Rusia, probleme existente în cooperarea dintre capitalele celor două state şi posibilitatea de preluare a experienţei Moscovei în realizarea proiectelor investiţionale şi de infrastructură. Această vizită a fost interpretată de către mass media şi comentatorii politici drept o susţinere politică indirectă de către Federaţia Rusă a candidatului PCRM la funcţia de primar al municipiului Chişinău în alegerile locale din 5 iunie 2011.

Republica Moldova — Germania

În perioada 17–20 mai, o delegaţie a Guvernului Republicii Moldova, în frunte cu prim-ministrul Vlad Filat, a efectuat o vizită de lucru în Germania. În timpul vizitei, prim-ministrul Vlad Filat a avut o întrevedere cu Angela Merkel, Cancelarul Republicii Federale Germane. Potrivit unui comunicat al serviciului de presă al guvernului, interlocutorii au abordat subiecte ce ţin de stadiul actual al relaţiilor bilaterale moldo-germane, despre parcursul european al Republicii Moldova şi perspectivele de dezvoltare pe termen scurt şi mediu. Un subiect aparte l-a constituit problematica transnistreană şi evoluţiile din ultima perioadă. Părţile au menţionat necesitatea reluării necondiţionate a negocierilor în format 5+2. Angela Merkel a declarat că în discuţiile cu preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a pledat pentru accelerarea procesului de identificare a unei soluţii care să conducă la reintegrarea Republicii Moldova. De asemenea, Cancelarul german a precizat că Uniunea Europeană poartă răspundere pentru identificarea unei soluţii a conflictului transnistrean.

Delegaţia moldovenească a mai participat la lucrările Forumului economic moldo-german.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei
Deciziile CEDO

În perioada vizată, CEDO a pronunţat hotărîri privind satisfacţia echitabilă în următoarele patru cauze: Megadat. Com S.R.L. c. Moldovei, Ganea c. Moldovei, Bisir şi Tulus c. Moldovei şi Mocanu c. Moldovei.

Curtea a constatat violarea dreptului la protecţia proprietăţii în cazul Megadat. Com S.R.L. c. Moldovei. Guvernul s-a obligat să plătească companiei reclamante 120 000 euro cu titlu de satisfacţie echitabilă şi 10 000 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

În cauza Ganea c. Moldovei, Curtea a constatat încălcarea dreptului la liberate şi siguranţă şi a dreptului la o cale de atac adecvată şi a acordat reclamantului suma de 6 000 euro cu titlu de compensaţii.

În cauza Bisir şi Tulus c. Moldovei, Curtea a constatat violarea dreptului de a nu fi supus torturii şi relelor tratamente şi a dreptului la viaţă privată şi familie. Curtea a stabilit ca Guvernul să acorde reclamanţilor 17 400 euro cu titlu de prejudiciu moral şi 1 200 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

În cauza Mocanu c. Moldovei, Curtea a constatat încălcarea drepturilor la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii.

1–15 mai 2011 1–15 iunie 2011