Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 16 noiembrie – 1 decembrie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #85 |

Republica Moldova — Consiliul Europei

În cadrul a două reuniuni desfăşurate în luna noiembrie, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a continuat dezbaterile asupra executării Hotărîrii Curţii Europene a Drepturilor Omului pe cauza “Ilaşcu şi alţii vs Republica Moldova şi Federaţia Rusă”. Delegaţia Finlandei, în numele Preşedinţiei UE, a reiterat îngrijorările referitor la nesoluţionarea cazului şi a chemat statele reclamate să întreprindă toate măsurile necesare în vederea eliberării imediate a lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa. Reprezentantul Finlandei a reiterat aprecierile că tergiversarea executării definitive a hotărîrii în cauză torpilează autoritatea Consiliului Europei şi credibilitatea sistemului continental de protecţie a drepturilor omului. De asemenea, în numele statelor membre ale UE, Delegaţia Finlandei a solicitat transmiterea către ONU şi OSCE a celei de-a IV-a Rezoluţii Interimare cu privire la cauza Ilaşcu, însă la solicitarea delegaţiei Federaţiei Ruse adoptarea deciziei la acest subiect a fost amînată pentru 6 decembrie.

La întrevederea spicherului Parlamentului Moldovei, Marian Lupu, cu delegaţia Secretariatului General al Consiliului Europei, condusă de Directorul General pentru Afaceri Politice, Jean-Louis Laurens, au fost discutate relaţiile dintre Republica Moldova şi Consiliul Europei. Funcţionarul CE a salutat eforturile conducerii Parlamentului moldovean în implementarea Programului calendaristic al acţiunilor legislative ce vizează angajamentele Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei. Jean-Louis Laurens a accentuat progresele înregistrate în cooperarea cu societatea civilă, reforma judiciară, combaterea corupţiei. Interlocutorii au discutat eventualele componente şi priorităţi ale următorului document de asistenţă din partea organizaţiilor europene.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a acceptat să examineze în regim de urgenţă dosarele, intentate la cererile a 3 şcoli cu predare în limba română din Transnistria, care acuză Guvernele Republicii Moldova şi Rusiei de încălcarea mai multor drepturi fundamentale, inclusiv a dreptului la instruire şi la nediscriminare. Într-un interviu acordat Agenţiei INFOTAG, Ion Manole, preşedintele asociaţiei “Promo-Lex”, care reprezintă instituţiile de învăţămînt din Transnistria la CEDO, a precizat că 2 şcoli, liceul “Evrica” din Rîbniţa şi liceul “Alexandru cel Bun” din Bender, au depus plîngeri la CEDO încă în anul 2004, cînd regimul separatist de la Tiraspol le-a interzis activitatea pe motiv că ele nu au fost reînregistrate. Şcoala din Grigoriopol a depus o plîngere la CEDO în anul curent. Manole a presupus că CEDO a acceptat examinarea celor 2 dosare “datorită situaţiei şcolii din Grigoriopol, în cazul căreia încălcarea drepturilor fundamentale ale omului are loc sistematic, timp de mai mulţi ani”. Pînă la 14 decembrie, Guvernele Moldovei şi Rusiei trebuie să-şi prezinte la CEDO observaţiile pe marginea celor 2 dosare. Reprezentanţii celor 3 şcoli acuză Rusia că se face vinovată de încălcarea drepturilor lor, pentru că a contribuit la apariţia şi menţinerea regimului separatist de la Tiraspol. Guvernul Moldovei este acuzat de faptul că nu poate garanta respectarea drepturilor fundamentale ale omului pe teritoriul republicii, regiunea transnistreană fiind parte a Republicii Moldova.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

Pe 22 noiembrie la Bruxelles s-a încheiat reuniunea trilaterală Uniunea Europeană — Republica Moldova — Ucraina în probleme de frontieră. Participanţii la reuniune au luat în dezbatere mai multe probleme ce ţin de cooperarea cu Misiunea UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană, controlul comun al frontierei, demarcarea frontierei dintre cele două state. În prezenţa Comisarului european pentru relaţii externe, Benita Ferrero-Waldner, la Bruxelles a fost semnat Protocolul între Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova şi Administraţia Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei cu privire la schimbul de informaţii în probleme de frontieră.

Pe 30 noiembrie la Odesa s-a desfăşurat a IV-a reuniune a Consiliului Consultativ al Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM), care a reunit oficiali ai ministerelor de externe, serviciilor vamale şi de grăniceri din Ucraina şi Republica Moldova, reprezentanţi ai preşedinţiei UE şi Comisiei Europene, Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră, Misiunii OSCE în Moldova, Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, Reprezentantul Special al UE pentru RM. În cadrul reuniunii, generalul Ferenz Banfi, conducătorul EUBAM, a prezentat Raportul Misiunii pentru primul an de activitate. Au fost apreciate pozitiv acţiunile desfăşurate, care contribuie la instituirea unui control eficient la hotarul moldo-ucrainean şi au fost salutate implementarea adecvată a Declaraţiei Comune din 30 decembrie 2005, a Protocoalelor privind schimbul de informaţii între serviciile vamale şi de grăniceri ale RM şi Ucrainei. Membrii Consiliului Consultativ au susţinut continuarea implementării proiectelor de asistenţă şi iniţiativele EUBAM pentru anul 2007 vizînd implicarea structurilor de drept din ambele state în vederea cercetării delictelor identificate la frontieră, intensificarea cooperării cu agenţiile UE (FRONTEX, EUROPOL etc.), colaborarea sporită în problematica migraţiei, precum şi lansarea unei campanii publice de informare în domeniul anticorupţiei.

Republica Moldova a exportat în primele nouă luni ale anului curent în ţările Uniunii Europene mărfuri în valoare de circa 240 milioane dolari SUA, cu 6,5 la sută mai mult decît în perioada similară a anului trecut. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-septembrie 2006 volumul mărfurilor autohtone exportate în Marea Britanie s-a majorat de aproape 3 ori, în Franţa — de 1,7 ori, Slovacia — cu 35,2 la sută, Polonia — cu 18 la sută. Principalele grupe de mărfuri la exportul pe piaţa UE sînt produse alimentare, băuturi şi tutun, materiale textile şi articole din acestea, produse vegetale, încălţăminte. În aceeaşi perioadă, agenţii economici din Moldova au importat din ţările UE mărfuri şi produse în valoare de circa 560 milioane dolari SUA, cu 6 la sută mai mult comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2005.

Republica Moldova — România

În interviul acordat publicaţiei germane “Frankfurter Rundschau” Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că România vrea să convingă statele membre ale UE să preia Republica Moldova în pachetul de aderare pentru Balcanii de Vest. Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Moldovei, Andrei Stratan, a calificat declaraţia lui Traina Băsescu drept “foarte importantă”, ea venind în susţinerea eforturilor depuse în ultima perioadă de autorităţile Moldovei. Referindu-se la sprijinul acordat de România în procesul de aderare la UE, Andrei Stratan a declarat că se mizează pe susţinerea tuturor ţărilor-membre ale UE şi “faptul că România ne va acorda asistenţă este un lucru normal şi aşa ar trebui să fie. Am solicita şi celorlalte state-membre ale UE să împărtăşească poziţia României, pentru ca Moldova să fie inclusă în pachetul sud-est european de aderare la comunitatea europeană”.

La conferinţa de presă susţinută cu ocazia Zilei Naţionale a României, ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu, a declarat că relaţiile între România şi Republica Moldova nu pot fi decît de parteneriat privilegiat şi, o dată cu aderarea României la UE, sprijinul pentru Republica Moldova va avea o conotaţie deosebită. “Sîntem convinşi că Moldova merită un destin european. Din această convingere profundă rezultă angajamentul de a o sprijini, pentru a fi martorii succesului transformării acestei ţări şi al racordării ei în spaţiul valorilor europene”, a spus Teodorescu. Ambasadorul a subliniat că România sprijină realizarea Planului de Acţiuni Republica Moldova-UE, pornind de la priorităţile imediate ale Chişinăului şi de la modalităţile de sprijin pe care România îl poate oferi.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Ambasadorul României s-a arătat îngrijorat de numărul mic de cereri depuse pentru obţinerea vizelor de către cetăţenii moldoveni care vor să călătorească în România începînd cu 1 ianuarie 2007. Filip Teodorescu a declarat că la consulat sînt depuse zilnic un număr de circa 50–70 cereri individuale şi colective de la cetăţeni moldoveni care obişnuiesc să petreacă sărbătorile de iarnă (pe stil vechi) în România şi “există temei să considerăm că în ultimele zile ale lunii decembrie numărul de cereri de vize vor creşte considerabil, lucru care ar crea mari dificultăţi funcţionarilor de la consulat, care fizic nu vor reuşi să elibereze vize în termen de 2–5 zile sau în regim de urgenţă”. Ambasadorul României la Chişinău a mai spus că Ambasada a întreprins diligenţele necesare pentru deschiderea, într-un termen cît mai scurt, a două consulate generale, cu sediul la Cahul şi Bălţi şi că aşteaptă de la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene primirea acordului, pentru a putea întreprinde măsurile de ordin logistic pentru ca cele două consulate să devină funcţionale. “Deschiderea rapidă a acestor reprezentanţe depinde şi de reacţiile prompte ale autorităţilor de la Chişinău”, a opinat ambasadorul român.

Conform datelor unor recente sondaje de opinie, un număr considerabil de moldoveni doresc să obţină cetăţenie română, însă un număr relativ mic se consideră români. Conform datelor Barometrului Opiniei Publice pentru noiembrie 2006, realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje “IMAS-INC Chişinău”: 51 la sută din populaţia Republicii Moldova îşi doreşte să obţină cetăţenie română, în timp ce doar 14 la sută se consideră români; din numărul persoanelor care preferă redobândirea cetăţeniei române, 85 la sută intenţionează în baza acesteia să plece peste hotare, iar fiecare al cincilea a declarat că astfel va avea posibilitatea să muncească legal în România. Un procent dintre cei chestionaţi au declarat că au deja paşaport român, 8 la sută consideră că acesta se va obţine mai greu după aderarea României la Uniunea Europeană. Datele Barometru de Opinie Publică realizat de Centrul de Sociologie a Comunităţilor şi Studii de Gen (CSCSG), la comanda Institutului de Politici Publice, relevă că: circa 18 la sută din respondenţi au depus deja actele pentru redobîndirea cetăţeniei române, iar 10 la sută au deja paşapoarte.

Conform comunicatului Poliţiei de Frontieră române, a fost anihilată o reţea de traficanţi români care au racolat mai mulţi cetăţeni moldoveni pentru muncă în ţările spaţiului Schengen. Cei cinci membri ai reţelei de traficanţi sînt suspectaţi că au facilitat trecerea frauduloasă a mai multor cetăţeni moldoveni şi români, în baza unor documente româneşti de călătorie falsificate. În urma investigaţiilor s-a stabilit că reţeaua de traficanţi a activat din anul 2002, prin intermediul ei au fost traficaţi cel puţin 20 de cetăţeni moldoveni şi români. Recent, opt cetăţeni ai Moldovei, au fost reţinuţi de către poliţiştii de frontieră la graniţa româno-ungară, cînd încercau să treacă ilegal frontiera din vecinătatea Vămii Borş, ghidaţi telefonic de o persoană din Republica Moldova pentru a ajunge la muncă în Italia.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

Urmare a discuţiilor purtate între preşedinţii Federaţiei Ruse şi al Republicii Moldova, s-a ajuns la un consens în problemele ce ţin de livrările de produsele agricole şi de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă, au fost discutate şi chestiuni privind colaborarea în plan energetic, dar deocamdată fără rezultate clare. Discuţiile privind reglementarea transnistreană au avut caracter general, fiind apreciate eforturile comune de reluare a negocierilor politice în formatul anterior.

În cadrul celei de-a opta şedinţe a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică şi comercială au fost semnate cîteva documente: privind cooperarea în sfera umanitară pentru anul 2007; privind cooperarea între ministerele responsabile de sfera instruirii şi educaţiei; între academiile de ştiinţe; despre reglementarea problemelor datoriei valutare interne de stat a fostei URSS şi reglementarea datoriei RM faţă de Federaţia Rusă. Zinaida Greceanîi, conducătorul comisiei din partea Moldovei, a declarat că discuţiile au fost constructive şi partea moldovenească speră ca pînă la sfîrşitul anului să poată obţine soluţii durabile şi convenabile pentru problema preţului la gazele naturale şi reluarea exportului de vinuri.

Primul-ministru al Moldovei, Vasile Tarlev, a declarat că ţara noastră doreşte ca Federaţia Rusă să devină cît mai curînd membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), dar pînă la acest moment ar trebui soluţionate anumite probleme în plan bilateral şi în special, cele referitoare la colaborarea în sectorul energetic. Un aspect principial îl constituie procedura perceperii TVA pentru gazul importat la punctul final (în Republica Moldova), conform normelor OMC.

La 18 noiembrie, viceministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Grigori Karasin, a avut o întrevedere cu aşa-zisul preşedinte al Transnistriei Igor Smirnov. Conform comunicatului oficial al MAE rus, au fost abordate problemele situaţiei din regiune şi reglementarea transnistreană, cu luarea în consideraţie a “piedicilor pentru reluarea dialogului, create de măsurile unilaterale de interdicţie aplicate agenţilor economici din Transnistria”. Au fost examinate şi chestiuni privind realizarea înţelegerilor convenite anterior la nivelul Guvernului Federaţiei Ruse, despre dezvoltarea colaborării interdepartamentale. În cadrul schimbul de opinii a fost remarcată intenţia Federaţiei Ruse de a acorda şi în continuare ajutorul maxim necesar pentru restabilirea climatului de încredere şi reducerea nivelului de confruntare între părţile conflictului transnistrean, în spiritul activizării în ultima perioadă a dialogului ruso-moldovenesc. Igor Smirnov a informat autorităţile ruse despre pregătirea alegerilor din regiune, în cadrul cărora va candida pentru un nou mandat prezidenţial.

Moldova în lume

A fost semnat Acordul privind reeşalonarea datoriei externe a Republicii Moldova faţă de Japonia, în valoare de 15,4 milioane dolari SUA. Documentul bilateral prevede reeşalonarea pînă în anul 2022 a datoriei Republicii Moldova faţă de Japonia, în conformitate cu prevederile Protocolului privind restructurarea datoriei externe, semnat în mai 2006 de către Clubul Creditorilor de la Paris şi Guvernul Republicii Moldova. Recent Chişinăul a reuşit să reeşaloneze datorii externe circa 14 milioane dolari SUA) faţă de alţi doi creditori externi, Italia şi SUA. În timpul apropiat urmează a fi stabilită data semnării acordurilor cu Federaţia Rusă şi Germania.

1–15 noiembrie 2006 2–15 decembrie 2006