Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 1–15 iunie 2007

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #97 |

Integrare europeană

În perioada vizată de acest număr al revistei Guvernare şi Democraţie în Moldova, s-au făcut ultimele pregătiri pentru Consiliul de Cooperare UE-Moldova, care urmează să se reunească pe 19 iunie, la Luxemburg. Interesul pentru acest eveniment este în creştere, o dată ce se aşteaptă să devină cunoscută poziţia UE faţă de viitorul relaţiilor sale cu Moldova după februarie 2008, atunci cînd ar trebui să expire termenul prevăzut pentru implementarea Planului de Acţiuni Uniunea Europeană — Moldova (PAUEM).

Deocamdată, semnalele care sînt date pe diferite căi nu sînt încurajatoare. În anumite cercuri se vehiculează ideea că UE va fi pe 19 iunie destul de critică faţă de felul în care Chişinăul a realizat pînă în prezent obiectivele PAUEM. Pornind de la progresul atins în realizarea PAUEM, se crede că UE ar putea să extindă termenul pentru implementarea acestuia şi că ar fi dispusă să examineze posibilitatea promovării relaţiilor cu Chişinăul la un nivel calitativ nou doar după realizarea satisfăcătoare a obiectivelor Planului.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — Ucraina

În cadrul vizitei sale în Ucraina, la 7 iunie curent, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, s-a întîlnit cu preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenco, şi cu omologul său Arsenii Iaţeniuk. Potrivit serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), în cadrul întrevederii cu Preşedintele Ucrainei a fost realizat un schimb de opinii pe marginea relaţiilor bilaterale sub diverse aspecte şi a evoluţiilor în procesul reglementării problemei transnistrene.

La întîlnirea cu Arsenii Iaţeniuk, de un interes aparte a beneficiat subiectul regimului de călătorii cu Ucraina. În special, au fost discutate dificultăţile din ultima perioadă pe care le-au întîmpinat unii cetăţeni moldoveni la trecerea frontierei moldo-ucrainene, însoţiţi de minori care nu posedă paşapoarte şi care sînt înscrişi în documentele de călătorie ale părinţilor. În context, şeful diplomaţiei de la Kiev a dat asigurări că dificultăţile apărute la trecerea frontierei vor fi remediate.

Ulterior acestei întîlniri, MAEIE al Moldovei a difuzat un comunicat prin care a confirmat păstrarea aceluiaşi regim de trecere a frontierei moldo-ucrainene. Aceasta înseamnă că minorii pot călători şi pe mai departe în Ucraina cu unul sau cu ambii părinţi, fiind înscrişi în paşapoartele acestora sau cu paşapoartele lor nominale fiind însoţiţi de reprezentanţii lor legali.

Republica Moldova — Rusia

La 10 iunie a.c., a avut loc mult-discutata întîlnire dintre preşedinţii Moldovei, Vladimir Voronin, şi cel al Rusiei, Vladimir Putin. Anterior întîlnirii mai multe medii de informare considerau probabilă semnarea de către cei doi preşedinţi la această dată a unui plan negociat în secret privind reglementarea transnistreană, document care în opinia celor care au relatat despre existenţa acestuia ar favoriza Moscova în detrimentul Chişinăului.

După întîlnire, serviciile de presă ale preşedinţilor au fost foarte laconice în reflectarea discuţiilor dintre Voronin şi Putin. Nici vorbă despre semnarea unui presupus plan. Ceea ce s-a adus la cunoştinţa opiniei publice largi este că preşedinţii Voronin şi Putin au discutat despre dezvoltarea cooperării moldo-ruse pe diverse planuri, perspectiva soluţionării conflictului transnistrean şi despre reluarea exportului producţiei vinicole moldoveneşti în Federaţia Rusă.

La puţin timp după întîlnire, mai multe agenţii de presă au anunţat că problema reluării exportului de vinuri în Rusia a fost soluţionată, evoluţia în cauză fiind pusă pe seama discuţiilor dintre Vorornin şi Putin. Potrivit Moldpres, după încheierea summit-ului informal al CSI de la Sankt Petersburg, Preşedintele Putin a indicat ministrului rus al Agriculturii, Aleksei Gordeev, şefului Serviciului Federal Vamal, Andrei Veliaminov, şi şefului Rospotrebnadzor, Genadii Onişceko, să reia imediat importurile de vinuri din Moldova. Această soluţie politică ar veni să rezolve o problemă pe care serviciile specializate din Rusia o legau anterior de calitatea proastă a vinurilor moldoveneşti. “Democraţia suverană” din Rusia nu se dezminte.

Întrebarea la care mai mulţi observatori încearcă acum să găsească răspuns este: Care sînt concesiile la care a mers Chişinăul? Un răspuns cert la această întrebare nu există, cu atît mai mult cu cît nu se ştie cu certitudine dacă exporturile de vinuri în Federaţia Rusă vor fi cu adevărat reluate. S-a promis şi după întîlnirea din noiembrie 2006 a preşedinţilor moldovean şi rus că cetăţenii ruşi vor întîmpina anul 2007 avînd în faţă cupe de şampanie din Moldova, dar aceasta aşa şi nu a avut loc. Acum după mai multe promisiuni date şi nerealizate, exportatorii moldoveni rămîn prudent optimişti.

În această ordine de idei, oficiali de la Agenţia “Moldova-Vin” au informat că se aşteaptă ca exporturile de vinuri să fie reluate în curînd, că în prezent se lucrează foarte insistent la nivel tehnic, dar că deocamdată nu pot fi anunţate companii sau loturi care urmează a fi exportate.

Publicaţia rusă Kommersant confirmă eventuala reluare a exportului producţiei alcoolice moldoveneşti pe piaţa rusă şi dă unul din posibilele răspunsuri la întrebarea formulată mai sus. Kommersant informează că vinurile moldoveneşti se vor întoarce pe piaţa rusă, doar după ce Chişinăul va ceda mai multe brand-uri companiei ruse de stat “Soiuzplodoimport”, abilitată exclusiv să gestioneze importurile din Moldova. Potrivit Kommersant, primul brand care ar putea fi cedat ar fi “Belyi Aist” .

Cooperare multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat trei hotărîri împotriva Moldovei.

În cauza Guţu c. Moldovei, CEDO a constatat violarea drepturilor la libertate, la respectarea vieţii private şi la un recurs efectiv. Moldova a fost obligată să plătească reclamantei 5000 euro cu titlu de daune morale şi 1500 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

În cea de-a doua cauză Malahov c. Moldovei, CEDO a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil. Guvernul Moldovei a fost obligat să acorde reclamantei 1800 euro cu titlu de daune morale şi materiale, şi 600 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

În cea de-a treia cauză Flux c. Moldovei, CEDO a constatat îngrădirea dreptului la libertatea de exprimare. Autorităţile moldovene au fost obligate să plătească publicaţiei Flux 260 euro cu titlu de prejudicii materiale, 3000 euro cu titlu de prejudicii morale şi 1200 euro cu titlu de cheltuieli de reprezentare.

Republica Moldova — CSI

La 10 iunie curent, la Sankt Petersburg, şi-a ţinut lucrările summit-ul informal al Comunităţii Statelor Independente (CSI). Moldova a fost reprezentată la cel mai înalt nivel la această reuniune de Preşedintele Vladimir Voronin. Amintim că acest summit a avut loc la cîteva zile distanţă de la reuniunea şefilor de guvern din cadrul CSI, de la Ialta, la care a participat prim-ministrul Vasile Tarlev, şi de la a 28-a şedinţă plenară a Adunării Interparlamentare a CSI (AIP a CSI), de la Sankt Petersburg, la care a participat însuşi Preşedintele Voronin.

Potrivit serviciului de presă al preşedinţiei, la şedinţa informală din 10 iunie şefii de state din cadrul CSI au audiat un raport prezentat de către secretarul executiv al CSI, Vladimir Ruşailo, privind proiectul concepţiei de reformare a CSI, raport pe marginea căruia ulterior a avut loc un schimb de opinii.

16–31 mai 2007 16–30 iunie 2007