Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 16 aprilie – 1 mai 2009

Integrare Europeană

Implementarea PEV în 2008. Raportul de progres privind implementarea Planului de Acţiuni UE-RM (PAUERM)

Pe 23 aprilie, Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea către Consiliu şi Parlamentul European privind implementarea PEV în 2008 (Comunicare), precum şi rapoartele individuale de progres ale ţărilor membre ale PEV şi raportul intermediar sectorial.

Principalele concluzii ale Comunicării:

  1. anul 2008 a fost unul dificil pentru implementarea PEV, marcat de mai multe evenimente destabilizatoare: conflictele violente din Georgia şi fâşia Gaza, criza gazului dintre Rusia şi Ucraina în ianuarie 2009, criza financiară şi economică globală;
  2. în pofida acestui context, au fost înregistrate progrese în domeniul comerţului şi politicii concurenţiale, reformelor fiscale şi vamale, îmbunătăţirea mediului de afaceri;
  3. progrese minore au fost înregistrate în domeniul reformelor democratice, bunei guvernări şi drepturilor omului, iar corupţia rămâne a fi o problemă;
  4. au fost lansate 2 iniţiative regionale noi (Uniunea Mediteraneană şi Parteneriatul Estic) care vor consolida PEV.

Raportul de ţară privind progresul Moldovei în implementarea Planului de Acţiuni UE-RM în perioada ianuarie — decembrie 2008, vine să completeze unele dintre constatările enunţate în Comunicare. Potrivit Comisiei Europene, Moldova a înregistrat progrese în reformarea justiţiei, participarea activă în structurile regionale, cooperarea cu Comitetul European pentru Prevenirea Torturii, Misiunea EUBAM şi cu Uniunea Europeană în subiecte de ordin regional şi internaţional. În acelaşi timp, realizări minore sau chiar lipsa oricărui progres au fost constatate în implementarea reformelor în domeniile-cheie ale PAUERM — asigurarea libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, reforma regulatorie, consolidarea strategilor naţionale în domeniul luptei contra corupţiei, drogurilor şi traficului de persoane., nu au fost îndepărtate deficienţele depistate în raportul din 2007, precum utilizarea ineficientă a resurselor, amînarea legislaţiei secundare şi lipsa unei voinţe politice, care continuă să tergiverseze implementarea reformelor interne. Potrivit Comisiei Europene, ultimele amendamente la Codul Electoral au constituit un regres pentru Moldova.

Notă ADEPT: Atît Comunicarea, cît şi raportul pentru Moldova nu menţionează nimic concret despre viitorul instrument operaţional, în schimbul Planului de Acţiuni expirat în februarie 2008.

Şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE)

Pe 30 aprilie, a avut loc şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană prezidată de preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin. În cadrul şedinţei au fost discutate 3 subiecte: 1) concluziile Raportului de progres în implementarea PAUERM în anul 2008, emis de Comisia Europeană; 2) Elaborarea noului Plan naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului; 3) evoluţiile în relaţiile moldo-comunitare şi priorităţile de politică externă pentru perioada imediat următoare.

În cadrul şedinţei, Vladimir Voronin a declarat că “Moldova trebuie să-şi concentreze toate eforturile asupra negocierii noului Acord cu Uniunea Europeană, care trebuie să conţină măsuri foarte ambiţioase pentru ţara noastră”. În particular, acesta ar trebui să ofere un statut de membru asociat, regim de comerţ liber aprofundat cu UE şi libera circulaţie a cetăţenilor Moldovei în ţările Uniunii Europene. Totodată, Bruxelles-ul ar trebui să ofere un semnal politic clar Moldovei, care ar încuraja-o pe calea integrării europene. Potrivit preşedintelui, conducerea Republicii Moldova dispune de fermitate politică, competenţe şi capacităţi organizatorice pentru a implementa viitorul acord moldo-comunitar, iar pentru impulsionarea procesului de integrare europeană, preşedintele a dispus instituirea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a unei noi subdiviziuni, activitatea căreia să fie axată doar pe integrarea europeană. În acelaşi timp, Vladimir Voronin a declarat că Moldova are o atitudine foarte rezervată faţă de iniţiativa “Parteneriatului Estic”, lansat pe 7 mai la Praga. Totuşi, Moldova va fi reprezentată la Praga de Andrei Stratan, ministrul afacerilor externe şi integrării europene.

La rîndul său, Andrei Stratan, ministrul afacerilor externe a menţionat că MAEIE a definitivat raportul pentru pregătirea Republicii Moldova de negocierea unui nou acord cu Uniunea Europeană şi a pregătit 110 experţi naţionali-negociatori în diferite domenii, care vor duce tratativele cu reprezentanţii Comisiei Europene la Bruxelles, Luxemburg şi Chişinău. (potrivit comunicatului de presă al Preşedinţiei)

Notă ADEPT: Preşedintele CNIE, Vladimir Voronin probabil a uitat că potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 644 din 1 iulie 2005 privind structura aparatului central al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, ministerul deja dispune de un departament al integrării europene.

Vizita de documentare post-electorală a delegaţiei Parlamentului European (PE) la Chişinău

În perioada 26–29 aprilie, delegaţia Parlamentului European condusă de europarlamentara din Estonia Marianne Mikko s-a aflat într-o vizită de documentare la Chişinău. Aceasta a fost precedată la 23 aprilie de o dezbatere în Parlamentul European a situaţiei din MoldovaEN, rezoluţia PE urmînd a fi adoptată la 7 mai. În timpul vizitei, delegaţia s-a întîlnit cu organizaţii pentru drepturile omului, avocaţi parlamentari, reprezentanţi ai mass-media, liderii celor trei partide parlamentare de opoziţie, reprezentanţi ai Guvernului şi Procuraturii, membri ai Comisiei Electorale Centrale, fostul spicher Marian Lupu, zeci de tineri reţinuţi. Eurodeputaţii au vizitat comisariatele de poliţie şi Penitenciarul nr. 13.

La sfîrşitul vizitei, delegaţia PE şi-a prezentat rezultatele preliminare ale documentării. Delegaţia a constatat încălcări grave ale drepturilor omului după alegerile din 5 aprilie şi lipsa libertăţii presei şi a celei editoriale la postul public “Moldova 1”. Raportul delegaţiei prezentat conducerii PE la 29 aprilie 2009 vine să confirme constatările preliminare. Astfel, potrivit raportului, delegaţia PE a ajuns la concluzia că drepturile omului, statul de drept şi convenţiile europene respective au fost grav încălcate în perioada post-electorală. În acelaşi timp, atît desfăşurarea procesului electoral, cît şi acţiunile ulterioare ale Guvernul indică deficienţe majore ale sistemului judiciar şi democratic din Moldova, precum şi o predispoziţie de a suprima libertatea de exprimare şi a mass-media independentă. De asemenea, delegaţia consideră că instituirea unei comisii independente pentru elucidarea cauzelor evenimentelor post-electorale, cu participarea reprezentanţilor opoziţiei şi a organizaţiilor neguvernamentale, reprezintă un element de bază în iniţierea unui proces de reconciliere în Moldova. Totodată, delegaţia insistă asupra unui angajament mai puternic din partea Uniunii Europene în Molodva, prin intermediul PEV şi Parteneriatului Estic.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

La moment relaţiile diplomatice dintre R.Moldova şi România sînt blocate pentru o perioadă nedeterminată. După ce autorităţile moldoveneşti au acuzat România de implicare în politica internă a Moldovei şi l-au declarat pe ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu persona non-grata, la 16 aprilie, Republica Moldova şi-a rechemat ambasadorul de la Bucureşti. Totodată, autorităţile moldoveneşti au refuzat printr-o notă verbală candidatura lui Mihnea Constantinescu) la postul de şef al misiunii diplomatice române de la Chişinău şi au solicitat autorităţilor române să propună o altă persoană, fără a explica refuzul. Ca răspuns la acest gest, ministrul român de externe, Cristian Diaconescu, a declarat că va cere suspendarea discuţiilor privind acordul dintre UE şi Republica Moldova la reuniunea miniştrilor de externe ai UE (GAGRE) din 27–28 aprilie. Acest demers nu a fost aplicat în practică, iar la reuniunea GAGRE, Cristian Diaconescu a afirmat că România va sprijini consecvent perspectiva europeană a Republicii Moldova. Potrivit oficialului român România nu va susţine suspendarea negocierilor între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, deoarece nu trebuie confundate acţiunile guvernului de la Chişinău cu aspiraţiile europene fireşti ale cetăţenilor Republicii Moldova. Această poziţie a fost reconfirmată de către preşedintele României, Traian Băsescu, care a declarat pe 26 aprilie, că România rămâne consecventă în a susţine parcursul european al Republicii Moldova, indiferent de culoarea politică a noului guvern al Moldovei.

Notă ADEPT: Pînă în prezent, Republica Moldova nu a desemnat nici un ambasador în România. Totodată, regimul de vize impus cetăţenilor români rămâne valabil, în pofida numeroaselor îndemnuri ale oficialilor europeni de restabilire a relaţiilor moldo-române şi a declaraţiilor opoziţiei politice de la Chişinău privind ilegalitatea acestui regim de vize.

Republica Moldova — Rusia

Relaţiile moldo-ruse cunosc o cunosc o îmbunătăţire pe fundalul situaţiei post-electorale de la Chişinău. Autorităţile ruse continuă să susţină autorităţile moldoveneşti şi acţiunile acestora în gestionarea crizei politice generate de acţiunile de protest post-electorale, calificîndu-le drept “încercare de lovitură de stat”RU. Într-un interviu acordat postului rusesc NTVRU, preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a calificat acţiunile de protest din Chişinău drept anticonstituţionale, desfăşurate după scenariul revoluţiilor “colorate”.

La 24 aprilie, înainte de întrevederea cu Javier Solana, Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi Securitate Comună, Secretarul general al Consiliului Uniunii Europene, preşedintele Moldovei în exerciţiu, Vladimir Voronin s-a întîlnit cu ambasadorul Rusiei la Chişinău, Valeri Kuzmin. În timpul întrevederii, au fost discutate subiecte legate de situaţia curentă a Moldovei, perspectiva dezvoltării relaţiilor moldo-ruse, preţurile pentru resursele energetice livrate Moldovei de către Rusia, precum şi posibilitatea acordării de către Federaţia Rusă Republicii Moldova a unui credit tehnic pentru modernizarea infrastructurii de drumuri.

Republica Moldova — Republica Populară Chineză

În ultimul timp, se observă o activizare a relaţiilor moldo-chineze. După ce preşedintele Republicii Populare Chineze, Hu Jintao, l-a felicitat pe preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin cu prilejul victoriei obţinute de partidul de guvernămînt în alegerile parlamentare, la 29 aprilie, Vladimir Voronin se întîlneşte cu ambasadorul Chinei în Moldova, Shi Longzhuang. În timpul întrevederii, ambasadorul chinez a apreciat modul în care autorităţile moldoveneşti au gestionat criza din 7 aprilie, felicitînd conducerea statului pentru depăşirea acesteia şi stabilizarea situaţiei social-politice din ţară. De asemenea, a fost discutată posibilitatea acordării de către partea chineză a unui credit tehnic Republicii Moldova pentru realizarea unor proiecte investiţionale în domeniul dezvoltării infrastructurii, în principal, celei de transport. (potrivit comunicatului de presă al Preşedinţiei)

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei
Vizita de documentare a Comisarului Consiliului Europei la Chişinău

În perioada 25–28 aprilie 2009, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, a efectuat o vizită de evaluare a situaţiei privind drepturile omului după evenimentele post-electorale din Chişinău. Comisarul a avut întrevederi cu ministrul Afacerilor Interne, al Justiţiei şi al Afacerilor Externe, cu un parlamentar din partea Partidului Comuniştilor, cu Procurorul General, cu Avocatul Parlamentar, cu membrii mecanismului naţional pentru prevenirea torturii, cu liderii partidelor de opoziţie, cu reprezentanţii societăţii civile şi mass-media, precum şi cu persoanele reţinute după protestele post-electorale. De asemenea, Comisarul a vizitat Comisariatul General de Poliţie Chişinău şi închisoare nr.13. La sfîrşitul vizitei, Comisarul Hammarberg a concluzionatEN că după protestele post-electorale au avut loc numeroase cazuri de violare a drepturilor omului de către poliţie şi a insistat asupra pedepsirii penale sau disciplinare a tuturor celor care s-au făcut vinovaţi de încălcarea drepturilor omului, precum şi revizuirea comportamentului superiorilor acestora.

Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind Moldova

Pe 29 aprilie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a dezbătut situaţia post-electorală din Moldova în baza raportului pregătit de membrii APCE, Josette Durrieu (Franţa, SOC) şi Egidijus Vareikis (Lituania, EPP/CD). În urma dezbaterilor a fost adoptată o rezoluţie (Rezoluţia 1666EN) în care se conţin următoarele declaraţii:

  1. APCE dezaprobă acuzaţiile autorităţilor moldoveneşti imediat după protestele violente din 7 aprilie de organizare a unei lovituri de stat aduse opoziţiei politice;
  2. APCE este preocupată de actele de violenţă comise de poliţişti şi îndeamnă autorităţile să înceapă imediat cercetarea tuturor informaţiilor privind încălcarea drepturilor omului în timpul evenimentelor din aprilie de la Chişinău şi să tragă persoanele vinovate la răspundere;
  3. În vederea restabilirii încrederii în instituţiile democratice, APCE îndeamnă autorităţile moldoveneşti să revină la reforma legislaţiei electorale, să suspende articolele din Codul Electoral care interzic deţinătorilor de cetăţenie multiplă să exercite funcţii publice, să continue reformarea mass mediei naţionale şi locale, să crească profesionalismul şi eficienţa judecătoriilor, să reformeze poliţia, să transfere instituţiile de detenţie provizorie în jurisdicţia Ministerului Justiţiei etc.;
  4. APCE îndeamnă vecinii şi partenerii Moldovei, în special România, Ucraina şi Rusia, care sunt membri ai Consiliului Europei, să joace un rol constructiv în scăderea tensiunii şi în dezvoltarea dialogului între toţi participanţii la procesul politic, respectînd totodată suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării;
  5. APCE îndeamnă forţele politice moldoveneşti să recunoască validarea rezultatelor alegerilor de către Curtea Constituţională şi să se angajeze într-un dialog constructiv pentru a soluţiona actuala criză politică;
  6. Noul parlament urmează să adopte un Plan de Acţiuni cu termene concrete de realizare a recomandărilor APCE din respectiva rezoluţie şi a celor anterioare.

APCE urmează să examineze progresele înregistrate de către autorităţile moldoveneşti şi opoziţia în realizarea recomandărilor sale în iunie 2009.

1–15 aprilie 2009 2–31 mai 2009