Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţiile externe ale Republicii Moldova în luna august au fost marcate de evenimentele din Georgia şi de posibilele consecinţe ale conflictului din Osetia de Sud pentru Moldova, în special la rezolvarea conflictului transnistrean.

Integrare Europeană

Pe segmentul european, Republica Moldova a adoptat o poziţie comună cu cea a UE faţă de războiul din Georgia, aliniindu-se la Declaraţia Preşedinţiei franceze a Uniunii Europene, lansată la 8 august 2008 în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Permanent al OSCE. Poziţia Moldovei a fost prezentată într-un Comunicat de presă al Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din 11 august 2008, în care se menţionează că “Uniunea Europeană îşi exprimă preocuparea deosebită faţă de confruntările violente care au loc în Osetia de Sud (Georgia) şi se adresează tuturor părţilor să renunţe imediat la ostilităţi şi să preia neîntîrziat negocierile, pentru a permite soluţionarea politică a crizei, respectînd suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei”.

După recunoaşterea de către Rusia, la 26 august 2008, a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud, la 29 august 2008, Guvernul Republicii Moldova a făcut publică o Declaraţie în care se afirmă: “Autorităţile Republicii Moldova şi întreaga societate au urmărit cu îngrijorare, pe parcursul ultimelor săptămîni, evoluţia situaţiei legate de Osetia de Sud şi Abhazia. Conflictul interetnic din Georgia, existent de mai mulţi ani, cu regret, nu şi-a găsit nici de această dată soluţionarea adecvata în baza standardelor dreptului internaţional şi a valorilor umane, transformîndu-se într-o dramă sîngeroasă, soldata cu victime in rîndul populaţiei civile.

Respingînd categoric orice metode de soluţionare cu forţa a chestiunilor conflictuale, inclusiv a celor de asigurare a integrităţii teritoriale, Guvernul Republicii Moldova nu considera, totuşi, că recunoaşterea internaţională a Abhaziei şi Osetiei de Sud va deveni un factor de stabilizare a situaţiei. Ca şi în cazul recunoaşterii Kosovo, acest pas nu face decît să reducă responsabilitatea parţilor în conflict pentru căutarea unui compromis intre naţiuni, capacitatea lor de a identifica soluţii echitabile si moderne, cu respectarea principiilor integrităţii teritoriale si asigurarea drepturilor si libertăţilor omului. Totodată, consideram evidenta lipsa oricăror legături şi paralele dintre situaţia creata în Georgia si cea din regiunea Transnistriei şi credem că sînt contraproductive interpretările potrivit cărora evoluţiile în cauza ar putea să aducă prejudicii procesului de reglementare a conflictului transnistrean, pentru a cărei finalizare s-au creat premise deosebit de favorabile si pentru care exista voinţa politică a tuturor participanţilor la procesul de soluţionare. Guvernul Republicii Moldova declară că, şi în continuare, îşi va determina atitudinea faţă de evoluţiile din jurul Osetiei de Sud si Abhaziei exclusiv în baza prevederilor Actului Final de la Helsinki, a Statutului ONU şi a tuturor principiilor dreptului internaţional în vigoare”.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Vizita de lucru a preşedintelui României, Traian Băsescu la Chişinău, efectuată pe 20 august 2008 la iniţiativa şefului român, a constituit evenimentul principal al relaţiilor moldo-româneşti în luna august. În cadrul vizitei, preşedintele României a avut o întrevedere cu omologul său moldovean, cu care a discutat situaţia din Georgia şi consecinţele ostilităţilor din Osetia de Sud asupra stabilităţii regionale, în special asupra rezolvării conflictului transnistrean, şi mai puţin subiectele sensibile dintre relaţiile moldo-româneşti legate de semnarea tratatelor de bază şi de frontieră dintre Republica Moldova şi România.

Cu referinţă la cauzele evenimentelor din Georgia, ambii preşedinţi au fost de acord că acestea au fost determinate de tergiversarea soluţionării conflictului îngheţat din Osetia şi consolidarea regimului separatist. În această ordine de idei, Traian Băsescu a menţionat că conflictele îngheţate existente nu au un mecanism corect de deblocare a situaţiei create, afirmînd că implicarea UE în soluţionarea conflictului din Transnistria poate fi esenţială şi fundamentală pentru rezolvarea acestei probleme. La rîndul său, Vladimir Voronin a reiterat poziţia autorităţilor moldoveneşti de a soluţiona problema transnistreană doar la masa tratativelor, cu condiţia respectării suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Traian Băsescu a asigurat că România rămîne a fi un susţinător activ al integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova, precum şi al aspiraţilor europene ale acesteia.

Abordînd subiectul integrării europene a Republici Moldova, Traian Băsescu a accentuat că România susţine fără rezerve necesitatea negocierii unui nou acord dintre UE şi Republica Moldova, care ar trebui să includă extinderea drepturilor de circulaţie a cetăţenilor Republicii Moldova în interiorul Uniunii Europene. (după Medifax, www.president.md)

Puţinele declaraţii ale şefilor de state privind subiectul relaţiilor bilaterale au avut un caracter mai mult protocolar.

Republica Moldova — Rusia

Relaţii moldo-ruse au fost oscilat de asemenea în jurul situaţiei din Caucaz şi a consecinţelor acesteia asupra problemei transnistrene. Printre evenimentele de remarcat sunt: întrevederea preşedinţilor Vladimir Voronin şi Dmitri Medvedev de la Soci (vezi Problema Transnistreană) şi întrevederile dintre Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi Preşedintele Voronin cu Valerii Kuzmin, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în RM, la care au fost făcute schimburi de opinii privind ostilităţile din Osetia de Sud şi s-a discutat despre perspectiva dezvoltării relaţiilor comercial-economice moldo-ruse.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet