Monitoring→Politica→Relaţii externe

Integrare europeană

Reuniunea Troicii COEST UE-Moldova

În perioada 21–22 noiembrie, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Troicii COEST UE-Moldova. Delegaţia Moldovei la reuniune a fost condusă de viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Valeriu Ostalep. În cadrul întîlnirii au fost discutate relaţiile bilaterale dintre UE şi Moldova, subiecte legate de activitatea EUBAM, conflictul transnistrean şi de evoluţiile interne din Moldova.

La Bruxelles, Valeriu Ostalep a avut întrevederi cu Marianne Mikko, co-preşedintă a Comitetului Parlamentar de Cooperare UE-Moldova, Hilde Hardeman, şefă de unitate în cadrul Directoratului General pentru Relaţii Externe al Comisiei Europene, Joseph Daul, Preşedinte al Grupului EPP din cadrul Parlamentul European (PE), precum şi cu un şir de reprezentanţi ai statelor membre ale UE.

Întrevederile oficialului moldovean s-au înscris în efortul Chişinăului de a convinge partenerii săi europeni să sprijine dorinţa acestuia de a trece la un alt nivel calitativ în relaţiile sale cu UE. Valeriu Ostalep a reiterat, cu ocazia reuniunii Troicii COEST UE-Moldova, că autorităţile de la Chişinău sînt interesate în iniţierea negocierilor asupra unui nou document juridic care i-ar permite Moldovei să se ancoreze treptat în spaţiul celor patru libertăţi ale UE.

Acordurile privind facilitarea eliberării vizelor şi readmisia

Pe 29 noiembrie 2007, Consiliul UE a aprobat Acordurile UE-Moldova privind facilitarea eliberării vizelor şi readmisia. PE a aprobat acordurile pe 13 noiembrie, iar Parlamentul Republicii Moldova le-a ratificat pe 8 noiembrie. Data intrării lor în vigoare va fi publicată Jurnalul Oficial al UE. Se aşteaptă ca această dată să fie 1 ianuarie 2008.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

În perioada vizată, Adrian Cioroianu, ministrul român de Externe, şi Filip Teodorescu, ambasadorul României în Moldova, cu ocazii diferite, au reasigurat că România rămîne a fi interesată de relaţii avantajoase cu Moldova şi acelaşi susţinător consecvent al aspiraţiilor Chişinăului de aderare la UE. Ei au reafirmat dorinţa sinceră a statului român să contribuie pe cît de mult posibil la apropierea unui viitor european pentru Moldova.

Cioroianu a informat că Moldova este beneficiarul prioritar al asistenţei pentru dezvoltare, care va deveni operaţională în scurt timp^[1]. Referindu-se la problemele legate de acordarea vizelor de intrare pe teritoriul României pentru cetăţeni Moldoveni, ministrul a spus că o parte a acestora se datorează blocajului la care s-a ajuns după ce Bucureştiul a solicitat în cîteva rînduri extinderea reţelei consulare a României pe teritoriul Moldovei.

În ce priveşte posibilitatea recunoaşterii vizelor Schengen şi permiselor de şedere eliberate de statele membre ale UE pentru excluderea obligativităţii deţinerii de către cetăţenii moldoveni a vizelor de tranzit prin România, Cioroianu a informat că proiectul de decizie corespunzător s-ar afla în fază de finalizare la Bruxelles şi că ar putea intra în vigoare în curînd. Şeful diplomaţiei româneşti s-a oprit şi la ideea lansată anterior în legătură cu acordarea vizelor româneşti la punctele de frontieră, menţionînd că reglementările comunitare permit eliberarea unor astfel de vize numai în situaţii excepţionale.

Filip Teodorescu, la rîndul său, a informat că secţia consulară a Ambasadei României la Chişinău a renunţat la sistemul programării on-line pentru solicitanţii de vize şi că s-a trecut la principiul “primul venit, primul servit”. Diplomatul a mai spus că în luna decembrie 2007 Consulatul României va trece într-o altă locaţie mai încăpătoare, unde zilnic vor putea fi procesate circa 650–700 de cereri pentru viză, şi că dacă numărul de cereri va fi şi în continuare mai mare decît capacitatea de procesare a secţiei consulare, atunci se va trece la un sistem de programare prin call-center.

Referindu-se la schimburile comerciale dintre România şi Moldova, diplomatul a relatat că acestea sînt în creştere. În primele nouă luni ale 2007 volumul schimburilor comerciale a fost de circa 600 mln dolari, faţă de 564 mln pe parcursul anului 2006. Aceste cifre infirmă ipoteza lansată cu ceva timp în urmă că după aderarea României la UE, schimburile comerciale cu Moldova vor cunoaşte o recesiune importantă.

Republica Moldova — Rusia

În perioada de referinţă, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova a atras atenţia printr-un comunicat că potrivit uzanţelor internaţionale Federaţia Rusă poate deschide secţii de votare în Moldova pentru alegerile în Duma de Stat, din 2 decembrie, doar în cadrul reprezentanţei sale diplomatice.

În pofida acestui lucru, reprezentanţi ai comisiei electorale centrale de la Moscova au anunţat că pe teritoriul Republicii Moldova vor fi deschise 24 secţii de votare: una la Ambasada Rusiei din Chişinău, iar celelalte 23 în regiunea transnistreană. Deschiderea secţiilor de votare în Transnistria a fost explicată prin faptul că potrivit dreptului internaţional locurile dislocării forţelor armate sînt declarate locaţiuni cu statut extra-teritorial, ceea ce permite desfăşurarea alegerilor în regiunea transnistreană fără acordul R. Moldova.

În replică, MAEIE a reluat poziţia sa faţă de deschiderea secţiilor de votare în regiunea transnistreană.

Cooperare regională

Republica Moldova — CEFTA

La 21 noiembrie curent, în cadrul reuniunii prim-miniştrilor ţărilor membre CEFTA 2006, care şi-a ţinut lucrările în Skopje (Macedonia), Moldova a preluat pentru un an de zile preşedinţia acestei organizaţii.

Potrivit serviciului de presă al Guvernului, Zinaida Greceanîi, prim-viceprim-ministru, a declarat cu acestă ocazie că Moldova va organiza, în calitate de preşedinte al CEFTA, mai multe reuniuni pe subiecte ce ţin de armonizarea legislaţiei în domeniul administrării vamale, regulilor de origine, standardizării, eliminării barierelor în calea comerţului etc.

La reuniune a fost adoptată Declaraţia prim-miniştrilor, care trasează jaloanele de colaborare viitoare în regiune şi de implementare deplină a acordului CEFTA.

Republica Moldova — ICE

Pe 27 noiembrie, la Sofia (Bulgaria), a avut loc summit-ul Iniţiativei Central-Europene (ICE). Moldova a fost reprezentată la reuniune de prim-ministrul Vasile Tarlev. În cadrul summit-ului a avut loc transmiterea preşedinţiei organizaţiei de la Bulgaria către Moldova. Pe lîngă preşedinţia ICE, Moldova a mai preluat preşedinţia CEFTA şi urmează, de asemenea, să prea şi preşedinţiile Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE) şi Iniţiativei RACVIAC. Moldova speră prin exercitarea în 2008 a preşedinţiilor acestor organizaţii să-şi îmbunătăţească imaginea sa pe plan regional şi european, să dovedească că este un partener regional de încredere, să-şi consolideze raporturile sale cu statele participante în aceste aranjamente şi să folosească ocazia exercitării preşedinţiilor acestor structuri pentru a se apropia şi mai mult de UE.

În discursul său rostit în cadrul summit-ului, Vasile Tarlev a informat că Moldova va organiza pe durata deţinerii preşedinţiei ICE mai multe evenimente politice şi sectoriale, în special, în domeniul turismului, ştiinţei, transportului şi în sectorul energetic.

Potrivit documentelor aprobate la summit, au fost reduse domeniile de activitate a organizaţiei la dezvoltarea umană, dezvoltarea economică şi dezvoltarea instituţională; au fost redefinite obiectivele ICE, printre care se numără: structurarea problemelor de cooperare, revizuirea sistemului financiar al organizaţiei, coordonarea activităţilor cu diferiţi actorii regionali. Ca şi mai înainte una din sarcinile de bază ale ICE a rămas consolidarea cooperării între statele-membre şi susţinerea ţărilor ICE în procesul de integrare în UE. În cadrul summit-ului ambasadorul Pietro Ercole Ago a fost numit în funcţia de director al Secretariatului Executiv al ICE.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova — OSCE

Între 29–30 noiembrie, la Madrid (Spania), a avut loc reuniunea a XV-a a Consiliului Ministerial al OSCE. Pentru mai multe detalii a se vedea secţiunea “Problema transnistreană”.

Republica Moldova — Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

În perioada de referinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat 5 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Popovici c. Moldovei, Ursu c. Moldovei, David c. Moldovei, Timpul Info-Magazin şi Anghel c. Moldovei şi Ţurcan c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru deţinerea ilegală a reclamanţilor, pentru admiterea tratamentelor inumane, pentru încălcarea drepturilor la un proces echitabil, la un recurs efectiv şi la libertatea de exprimare. Suma despăgubirilor pe care Moldova va trebui să le plătească în aceste 5 cazuri este de 49 300 euro (aprox. 818 400 lei).

Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 103 de cauze^[2]. Din total, 58 de decizii (51,5%) de condamnare a Moldovei au fost pronunţate în anul 2007.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet