Monitoring→Politica→Relaţii externe

Integrare europeană

Şedinţa CNIE

În perioada vizată de acest număr al jurnalului, a avut loc şedinţa Comisiei Naţionale de Integrare Europeană (CNIE). În cadrul acesteia Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a dat o apreciere amplă procesului de implementare a Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM). Stratan a informat că MAEIE, luînd în consideraţie numărul mare de măsuri din caietele de sarcini cu termene de realizare în primul trimestru, a propus ca audierile autorităţilor publice să înceapă din luna iunie. Stratan a menţionat şi despre întîlnirea funcţionarilor din cadrul MAEIE cu reprezentanţi ai societăţii civile, care realizează “Euromonitor”. În context, s-a arătat că în pofida faptului că ministerele raportează despre desfăşurarea fără probleme a cooperării cu societatea civilă, semnalele pe care le primeşte MAEIE de la ONG-uri sînt diferite. Drept exemplu al deschiderii limitate şi lipsei de transparenţă în activitatea ministerelor a fost adus cazul Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, care a difuzat cu întîrziere o informaţie cu privire la un program de asistenţă în care ar fi putut participa ONG-urile locale specializate.

Stratan a atras, de asemenea, atenţia asupra raportării cazurilor de tratamente inumane aplicate de reprezentanţi ai organelor de drept, fapt care, în opinia ministrului, pune în discuţie eficienţa instruirii acestora în domeniul drepturilor omului. Stratan s-a referit şi la tergiversarea nejustificată a procedurilor de înregistrare a ONG-urilor.

Şeful diplomaţiei moldoveneşti s-a oprit şi la măsurile a căror realizare nu s-a încadrat în termenele prevăzute de caietele de sarcini. În mod special, a fost subliniată adoptarea cu întîrziere a pachetului de legi privind combaterea corupţiei, spălării banilor şi a convenţiilor internaţionale relevante. De asemenea, s-a menţionat că, deşi Moldova trebuia să instituie pînă la 30 martie un mecanism naţional independent pentru monitorizarea actelor de tortură, proiectele de legi corespunzătoare au fost trimise pentru expertizare în mai curent. În plus, s-a atras atenţia asupra posibilei tergiversări în ajustarea Legii privind întrunirile la standardele europene, asupra faptului că încă nu funcţionează Centrul de armonizare a legislaţiei, nu a fost elaborat programul de descentralizare sectorială a organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, asupra opiniilor contradictorii ale Procuraturii Generale (PG) şi ale experţilor europeni şi societăţii civile în ceea ce priveşte reformarea acestei instituţii, asupra progresului lent în relansarea activităţii Agenţiei naţionale de conservare a energiei, precum şi că nu a fost iniţiate procedurile pentru desemnarea unui punct de contact naţional responsabil de facilitarea procedurilor de stabilire a societăţilor.

Stratan a mai arătat că la 20 aprilie în sediul Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, la iniţiativa MAEIE, a avut loc o video-conferinţă comună RM-UE pe marginea implementării prevederilor PAUEM ce ţin de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, democraţia şi supremaţia legii. În cadrul discuţiei, experţii europeni au relevat următoarele deficienţe în implementarea PAUEM în domeniul justiţiei şi drepturilor omului: nu este asigurată independenţa mass-media şi pluralismul media în contextul cazurilor Antena C şi Euro TV; separarea neclară a funcţiilor de investigaţie între PG, MAI, CCCEC; nivelul scăzut al reformelor în domeniul justiţiei; deficienţe în procedura de înregistrare a partidelor şi ONG-urilor; independenţa editorială limitată a TRM; probleme în comportamentul organelor de menţinere a ordinii publice; tergiversarea creării pe lîngă MJ a Departamentului de administrare judecătorească; aplicarea deficientă a prevederilor Codului audiovizualului; întîrzierea ratificării Convenţiei ONU cu privire la combaterea corupţiei; durata exagerată a procedurilor judiciare; selectarea şi desemnarea cu probleme a judecătorilor; etc.

Potrivit lui Stratan, această stare de lucruri nu poate fi tolerată. În încheiere, ministrul a subliniat că este important de demonstrat pînă pe 19 iunie, data la care la Luxemburg va avea loc şedinţa Consiliului de Cooperare RM-UE, că Moldova a obţinut progrese, ca “să nu ne pomenim în situaţia în care va fi prelungit termenul de implementare a PAUEM încă pe o perioadă de timp”.

Noul ambasador al RM pe lîngă Comunităţile Europene

La 16 mai a.c., Guvernul a numit-o pe Daniela Cujbă în funcţia de ambasador al Moldovei pe lîngă Comunităţile Europene. Înainte de numirea în această funcţie, Daniela Cujbă a activat la MAEIE în calitate de şefă a Direcţiei generale relaţii politice cu UE.

Semnarea Memorandumului de cooperare dintre MAEIE şi ONG-uri

La 30 mai, a avut loc semnarea Memorandumului privind cooperarea în procesul integrării europene între MAEIE al RM şi organizaţiile societăţii civile. Documentul a fost semnat de Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, şi de reprezentanţi ai 23 de organizaţii neguvernamentale, alianţe, reţele şi foruri. Memorandumul este deschis spre semnare pentru toate organizaţiile obşteşti interesate să sprijine şi să asiste autorităţile în procesul de realizare a obiectivului de integrare europeană.

Centrul Comun de Vize (CCV)

Începînd cu 21 mai curent, cetăţenii moldoveni vor putea depune la CCV solicitări de vize pentru Danemarca şi Islanda. Potrivit lui Mihaly Bayer, ambasador al Ungariei la Chişinău, Estonia ar fi următorul stat care ar putea să se alăture CCV din luna august, în timp ce Suedia, Luxemburg şi Cipru examinează oportunitatea participării la activităţile acestui centru. În prezent CCV primeşte solicitări de vize pentru Ungaria — ţară a cărei misiune diplomatică găzduieşte CCV -, Austria, Letonia şi Slovenia. Potrivit aceleiaşi surse, în prima lună de activitate a CCV, zilnic au fost depuse circa 25 cereri de viză, numărul acestora fiind în creştere. În total CCV a primit aproximativ 500 cereri de viză: 38% — pentru Ungaria, 33% — pentru Austria, 28% — pentru Letonia şi 1% — pentru Slovenia.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

În cadrul summit-ului statelor din centrul Europei, desfăşurat la Brno, în Cehia, Preşedintele României, Traian Băsescu, a reiterat interesul Bucureştiului de a vedea Moldova “în atenţia UE pentru o viitoare etapă a procesului de extindere”.

Totodată, mai mulţi oficiali români, printre care prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu şi ministrul de Externe Adrian Cioroianu, au reluat în discuţii necesitatea semnării tratatului politic dintre România şi Moldova, pentru a se readuce “la normalitate” relaţiile dintre cele două state. Într-o altă ordine de idei, Cioroianu a subliniat importanţa asigurării negocierilor în formatul “5+2”, în contextul în care prin mai multe medii circulă zvonuri în legătură cu un posibil acord secret între Chişinău şi Moscova în problema transnistreană.

Dintr-un alt registru de probleme face parte declaraţia ministrului moldovean al Educaţiei şi Tineretului, Victor Ţvircun, potrivit căreia Moldova nu va semna cu România nici în 2007 un protocol de colaborare privind schimbul de burse. În opinia lui Ţvircun, “oferta Bucureştiului este neatractivă. Moldova dispune de suficiente universităţi care au o ofertă similară cu cea din România şi studiile sînt de calitate”.

Este de amintit, că începînd cu 2002 protocolul de colaborare privind schimbul de burse între Moldova şi România nu a mai fost semnat, din nedorinţa primei. În pofida acestui lucru, România a continuat în fiecare an să acorde burse cetăţenilor moldoveni. Potrivit ministerului de resort din Bucureşti, România va oferi şi în 2007 burse pentru tinerii din Moldova. Din 2000 astfel de burse, 850 vor fi pentru studii liceale şi 1150 pentru studii universitare şi postuniversitare.

Republica Moldova — Ucraina

La 29 mai, la Chişinău au avut loc consultări bilaterale între ministere de Externe ale Moldovei şi Ucrainei. Părţile au avut un schimb de opinii pe marginea evoluţiilor relaţiilor dintre acestea şi UE, impactului PEV asupra proceselor de reforme din cele două state şi a procesului de implementare a Planurilor de Acţiuni semnate cu UE.

Potrivit Moldpres, părţile au mai examinat aspecte legate de reglementarea conflictului transnistrean şi de cooperarea dintre Moldova şi Ucraina în acest domeniu.

Cooperare regională

Republica Moldova — ICE

La 18 mai, la Sofia a avut loc reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre ale Iniţiativei Central Europene (ICE). Din partea Moldovei la reuniune a participat Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Potrivit unui comunicat al MAEIE, în cadrul forului au fost discutate concepţia de reorganizare a ICE, Raportul progresiv privind repoziţionarea ICE, bugetul Fondului de Cooperare a ICE pentru anul 2008 etc. Participanţii la reuniune au adoptat decizia privind preluarea de către Moldova a Preşedinţiei ICE din noiembrie 2007.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova — CSI

La 25 mai curent, la Ialta, în Ucraina, şi-a ţinut lucrările summit-ul şefilor de guvern din cadrul CSI. Moldova a fost reprezentată la reuniune de prim-ministrul Vasile Tarlev. La reuniune, a fost exprimată necesitatea valorificării mai susţinute a potenţialului de colaborare care există în CSI, aceasta fiind una din doleanţele formulate în mod tradiţional, deja de mai mulţi ani, la reuniunile din cadrul CSI.

Participanţii la summit au examinat mai multe documente, între care: proiectul Acordului cu privire la crearea pieţei electroenergetice comune pentru ţările membre ale CSI şi proiectul Acordului privind colaborarea în lupta cu circulaţia preparatelor medicamentoase contrafăcute.

La 30 mai, la Sankt-Peterburg, în Rusia, a avut loc cea de-a 28-a şedinţă plenară a Adunării Interparlamentare a Comunităţii Statelor Independente (AIP a CSI). Şedinţa a fost consacrată aniversării a 15-a de la fondarea AIP a CSI. Din partea Moldovei, la reuniune au participat Preşedintele Vladimir Voronin şi un grup de deputaţi moldoveni, condus de preşedintele Parlamentului, Marian Lupu.

În discursul său, Preşedintele Voronin a subliniat importanţa CSI pentru Moldova, care deşi se orientează spre integrarea în UE, nu are de gînd “să părăsească CSI-ul”. În acest fel, Voronin a lăsat să se înţeleagă că Moldova ar fi interesată în compatibilizarea intereselor sale pe care le are faţă de cele două modele integraţioniste.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet