Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #142 |
Relaţiile externe în cea de-a doua jumătate a lunii iulie au fost dominate de campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate.
În perioada care a precedat alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie, Uniunea Europeană a adresat mai multe apeluri către autorităţile şi formaţiunile politice din Republica Moldova privind asigurarea unor alegeri libere şi corecte, a libertăţii de expresie şi libertăţii mass-media, crearea condiţiilor egale pentru toţi concurenţii electorali, neadmiterea unor intimidării faţă de mass-media, ONG-uri şi formaţiuni politice, respectarea dreptului la întruniri etc. Apelurile au fost adresate prin intermediul Reprezentantului Special al UE în R. Moldova, Kalman Miszei, Ambasadorului Extraordinar si Plenipotenţiar al Suediei în Republica Moldova, Mats Aberg, şi a ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski în timpul întrevederilor cu autorităţile moldoveneşti.
Suplimentar, Radoslaw Sikorski, aflat într-o vizită de lucru la Chişinău pe 24 iulie, a cerut autorităţilor, reprezentanţilor partidelor opoziţiei şi societăţii civile să coopereze în baza unui consens social larg, să continue reformele democratice din ţară, să investigheze evenimentele din 7 aprilie, să demonstreze deschidere pentru cooperarea cu UE şi vecinii săi apropiaţi [România], asigurînd un tratament egal pentru toţi cetăţenii UE. Totodată, Radoslav Sikorsi a condiţionat consolidarea dialogului dintre R. Moldova şi UE de desfăşurarea unor alegeri libere şi corecte pe 29 iulie 2009. Ministrul polonez de externe a confirmat că în condiţiile unei evaluări internaţionale pozitive a alegerilor, Polonia va oferi suportul ei în promovarea Moldovei pe plan european, în particular, la negocierea noului acord moldo-comunitar, în includerea Moldovei în mecanismele de finanţare europene şi proiecte ale Parteneriatului Estic, în negocierile Moldovei cu organismele financiare internaţionale (FMI, BM, BERD etc.) şi la lansarea unui pachet extins de iniţiative pentru susţinerea democraţiei în R. Moldova.
Comisia Europeană a decis să extindă mandatul Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) pentru încă doi ani, începînd cu 1 decembrie 2009. Extinderea mandatului a fost făcută la solicitarea autorităţilor R. Moldova şi Ucrainei.
Comisia Europeană a anunţat că va aloca 70 milioane de euro pentru Instrumentul Investiţional în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Aceste fonduri vor fi orinetate spre dezvolatarea proiectelor investiţionale în domeniile energetic, transporturilor şi ecologie, precum şi la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi a sectorului social.
“Îngheţul” din relaţiile moldo-române persistă. Autorităţile moldoveneşti continuă să acuze România de amestec în afacerile interne ale R. Moldova. Ultima declaraţie a Guvernului Republicii Moldova difuzată pe 16 iulie, culpabilizează conducerea de vîrf a României de susţinerea deschisă a anumitor forţe politice din R. Moldova şi de exprimarea deschisă a preferinţelor pentru victoria acestor forţe în alegerile din 29 iulie. Totodată, Guvernul RM cere UE să dea o apreciere declaraţiilor şi acţiunilor României şi solicită repetat asistenţa UE în medierea problemelor moldo-române. Potrivit declaraţiei, RM este dispusă să semneze Tratatul de frontieră cu România şi a Tratatului de bază moldo-român, însă România este cea care tergiversează realizarea acestui fapt.
În acelaşi timp, preşedintele României, Traian Băsescu a declarat în cadrul unui interviu acordat postului de radio Europa Liberă că România nu va înceta să respingă acuzaţiile de implicare în treburile interne ale R.Moldova.
Notă ADEPT: Este de remarcat faptul că susţinerea de către Traian Băsescu a preşedintelui Voronin în alegerile parlamentare din 2005 şi suportul acordat acestuia pentru a forma majoritatea parlamentară nu a fost la moment dat considerată drept imixtiune în afacerile interne ale Moldovei.
Au fost iniţiate negocierile asupra proiectului Acordului de finanţare dintre Guvernul R. Moldova şi cel al Federaţiei Ruse privind acordarea unui credit de stat R.Moldova. în sumă de $150 mil. Pentru finanţarea proiectelor investiţionale în infractructura drumurilor şi reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă. Creditul urmează a fi rambursat timp de 15 ani.
Pe 23 iulie, R.Moldova a semnat un Memorandum de intenţie cu privire la acordarea unui credit în valoare de $1 mlrd. din partea Corporaţia de stat China National Overseas Engineering Corporation (COVER). După semnarea Memorandumului, urmează obligatoriu semnarea unui acord dintre Guvernul R.Moldova şi cel al Chinei, cu ratificarea ulterioară a acestuia de către Parlament. Creditul va fi acordat pentru o perioadă de 15 ani, cu o perioadă de graţie de 3 ani. Rata dobînzii creditului nu a fost stabilită deocamdată. Potrivit ministrului construcţiilor şi dezvoltării teritoriului, Vladimir Baldovici, creditul va fi utilizat pentru realizarea unor proiecte de infrastructură cum ar fi drumuri, energetică, sisteme de aprovizionare cu apă, staţii de epurare, precum şi în scopul creării sistemelor avansate de producere.
În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărîrile în cauzele Baroul Partner-A c. Moldovei (Cazul Carierei de pietriş şi granit de la Soroca) şi Olaru şi alţii c. Moldovei. În cazul ambele cauze Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil şi protecţia proprietăţii. Curtea nu s-a expus asupra satisfacţiei echitabile, rezervând această chestiune pentru o hotărâre separată, Guvernul Moldovei şi părţile reclamantă au fost chemaţi să prezinte Curţii observaţiile scrise privind satisfacţia echitabilă în termen de trei luni sau, eventual, să încheie un acord de reglementare amiabilă. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)
La 17 iulie 2009, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, a făcut public un raportEN întocmit în baza vizitei întreprinse în Moldova la finele lunii aprilie. Potrivit raportului “Tratamentele inumane şi brutalitatea poliţiei, care au ieşit la suprafaţă în perioada post-electorală, în timpul demonstraţiilor din 6–7 aprilie de la Chişinău, trebuie stopate, în scopul restabilirii climatul de încredere în societate”. În raportul sau, comisarul susţine sînt necesare acţiuni decisive pentru nu a permite intoleranţa în domeniul justiţiei, inclusiv prin revizuirea comportamentului atît a poliţiştilor vinovaţi, cît şi a superiorilor acestora. Totodată, Thomas Hammarberg a subliniat că libera exprimare şi accesul la informaţie ar trebui să fie protejate, inclusiv în perioadele de criză.
Misiunea OSCE/BIDDO de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie din Moldova a dat publicităţii un raport cu constatările şi concluziile preliminare privind procesul electoral. Potrivit Misiunii de Observare a Alegerilor (MOA), “alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 din Moldova au fost în general bine administrate, permiţînd competiţia partidelor politice care reprezintă o pluralitate de opinii”. Alegerile au întrunit mai multe standarde ale OSCE şi ale Consiliului Europei. Totuşi, potrivit MOA mediul de desfăşurare a campaniei a fost afectat negativ de intimidare subtilă şi tratament preferenţial în reflectarea în mijloacele de informare în masă. Alte neajunsuri depistate au fost legate de incorectitudinea listelor electorale şi utilizarea resurselor administrative. Potrivit observatorilor OSCE, aceste neajunsuri trebuie pe viitor remediate (ex. crearea unui registru electronic al alegătorilor), inclusiv prin continuarea reformelor democratice.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |