Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 1–14 martie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #69 |

Republica Moldova — Consiliul Europei

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a aprobat o nouă rezoluţie interimară cu privire la executarea hotărîrii Curţii Europene pentru Drepturile Omului în cazul “Ilaşcu şi alţii împotriva Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse”. În document se insistă asupra aplicării deciziei CEDO despre punerea în libertate a lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, deţinuţi ilegal de autorităţile de la Tiraspol.

La 7 martie Curtea Europeană pentru drepturile Omului a început audierea publică în dosarul “Manole şi alţii contra Moldovei”, admisibilitatea căruia se examinează cu participarea reprezentanţilor petiţionarilor, ai avocaţilor lor şi a reprezentanţilor Guvernului. În dosar apar Larisa Manole, Corina Fusu, Mircea Surdu, Dinu Rusnac, Viorica Cucereanu-Bogatu, Angela Aramă-Leahu, Ludmila Vasilache, Leonid Melnic şi Diana Donică, foşti şi actuali angajaţi ai Companiei “Teleradio-Moldova”. Aplicaţii acuză încălcarea articolului 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (Libertatea de exprimare). Urmare a audierilor desfăşurate Curtea Europeană a cerut autorităţilor Moldovei să prezinte răspunsuri la întrebările formulate, pînă la 21 martie 2006.

Pe 12 martie la Chişinău au sosit în vizită de lucru coraportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru Moldova Josette Durrieu şi Egidijus Vareikis. Eu urmează să se întîlnească cu conducerea ţării, reprezentanţii fracţiunilor parlamentare, ai asociaţiilor obşteşti. De notat că rezultatele ultimei vizite a raportorilor au stat la baza adoptării Rezoluţiei şi Recomandării APCE din octombrie 2005 despre funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova, sub impactul cărora Parlamentul a adoptat un program legislativ special de realizare a recomandărilor. Primele întîlniri raportorii le-au avut cu reprezentanţii fracţiunilor parlamentare, care au apreciat interesul manifestat de CE drept benefic pentru promovarea reformelor, menţinerea ţării sub monitorizare neavînd efecte negative. Reprezentanţii opoziţiei parlamentare au declarat raportorilor că doresc efecte mai serioase ale reformelor, promovarea lor în domenii de impact major imediat. În cadrul întîlnirii cu Prim-ministrul Vasile Tarlev, raportorii APCE au declarat că la etapa actuală Moldova trebuie să depună eforturi în implementarea reformelor instituţionale, obţinerea progreselor în domeniul funcţionării instituţiilor democratice contribuind decisiv la promovarea imaginii ţării pe plan internaţional.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

Republica Moldova va negocia anul curent obţinerea de la Uniunea Europeană a unui regim de Preferinţe Comerciale Autonome pentru un şir de produse exportate de ţara noastră. Acţiunile respective constituie o prioritate a activităţii Ministerului Economiei şi Comerţului pentru anul 2006. Moldova doreşte un regim mai avantajos, dar pentru aceasta trebuie să reformeze sistemul de certificare a originii mărfurilor exportate şi să aigure consoliodarea administrării vamale. Datele statistice indică că în 2005 Republica Moldova a exportat în UE mărfuri în valoare de circa 325 milioane dolari SUA, înregistrînd o creştere de 9,5 la sută comparativ cu anul 2004. De notat însă şi faptul că în 2005 importurile din ţările UE au cresut comparativ cu anul 2004 cu peste 29 la sută, cifrîndu-se la peste 750 milioane dolari SUA.

Într-o Declaraţie a Comisiei Europene se menţionează că aceasta urmăreşte cu atenţie evenimentele de la graniţa dintre Ucraina şi Moldova, misiunea UE de Asistenţă la Frontieră fiind prezentă în teritoriu şi monitorizînd în permanenţă situaţia. Comisia Europeană apreciază pozitiv hotărîrea cu care Ucraina şi Moldova realizează măsurile necesare pentru implementarea Declaraţiei Comune cu privire la aspectele vamale semnată de către Prim-miniştrii Ehanurov şi Tarlev pe 30 decembrie 2005. Scopul acestor măsuri este asigurarea transparenţei la frontieră, permiterea oricăror bunuri legale să tranziteze liber graniţa dintre Ucraina şi Moldova, măsuri cae nu pot fi considerate în nici un fel drept “blocadă”. Comisia condamnă orice eforturi ale autorităţilor transnistrene auto-proclamate să împiedice circulaţia legitimă a bunurilor la frontiera de stat dintre Ucraina şi Moldova şi înregistrarea agenţilor economici de către autorităţile moldovene.

Republica Moldova — România

În cadrul Reuniunii miniştrilor de mediu ai statelor-membre ale Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), reprezentanţii României au declarat că vor susţine Republica Moldova în realizarea obiectivelor europene de protecţie a mediului. România a pus la dispoziţia autorităţilor de mediu din Moldova setul de directive europene în domeniul mediului, traduse în limba româna.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

Duma de Stat a Federaţiei Ruse a adoptat la 10 martie o Declaraţie privind aplicarea noului regim vamal la frontiera moldo-ucraineană, în care apreciază că acţiunile autorităţilor din cele două state “cauzează un prejudiciu de proporţii economiei Transnistriei şi s-ar putea solda cu o catastrofă umanitară”, constituind “sancţiuni economice”. Deputaţii ruşi consideră că astfel “sînt încălcate drepturile Transnistriei de a desfăşura activitate economică de sine stătătoare” şi se pronunţă pentru “restabilirea regimului vamal anterior la frontiera ucraineano-transnistreană”, îndemnînd toate părţile interesate “să susţină negocieri şi consultări”.

Reprezentantul oficial al Ministerului de externe al Federaţiei Ruse a comentat mass-mediei concluziile făcute ca rezultat al vizitei delegaţiei ruseşti în Transnistria. Mihail Kalmînin a declarat că “înăsprirea regimului de control vamal la frontiera moldo-ucraineană s-a produs imediat după întîlnirea ministerială a troicăi UE cu Ucraina”. El a mai declarat că măsurile respective “de la bun început erau planificate ca măsură politică de influenţă economică a regiunii”.

Valerii Keniaikin, trimisul cu misiuni speciale al Ministerului rus de externe a afirmat că Rusia “va face tot posibilul pentru deblocarea situaţiei din Transnistria”, deoarece în regiune “există pericolul unei catastrofe umanitare”. El a spus că Federaţia Rusă nu va lăsa la greu “nici pe cetăţenii săi care locuiesc în Transnistria, nici pe ceilalţi locuitori din regiune, acordîndu-le ajutorul umanitar necesar”. Răspunzînd întrebării despre acordarea ajutorului financiar autorităţilor transnistrene, oficialul rus a afirmat că o astfel de posibilitate este examinată de guvernul rus, care va adopta o decizie corespunzătoare. Keniaikin a mai afirmat că în luna aprilie urmează să se desfăşoare o reuniune la care “vor fi examinate aspectele politice din cadrul negocierilor pentru reglementarea problemei transnistrene”. Unele afirmaţii ale oficialului rus în care s-a referit la recentele declaraţii ale Preşedintelui Republicii Moldova au provocat reacţie de răspuns din partea administraţiei prezidenţiale, consilierul Mark Tkaciuk respingînd interpretările făcute, pe care le consideră datorate “informării extrem de proaste” în cadrul departamentului rus de externe.

Întrebat despre iminenţa creşterii preţului la gazele naturale livrate Republicii Moldova. Preşedintele Concernului rus “Gazprom” Aleksei Miler a declarat că preţul gazelor ruseşti pentru Moldova “trebuie să fie la nivelul preţului european”, deşi negocierile continuă. El a motivat această poziţie prin “aplicarea principiilor economiei de piaţă” şi “tratamentul unic faţă de toate statele ex-sovietice”.

Holdingul rusesc “Vinnîi Mir”, unul dintre cei mai mari importatori de vinuri din Moldova, afirmă că cota vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă este în scădere. În anul 2005 cota de piaţă a vinurilor moldoveneşti s-a redus de la 60%, până la 52% din totalul vinurilor de import, iar pentru 2006 este anticipată diminuarea cotei până la 40%. Chiar dacă exporturile din Republica Moldova sînt în creştere, cota de piaţă scade din cauza creşterii considerabile a consumului de vinuri în Federaţia Rusă.

Conform unui comunicat difuzat de Agenţia “Moldpres”, în adresa Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare din Moldova a parvenit o scrisoare de la Agenţia pentru Asigurarea Securităţii alimentare din Federaţia Rusă, care solicită prezentareaunui plan de export al producţiei agricole pe pieţele ruseşti. În acelaşi timp, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentarecontinuă tratativele cu Serviciul federal pentru control fitosanitar şi veterinar din Rusia, pentru a debloca exportul producţiei agricole moldoveneşti, avînd în vedere că autorităţile Moldvei au îndeplinit toate cerinţele formulate de partea rusă.

Moldova în lume

Ambasada Statelor Unite şi-a exprimat îngrijorarea privind unele afirmaţii făcute în mass-media din Moldova, din care ar rezulta că Declaraţia Ambasadei SUA din 17 februarie 2006 pe marginea cazului Pasat “ar reprezenta o ingerinţă în politica internă a Moldovei”. În declaraţia Ambasadei SUA din 1 martie se menţionează că “Moldova nu are un prieten mai bun decît Statele Unite, una din primele ţări care a recunoscut independenţa Moldovei şi cel mai mare donator de asistenţă bilaterală”. Ambasada atenţionează că persoanele pe care reprezentanţii unor ziare de la Chişinău îi atribuie unor grupări de interese din SUA “sînt actuali sau foşti oficiali americani remarcabili, care au lucrat intens pentru a promova interesele naţionale ale Statelor Unite”. SUA reiterează că tranzacţia de vînzare a avioanelor MIG către Statele Unite a fost în interesul ambelor ţări şi afirmaţiile contrarii sunt eronate.

La 8 martie Departamentul de Stat al SUA a dat publicităţii Raportul anual privind respectarea drepturilor omului, incluzînd un capitol aparte pentru Moldova, în care se constată că Guvernul ţării respectă drepturile cetăţenilor, dar există probleme într-o serie de domenii, în special legate de situaţia din regiunea transnistreană. Pentru a corespunde standardelor internaţionale în domeniul drepturilor omului, autorităţile de la Chişinău ar trebui să întreprindă mai multe acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei din justiţie şi din instituţiile penitenciare. De asemenea, în raport se constată necesitatea unor acţiuni adecvate pentru asigurarea libertăţii mass-media, a drepturilor opoziţiei politice, combaterea traficului de persoane, eliminarea discriminării femeilor şi copiilor.

15–28 februarie 2006 15–28 martie 2006