Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #168 |
Pe 5 mai 2011, la Bruxelles, s-a desfăşurat cea de-a 13-a şedinţă a Consiliului de Cooperare UE — Republica Moldova, la care au fost în trecute în revistă progresele înregistrate de Moldova pe parcursul european în ultimul an şi stabilite liniile directoare ale cooperării viitoare moldo-comunitare. Delegaţia moldovenească a fost compusă din prim-ministrul Vlad Filat, prim-viceprim-ministrul şi ministrul de externe, Iurie Leancă, vice-ministrul de externe, Natalia Gherman, viceprim-ministrul pentru reintegrare, Eugen Carpov, vice-ministrul economiei, Octavian Calmîc, vice-ministrul justiţiei, Oleg Efrim, şeful adjunct al Departamentului pentru Integrare europeană a Ministerului Afacerilor Externe, Eugen Caras şi şeful Misiunii diplomatice a Moldovei pe lingă Uniunea Europeană, Daniela Cujbă. În cadrul şedinţei Consiliului de Cooperare a fost aprobat cel de-al doilea raport de progres privind negocierea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană şi discutate aspiraţiile europene ale Moldovei în contextul procesului de revizuire a Politicii Europene de Vecinătate.
Concluziile Consiliului de Cooperare au fost expuse într-un comunicat de presăEN:
La conferinţa de presăEN care a urmat şedinţei, Zsolt Németh, ministrul de stat pentru afaceri externe a Ungariei şi şeful Delegaţiei UE, a declarat că Moldova are un rol special în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, fiind istoria de succes de care Uniunea Europeană duce lipsă în prezent. Uniunea Europeană speră că Republica Moldova va reuşi să menţină acest rol şi în continuare. Potrivit oficialului european negocierea în ritm rapid a Acordului de Asociere şi evoluţiile pozitive în domeniile sectoriale va permite lansarea în viitorul apropiat a negocierilor asupra capitolului privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi asupra Acordului privind spaţiul european comun. Vorbind despre problema transnistreană, Zsolt Németh a declarat că formatul “5+2” reprezintă unicul format de negocieri acceptat de către UE pentru soluţionarea problemei transnistrene şi UE speră ca aceste tratative, sistate acum 5 ani, să reînceapă în iunie 2011.
Štefan Füle, Comisarul european pentru Extindere şi Politică Europeană de Vecinătate a enunţat concluziile Consiliului de Cooperare, menţionînd că progresul realizat de Moldova pe parcursul ultimului an este încurajator şi impresionant, dar UE este în aşteptare de realizări mai mari după alegerile locale din 5 iunie. Este vorba de consolidarea realizărilor democratice şi intensificarea reformelor în domeniul luptei cu corupţia, creării unui mediu de afaceri favorabil, reformării justiţiei şi a poliţiei. Štefan Füle a mai subliniat şi importanţa cooperării regionale pentru Moldova, în special referitor la subiectul transnistrean, îndemnînd Moldova să păstreze relaţii strînse cu Ucraina.
Pe 4 mai, la Bruxelles a avut loc lansarea oficială a Forumului UE-MoldovaEN, o iniţiativă a Misiunii Republicii Moldova pe lîngă UE care a demarat în decembrie 2009, şi care îşi propune să creeze o platformă permanentă şi multilaterală de comunicare şi cooperare pentru societatea civilă, comunitatea de afaceri şi personalităţi din Republica Moldova şi Uniunea Europeană interesaţi să susţină eforturile de integrare europeană ale Moldovei. La deschiderea Forumului a participat prim-ministrul Vlad Filat, Directorul pentru Rusia, Vecinătatea estică şi Balcanii de Vest în cadrul Serviciul European de Acţiune Externă al UE, Miroslav Lajčák, reprezentantul Parteneriatului European pentru Democraţie, Markus Meckel şi Directorul Fundaţiei Est-Europene din Republica Moldova, Sorin Mereacre.
Pe 2 mai Comisia Europeană a prezentat Consiliului Uniunii Europene şi Parlamentului European o comunicare privind crearea unui spaţiu comun aerian dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. În comunicare, Comisia argumentează necesitatea extinderii cerului unic european asupra Moldovei prin creşterea standardelor actuale privind siguranţa aviatică, stabilirea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru toţi transportatorii aerieni din UE, intensificarea traficului dintre UE şi Moldova, îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor de transport aerian pentru pasagerii din UE şi Moldova. În concluzie, Comisia solicită de la Consiliu să autorizeze mandatul pentru iniţierea negocierilor şi semnarea unui acord global de servicii aeriene libere cu Republica Moldova. Mandatul se va baza pe două componente: 1) deschiderea şi liberalizarea pieţelor şi 2) armonizarea normelor naţionale cu standardele de siguranţă şi securitate europene. Negocierile vor fi purtate de serviciile Comisiei, cu participarea deplină a Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE).
Pe 3 mai, la Bruxelles, a avut loc constituirea Adunării Parlamentare a EuroNestEN, care reprezintă o nouă platformă instituţionalizată pentru cooperarea parlamentară dinte statele Parteneriatul Estic — Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina şi, suspendată pe moment, Belarus şi Parlamentul European (PE). Euronest urmăreşte accelerarea integrării economice şi a dialogului politic dintre UE şi statele Parteneriatului Estic.
Adunarea parlamentară a EuroNest va reuni 60 europarlamentari şi cîte 10 deputaţi ai parlamentelor naţionale a statelor Parteneriatului Estic şi va fi co-prezidată de către Kristian Vigenin, din partea PE şi Borys Tarasyuk (Ucraina) din partea statelor Parteneriatului Estic. Euronest va avea şi 8 vicepreşedinţi: patru din partea PE şi cîte un vice-preşedinte din partea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei şi Moldovei. Moldova este reprezentată de către Igor Corman, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană.
La şedinţa de constituire au fost aprobate regulile de procedură, create două grupuri de lucru (pentru dialogul cu Belarus şi pentru elaborarea regulilor de procedură) şi formate 4 comitete, baza celor patru platforme ale Parteneriatului Estic: Comitetul pentru afaceri politice şi drepturile omului, democraţie, Comitetul pentru integrarea economică, convergenţa cu politicile UE şi armonizarea legislaţiei, Comitetul pentru securitate energetică şi Comitetul pentru afaceri sociale, educaţie, cultură şi societatea civilă. La conducerea acestor comitete au fost aleşi şi deputaţi moldoveni. Veaceslav Ioniţă va fi copreşedinte al Comitetului pentru integrare economică, Boris Vieru va fi vicepreşedinte a Comitetului pentru afaceri sociale educaţie, cultură şi societatea civilă, iar Dumitru Diacov a fost numit copreşedinte al grupului de lucru pentru dialogul cu Belarus.
Pe 12 mai, la Bruxelles s-au desfăşurat şedinţele comitetelor mixte UE-RM de evaluare a Acordului de Readmisie şi a Acordului de facilitare a regimului de vize. Potrivit unui comunicat al MAEIE, în cadrul reuniunilor, a fost evaluată aplicarea acordurilor de către statele membre ale UE, discutate cazurile individuale de nerespectare a prevederilor acordurilor şi examinate soluţiile pentru rezolvarea acestora. Comitetul a constatat o creştere a numărului de vize eliberate pe parcursul ultimului an.
După încheierea reuniunilor, a avut loc prima rundă de negocieri privind amendarea Acordului de Facilitare a Regimului de Vize. Renegocierea prevederilor Acordului presupune pentru RM extinderea facilităţilor în procesul de eliberare a vizelor pentru cetăţenii RM, precum şi ajustarea la noile rigori prevăzute de noul Cod de vize al UE. Următoarea rundă de negocieri va avea loc pe parcursul lunii iulie curent, la Chişinău.
Conflictul comercial dintre Ucraina şi Republica Moldova, început încă în 2010 ia amploare. Pe 12 mai, Ucraina a mai trimis o scrisoare la Organizaţia Mondială a Comerţului, în care solicită Secretariatului OMC crearea unui comisii de experţi pentru soluţionarea disputei comerciale, pe motiv că partea moldovenească evită desfăşurarea oricăror consultări pe subiectul respectiv. Unica rundă de consultări a avut loc în martie, la Geneva.
Merită de menţionat faptul că pe 13 mai, Ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Serghei Pirojkov, a avut o întrevedere cu ministrul moldovean al economiei, Valeriu Lazăr, în cadrul căreia, potrivit serviciului de presă a Ambasadei Ucrainei la ChişinăuRU, a fost discutată situaţia curentă şi perspectivele relaţiilor bilaterale comercial-economice. Cu cîteva zile înainte, pe 10 mai, Serghei Pirojkov, a avut o întrevedere cu vice-ministrul de externeRU, Andrei Popov, cu care a trecut în revistă situaţia existentă în procesul de soluţionare a problemelor moldo-ucrainene, în special a celei legate de demarcarea frontierei de stat dintre cele două state. Ambasadorul ucrainean a confirmat disponibilitatea Ucrainei de a intensifica dialogul cu Republica Moldova în toate domeniile de cooperare bilaterală, precum şi în cele legate soluţionarea problemelor bilaterale.
Pe 13 mai 2011, a avut loc şedinţa comună a Comisiei Naţionale pentru implementarea Planului Individual de Acţiuni a Parteneriatului Republica Moldova — Alianţa Nord-Atlantică (IPAP RM-NATO), la care a participat şi delegaţia Secretariatului Internaţional NATO. Potrivit unui comunicat al MAEIE, în timpul şedinţei au fost făcută o evaluare a implementării IPAP, expuse priorităţile Moldovei în implementarea IPAP şi în extinderea cooperării NATO-Moldova în cadrul IPAP. Progresele înregistrate de autorităţile Moldovei în implementare IPAP au fost apreciate de către experţii NATO, însă aceştia au menţionat că rămîne încă nefinalizat procesul de adoptare a Strategiei Securităţii Naţionale şi Strategiei Militară Naţională — documente directorii pentru sectorul naţional de securitate şi apărare.
Pe 11 mai, la Istanbul, a avut loc cea de-a 121-a reuniune anuală a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei. Republica Moldova a fost reprezentată de către prim-viceprim-ministrul şi ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Iurie Leancă.
Pe agenda reuniunii s-au aflat cîteva subiecte:
Participanţii s-au pronunţat pentru întreprinderea unor măsuri mai hotărîte privind asigurarea eficienţei mecanismului de supraveghere a Convenţiei europene a drepturilor omului şi au salutat rezultatele Conferinţei de la Izmir privind reforma Curţii Europene pentru Drepturile Omului.
Raportul, prezentat de către Javier SolanaEN, trece în revistă provocările curente în adresa protecţiei drepturilor omului în Europa şi propune soluţii pentru depăşirea acestora, în baza unor bune practici aplicate deja în Europa şi care şi-au dovedit eficienţa.
Cu ocazia reuniunii anuale a Comitetului de Miniştri a fost deschisă pentru semnare noua Convenţie a Consiliului EuropeiEN privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeii şi a violenţei domestice. Convenţia reprezintă primul instrument legal obligatoriu care creează un cadrul legal cuprinzător pentru protejarea femeilor împotriva tuturor formelor de violenţă şi previne, urmăreşte şi elimină violenţa împotriva femeii şi violenţa domestică. Convenţia stabileşte şi un mecanism internaţional pentru a monitoriza punerea sa în aplicare la nivel naţional.
Preşedinţia rotativă a Comitetului de Miniştri a CoE a fost preluată de către Ucraina pentru o perioadă de şase luni (mai — noiembrie 2011). În timpul preşedinţiei sale, Ucraina se va concentra pe realizarea următoarelor 3 priorităţiEN: 1) protecţia drepturilor copilului, 2) drepturile omului şi supremaţia legii în contextul democraţiei şi stabilităţii în Europa. 3) consolidarea şi dezvoltarea democraţiei locale.
În afara participării la Sesiunea Comitetului de Miniştri, Iurie Leancă a avut întrevederi cu omologii săi din Norvegia, Croaţia, Serbia, Irlanda, Cipru, Spania, Slovenia, Liechtenstein, cu care a discutat posibilităţile de extindere a relaţiilor bilaterale, integrarea europeană a ţării noastre şi problematica transnistreană.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |