Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #167 |
Pe 18 aprilie Uniunea Europeană şi Republica Moldova au încheiat negocierile asupra unui acord de protejare a indicaţiilor geografice (IG), lansate în 2008 şi care obligă Moldova să protejeze peste 3200 de indicaţii geografice şi denumiri de origine pentru produse alimentare, vinuri şi băuturi spirtoase, cărora li s-a acordat protecţie pe piaţa UE. Obiectivul acestui acord este de a proteja mai bine consumatorii, printr-o informare a acestora despre adevărata origine a produsului şi calitatea reală a acestuia, dar şi de a promova şi stimula schimburile comerciale cu produse agricole şi alimentare originare atît de pe teritoriul Moldovei, cît şi din Uniunea Europeană. Ca urmare a prevederilor acordului, agenţii economici din Republica Moldova, în special producătorii vitivinicoli vor trebui să-şi redenumească produsele care sînt recunoscute ca fiind autohtone în Franţa, Portugalia, Italia şi Spania (Cahors, Champagne, Porto, Cognac etc.), pentru ca acestea să fie acceptate pentru export pe piaţa UE. Producătorii moldoveni vor beneficia de o perioadă de tranziţie de 5 ani, timp în care legislaţia Moldovei va fi adusă în conformitate cu prevederile Acordului privind protecţia reciprocă a indicaţiilor geografice între Moldova şi UE.
Republica Moldova este cea de-a doua ţară inclusă în Politica de Vecinătate Europeană, după Georgia, care semnează un asemenea acord cu Uniunea Europeană. Acordul urmează să fie transmis spre adoptare Consiliului şi la Parlamentului European, precum şi autorităţilor legislative din Moldova.
Comisia guvernamentală pentru integrare europeană s-a reunit în şedinţă ordinară pe 28 aprilie. În timpul şedinţei au fost discutate trei subiecte: 1) primul raport de progres privind implementarea Planului de Acţiuni UE-RM privind liberalizarea regimului de vize, care urmează a fi prezentat Comisiei Europene pe 5 mai 2011; 2) lansarea negocierilor privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător; 3) consemnarea Zilei Europei în Republica Moldova. Viceprim-ministrul Iurie Leancă, ministrul afacerilor externe şi integrării europene a constatat o întîrziere în realizarea Programului Naţional de implementare a Planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize planului de acţiuni, la momentul şedinţei doar un singur act legislativ a fost adoptat din cele 41 planificate pentru realizare pînă în luna mai 2011. Prim-ministrul Vlad Filat s-a arătat nemulţumit de activitatea autorităţilor care tergiversează îndeplinirea angajamentelor vizavi de regimul liberalizat de vize şi a solicitat ca toate proiectele legislative să fie avizate şi incluse pe ordinea de zi Guvernului în regim de urgenţă, astfel încît la următoarea şedinţă acestea să fie aprobate şi remise Parlamentului. Vice-ministrul economiei Octavian Calmîc a anunţat că în luna martie, Republica Moldova a prezentat Comisiei Europene primul raport de progres privind realizarea recomandărilor UE în vederea lansării negocierilor privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător. Al doilea raport de progres urmează a fi prezentat în iunie 2011. Comisia a aprobat şi Planul de acţiuni privind consemnarea Zilei Europei, care se vor desfăşura începînd cu ziua de 7 mai.
Pe 28–29 aprilie, Preşedintele interimar şi preşedintele Parlamentului, Marian Lupu a efectuat o vizită oficială la Bucureşti, fiind a treia vizită în afara ţării în calitate de preşedinte interimar şi de Speaker, după Moscova şi Bruxelles. În timpul vizitei la Bucureşti, Marian Lupu a avut întrevederi bilaterale cu preşedintele României, Traian Băsescu, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, premierul Emil Boc şi cu liderii grupurilor parlamentare. De asemenea, pe agenda vizitei oficiale au figurat întîlniri cu oameni de afaceri din România, potenţiali investitori, prin intermediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
La întrevederea cu Traian Băsecu, Marian Lupu l-a mulţumit pentru sprijinul financiar de 100 mln USD acordat de România. Traian Băsescu a menţionat că este important ca acest sprijin financiar nerambursabil să fie valorificat la randamentul maxim prin proiecte bilaterale fezabile. Totodată, preşedintele român a remarcat despre necesitatea depăşirii crizei politice din Republica Moldova şi alegerea preşedintelui, în caz contrar actuala guvernare riscă să piardă interesul şi creditul din partea Uniunii Europene.
În discuţia cu premierul român Emil Boc, subiectul de bază a fost consolidarea relaţiilor economice dintre cele două ţări. Marian Lupu a declarat că relaţiile dintre Republica Moldova şi România urmează să se bazeze şi pe dezvoltarea schimburilor economice, promovarea proiectelor comune, transfrontaliere şi de infrastructură, precum şi atragerea de investiţii în Republica Moldova. Premierul Boc apreciat organizarea unei şedinţe comune a guvernelor celor două ţări, cel mai probabil în toamna acestui an drept un pas important pentru consolidarea relaţiilor bilaterale.
Totodată, pe 26 aprilie la Ungheni şi-a început activitatea Oficiul consular al României. Deşi deschiderea oficială a consultatului nu a fost făcută, acesta prestează deja servicii de emitere a permiselor de mic trafic la frontieră.
Guvernul Federaţiei Ruse a aprobat proiectul acordului privind livrarea fructelor şi legumelor din Moldova. Acordul, perfectat pentru un termen nedefinit stipulează transportarea fructelor şi legumelor peste frontierele statelor şi perfectarea documentelor, inclusiv în tranzit. Prevederile acordului se extind asupra fructelor şi legumelor transportate atît de companii pentru comercializare, cît şi de persoane fizice pentru consum personal. Astfel, persoanele fizice nu vor mai fi nevoite să transporte fructe sau legume în cantităţi mici pentru consum personal cu certificate de calitate.
În perioada 27–28 aprilie, ministrul leton de externe, Girts Valdis Kristovskis a efectuat o vizită oficială la Chişinău, unde a avut întrevederi bilaterale cu omologul său Iurie Leancă, Preşedintele interimar, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, cu prim-ministrul, Vlad Filat, şi cu viceprim-ministru pentru reintegrare, Eugen Carpov. În timpul întrevederilor bilaterale au fost discutate: dinamica dialogului RM-UE privind liberalizarea regimului de vize, perspectiva lansării negocierilor pe marginea creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, perspectiva aderării la Spaţiul Aeronautic Comun European, colaborarea industrială şi tehnico-ştiinţifică, colaborarea în justiţie şi în administraţia publică locală. Ministrul leton de externe a exprimat susţinerea Letoniei pentru procesul de integrare europeană a Moldovei şi disponibilitatea ţării sale de a-şi împărtăşi experienţa de integrare europeană. În acest sens, miniştrii de externe a ambelor state au semnat un Memorandum de Înţelegere privind colaborarea în domeniul integrării europene.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |