Monitoring→Politica→Relaţii externe

Integrare europeană

Vizita Preşedintelui Voronin la Bruxelles

În perioada 5–6 decembrie curent, Preşedintele Vladimir Voronin a întreprins o vizită oficială la Bruxelles. În oraşul-reşedinţă a mai multor instituţii europene şi internaţionale, Voronin s-a întîlnit cu Benita Ferrero-Waldner, comisar european pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate; cu Peter Mandelson, comisar european pentru Comerţ; cu Marian Fischer Boel, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală; cu Andris Piebalgs, comisar european pentru Energie; Javier Solana, Înalt Reprezentant pentru PESC şi Secretar General al Consiliului UE; cu Hans-Gert Pöettering, Preşedinte al Parlamentului European (PE) ş.a.

Potrivit Moldpres, scopul vizitei Preşedintelui la Bruxelles a fost de a totaliza realizările cooperării din ultimii ani cu UE şi de a concretiza posibilităţile de conlucrare viitoare cu instituţiile UE. Voronin deşi a accentuat că nu a venit la Bruxelles pentru a purta negocieri privind perspectiva aderării Moldovei la UE, mai mulţi observatori înclină să creadă că vizita Preşedintelui moldovean la instituţiile UE a urmărit să asigure că Moldova rămîne dedicată cursului său european şi să convingă oficialii europeni să ofere Chişinăului şansa trecerii la un nivel calitativ nou în relaţiile sale cu UE.

În cadrul întrevederii cu Benita Ferrero-Waldner, şeful statului a trecut în revistă progresele Moldovei în procesul de implementare a Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM) şi a recunoscut, totodată, că “mai rămîn anumite lucruri de făcut” într-un şir de domenii. Acestea ar fi: drepturile omului, libertatea mass-media, reforma judiciară, combaterea corupţiei, atragerea investiţiilor. Pe lîngă acestea, Voronin a mai informat ulterior în cadrul unui briefing că Moldova are de adoptat 11 legi în contextul realizării PAUEM.

La întîlnirea cu Hans-Gert Pöettering, a fost reiterată necesitatea promovării cursului de reforme în domeniile sus-menţionate. Doar în acest caz, a menţionat Preşedintele PE, se va deschide calea spre lansarea discuţiilor privind noul cadru de relaţii dintre UE şi Moldova.

Preşedintele moldovean a pledat la reuniunea cu Andris Piebalgs pentru elaborarea unui Memorandum de cooperare în domeniul energetic, pentru participarea Moldovei la proiectul Nabucco şi la Tratatul Comunităţii Energetice din Europa de Sud-Est (TCEESE). Andris Piebalgs a menţionat în context că vor fi evaluate capacităţile Moldovei de preluare a prevederilor TCEESE şi că coordonatorul proiectului Nabucco, recent desemnat de Comisia Europeană, ar putea efectua o vizită în Moldova pentru a discuta posibilităţile de participare a Moldovei la acest proiect.

În cadrul întrevederii cu Marian Fischer Boel, partea moldoveană a informat că în prezent se elaborează proiectul Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a Complexului Agroindustrial pînă în anul 2020 şi a solicitat asistenţă în vederea realizării viitoare a acestui document, racordării sectorului zootehnic din Moldova la normele comunitare ale inofensivităţii şi siguranţei produselor alimentare de origine animalieră.

Peter Mandelson a dat o apreciere pozitivă reformelor Moldovei în domeniile eliberării certificatelor de origine a mărfurilor şi controlului asupra provenienţei mărfurilor moldoveneşti. Totodată, el a accentuat necesitatea promovării reformelor în domeniul standardizării şi sporirii competitivităţii produselor.

CCV

O dată cu extinderea zonei Schengen, începînd cu 21 decembrie, vizele eliberate de statele participante la activitatea Centului Comun de Vize (CCV) vor fi valabile pentru zona Schengen. Amintim că statele care participă la activitatea CCV sînt: Ungaria, Austria, Slovenia, Letonia, Danemarca şi Islanda. Din data menţionată, zona Schengen va cuprinde statele UE — cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Ciprului, României şi Bulgariei -, plus Norvegia şi Islanda. Se prevede că Elveţia şi Liechtenstein vor adera la zona Schengen în 2008, Ciprul în 2009, iar Bulgaria şi România în 2011. Marea Britanie şi Irlanda au ales să nu semneze Acordul Schengen.

Comunicarea Comisiei “O Politică Europeană de Vecinătate Viguroasă”

Pentru detalii a se vedea în această ediţie compartimentul “Studii, analize, comentarii”.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Relaţiile dintre Moldova şi România au atins un punct critic în această perioadă. După ce Preşedintele Moldovean a criticat dur România în cadrul vizitei sale la Bruxelles, autorităţile moldovene au declarat persona non-grata doi diplomaţi români. Laurenţiu Pinte, secretar I, şi Vasile Nanea, consilier cultural la Ambasada României, au fost obligaţi să părăsească Moldova într-un termen de 24 de ore. Nota Verbală a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) al Moldovei prin care aceşti doi diplomaţi au fost declaraţi persona non-grata justifică gestul Chişinăului, făcînd trimitere la art. 9 al Convenţiei de la Viena (1961), prin incompatibilitatea activităţii acestora cu statutul lor diplomatic. Potrivit unor surse, MAEIE a recurs la această măsură întrucît diplomaţii români ar fi subminat statalitatea Republicii Moldova.

Filip Teodorescu, ambasadorul României în Moldova, în semn de protest faţă de gestul Chişinăului a refuzat să primească Nota Verbală a MAEIE.

Ultima dată cînd autorităţile de la Chişinău au recurs la o măsură similară a fost în martie 2002, în perioada protestelor stradale, şi a fost aplicată tot faţă de un diplomat român — ataşatul militar Ion Ungureanu. Atunci autorităţile române, în replică la gestul Chişinăului, a recurs la o măsură simetrică declarîndu-l persona non-grata pe Iacob Popovici, ministru-consilier la Ambasada Republicii Moldova din Bucureşti.

Gestul Chişinăului a contrariat opinia publică de pe ambele maluri ale Prutului. Dacă opinia publică din Moldova este împărţită în ceea ce priveşte calificarea măsurii luate de MAEIE, presa apropiată partidului de guvernămînt justificînd gestul, atunci opinia publică din România a calificat măsura luată de Chişinăul oficial drept o eroare diplomatică. Preşedintele român, prim-ministrul României şi MAE de la Bucureşti au apreciat univoc, de o manieră oarecum rezervată, gestul MAEIE drept un act “inamical”, nejustificat şi în disonanţă cu uzanţele diplomatice europene. Totodată, Preşedintele Băsescu şi MAE român au dat asigurări că în pofida problemelor existente în relaţiile bilaterale, România va continua să promoveze destinul european al cetăţenilor moldoveni. De asemenea, autorităţile române au decis să nu răspundă de o manieră simetrică la decizia MAEIE.

Republica Moldova — Rusia

La 6 decembrie a.c., MAEIE a dat publicităţii un comentariu pe marginea unor afirmaţii pe care le-a făcut ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, publicaţiei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Acesta spunea printre altele că Rusia şi-a îndeplinit angajamentele sale luate în 1999, la Istanbul, în contextul Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa (FACE). În acest context, MAEIE a precizat că pînă la sfîrşitul anului 2001 Federaţia Rusă şi-a retras doar parţial forţele armate convenţionale de pe teritoriul Moldovei. Circa 20 mii tone de muniţii şi peste 1000 de militari continuă să fie prezente pe teritoriul Republicii Moldova. MAEIE a adăugat că există şi problema Echipamentelor Limitate de Tratat Necontabilizate, transmise de către Federaţia Rusă în mod ilegal regimului anticonstituţional de la Tiraspol. Acestea includ tancuri, vehicule blindate de luptă, piese de artilerie, precum şi helicoptere.

O altă precizare făcută de MAEIE vizează sintagma “pacificatori ruşi” utilizată de Lavrov. În legătură cu aceasta, MAEIE a arătat că sintagma nu reflectă adecvat conţinutul şi sensul Acordului de încetare a focului din 1992, potrivit căruia părţile au introdus în zona de conflict “contingente militare”. În final, MAEIE conchide că este regretabil faptul că Rusia încearcă să-şi justifice neîndeplinirea obligaţiilor internaţionale prin “speculaţii terminologice”.

Republica Moldova — NATO

Aflat în vizită la Bruxelles, Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere şi cu Jaap de Hoop Scheffer, Secretar General al NATO. În cadrul întîlnirii oficialii au discutat pe marginea procesului de reglementare transnistreană, despre activitatea EUBAM, precum şi despre iniţiativele recente ale Preşedintelui moldovean orientate spre consolidarea încrederii dintre Chişinău şi Tiraspol.

În legătură cu aceste subiecte, a fost atinsă şi problema Concepţiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, care urma să fie elaborată în 2006. Voronin a explicat în context că adoptarea documentului întîrzie inclusiv pentru că se doreşte ca acesta să reflecte şi ultimele iniţiative lansate în procesul de soluţionare a diferendului transnistrean.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei

Decizie a CEDO

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărîrea sa în cauza Cogut c. Moldovei. CEDO a constatat violarea drepturilor la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii. Moldova a fost obligată să acorde reclamantului despăgubiri în sumă de 2500 euro cu titlu de daune materiale şi 800 euro cu titlu de daune morale.

Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 104 de cauze^[1]. 59 de decizii (56,7%) de condamnare a Moldovei au fost pronunţate doar în 2007.

Republica Moldova — ONU

În perioada vizată de această ediţie a jurnalului, Republica Moldova şi-a restabilit dreptul de vot în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI). Decizia a fost luată la lucrările Conferinţei Generale ONUDI, convocată între 3–7 decembrie 2007, la Viena. Potrivit MAEIE, restabilirea dreptului de vot îi va permite Moldovei o participare mai activă în cadrul ONUDI.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet