Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 1–31 ianuarie 2007

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #88 |

Republica Moldova — Consiliul Europei

În perioada de referinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a adoptat 4 decizii de condamnare a Republicii Moldova. În cauza “Kommersant Moldovy contra Moldovei”, CEDO a obligat Moldova să achite acestei publicaţiei 8000 euro pentru prejudiciu material şi 1500 euro pentru costuri şi cheltuieli. Ziarul a reclamat încălcarea dreptului la libertatea de exprimare după ce acesta a fost închis în urma publicării, în perioada iunie-septembrie 2001, a mai multor articole în care autorităţile moldovene erau criticate pentru acţiunile întreprinse în “dosarul” transnistrean.

În cea de-a doua cauză “Mihalachi contra Moldovei”, Chişinăul a fost obligat să plătească 3080 euro pentru prejudiciu material şi 1800 euro pentru prejudiciu moral. Reclamantul a solicitat despăgubiri pentru anularea unei hotărîri definitive a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) adoptată în favoarea sa.

În cauza “Pruteanu contra Moldovei” autorităţile moldovene au fost obligate să achite 8000 euro pentru prejudiciu moral şi 1400 euro pentru costuri şi cheltuieli. Reclamantul s-a plîns la CEDO că a fost supus tratamentelor degradante şi inumane din partea poliţiei, iar autorităţile naţionale nu au investigat acest caz.

În cea de-a patra cauză Moldova va trebui să plătească 2000 euro pentru prejudiciu moral şi 1250 euro pentru prejudiciu material. Reclamantul Artur Bujniţă s-a plîns la CEDO pe lipsa unui proces echitabil. Despăgubirile pe care va trebui să le plătească Moldova în toate aceste patru cauze se ridică la 27 030 euro. Pînă în prezent CEDO a condamnat Moldova în 44 de cauze.

La 23 ianuarie 2007, Camera a Patra a CEDO, examinînd cauza “Guja contra Moldovei”, a decis să se desesizeze în favoarea Marii Camere a Curţii. Potrivit Organizaţiei “Juriştii pentru Drepturile Omului”, Camera recurge la această procedură extrem de rar şi unica cauză moldovenească examinată pînă acum conform acestei proceduri a fost cauza Ilaşcu. Reclamantul, Iacob Guja, fost angajat al Secţiei relaţii cu mijloacele de informare în masă din cadrul Procuraturii Generale, pretinde încălcarea dreptului său la libera exprimare, prin concedierea sa pentru răspîndirea a două scrisori parvenite în adresa acestei instituţii. Una dintre scrisori era din partea vicepreşedintelui Parlamentului Vadim Mişin, care îşi exprima dezacordul faţă de o urmărire penală iniţiată împotriva unor angajaţi ai MAI şi solicita Procurorului General să intervină şi să soluţioneze acest caz “în strictă conformitate cu legea”. După aceasta urmărirea penală a fost sistată.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

Unul din cele mai importante evenimente în debutul anului 2007, în contextul eforturilor de integrare europeană ale Moldovei, l-a constituit reuniunea din 19 ianuarie a Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE). În cadrul şedinţei CNIE a fost efectuat bilanţul acţiunilor întreprinse de Guvern în 2006 în vederea implementării Planului de Acţiuni UE-Moldova, precum şi trasate sarcini pentru 2007. Prim-ministrul Vasile Tarlev, şi preşedinte al CNIE, a subliniat în cadrul şedinţei că este important pentru Moldova ca în anul 2007 să realizeze un salt calitativ în relaţiile sale cu UE şi să implementeze integral Planul de Acţiuni UE-Moldova. În context, premierul a menţionat printre obiectivele de bază în relaţiile Moldovei cu UE din 2007 deschiderea la Chişinău a Centrului unic de eliberare a vizelor UE pentru cetăţenii moldoveni, obţinerea Preferinţelor Comerciale Autonome şi Acordului de Asociere cu UE. Potrivit lui Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, inaugurarea Centrului unic de eliberare a vizelor va avea loc în aprilie 2007, în sediul Ambasadei Ungariei din Chişinău, vizele urmînd însă a fi perfectate de ofiţeri consulari ai Austriei şi Sloveniei. Deschiderea Centrului este complementară dialogului de facilitare a regimului de vize cu UE, prima rundă de negocieri în acest sens fiind stabilită pentru 9 februarie curent.

Realizarea ultimului obiectiv enunţat de premier este însă irealistă. Planul de Acţiuni UE-Moldova, Comunicările Comisiei Europene lansate la sfîrşitul anului 2006 în contextul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), programul comun al preşedinţiilor germană, portugheză şi slovenă ale Consiliului UE de pînă la jumătatea anului 2008, alte documente ale instituţiilor UE, inclusiv Strategia de extindere a UE aprobată şi ea în 2006, nu anunţă nimic despre o eventuală asociere a Moldovei. Actualmente, este greu de crezut că Moldova va reuşi să convingă UE să introducă în 2007 pe agenda sa, mult prea solicitantă, problema asocierii Chişinăului.

Vasile Tarlev a mai anunţat la reuniunea CNIE că pe parcursul anului 2007 în cadrul şedinţelor de Guvern vor fi audiate rapoarte privind acţiunile întreprinse de instituţiile guvernamentale în vederea implementării Planului de Acţiuni şi că “pe toate documentele, legate de realizarea sarcinilor de integrare europeană, va fi aplicat un cod special şi vor fi examinate în mod prioritar”. Ministerul Administraţiei Publice (MAP) a primit indicaţii să elaboreze planuri speciale de mobilizare a autorităţilor locale la realizarea Planului de Acţiuni UE-Moldova, iar Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) i s-a cerut să elaboreze un mecanism eficient de antrenare a jurnaliştilor în reflectarea procesului de implementare a Planului.

La 24 ianuarie curent, Comitetul pentru Comerţ Internaţional al Parlamentului European (PE) a decis să dea undă verde iniţiativei Comisiei Europene şi a Consiliului UE de a acorda Republicii Moldova un ajutor financiar în valoare de 45 mln euro. Ajutorul este menit să spijine balanţa comercială şi de plăţi a Moldovei. Comitetul PE a adoptat această decizie nu însă fără a înainta Moldovei anumite condiţii, între care: transparenţa finanţelor publice; aplicarea priorităţilor macroeconomice şi bugetare cerute de FMI şi respectarea drepturilor omului, inclusiv cele ale minorităţilor naţionale.

La 26 ianuarie, Preşedintele Vladimir Voronin a reconfirmat în discursul său rostit în faţa reprezentanţilor corpului diplomatic acreditat în Moldova interesul sporit al autorităţilor de la Chişinău pentru integrarea europeană. În context, şeful statului a recunoscut nevoia unui parcurs mai hotărît şi exigent în această direcţie, a subliniat importanţa obţinerii celor patru libertăţi garantate în spaţiul UE şi a reiterat faptul că Moldova nu este pe deplin satisfăcută de ofertele care i-au fost făcute de UE în cadrul PEV.

Republica Moldova — România

În legătură cu dificultăţile cetăţenilor moldoveni la obţinerea vizelor pentru România, în urma intrării acesteia în UE, Preşedintele român, Traian Băsescu, a întreprins la 16 ianuarie 2007 o vizită oficială în Moldova. Programul său a inclus o întrevedere cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin, şi vizite la Ambasadei României şi la secţia ei consulară.

Vizita Preşedintelui României a fost anticipată de anumite nuanţări făcute pe marginea raporturilor moldo-române de Mihai Razvan Ungureanu în calitatea sa de membru al uneia din formaţiunile politice aflate la guvernare în România — Partidul Naţional Liberal (PNL) — şi de ministru al Afacerilor Externe al României. Prezent la Congresul Extraordinar al PNL, din 12 ianuarie 2007, Ungureanu a declarat, potrivit MEDIAFAX, că Republica Moldova reprezintă o prioritate pentru PNL şi că liberalii români sînt interesaţi “ca Moldova să nu tremure în bătaia vîntului politic, mai ales cînd acesta vine de la est”. În opinia lui, “Republica Moldova are nevoie de o şansă, iar aceasta ar putea veni de la electoratul de acolo, care ar trebui să separe totalitarismul de destinul european al Moldovei”.

În calitatea sa de ministru al Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu s-a produs într-un interviu acordat la 13 ianuarie curent postului moldovenesc de radio Vocea Basarabiei, pentru care a făcut mai multe declaraţii importante în contextul relaţiilor bilaterale moldo-române. Ungureanu a spus că România este “nu doar un aliat (al Moldovei — n.n.), ci un mare partener european […], pe al cărui cuvînt, pe a cărui bună-credinţă se poate baza”. Ministrul român de Externe a accentuat că României i se datorează în măsură mare prezenţa Moldovei în toate aranjamentele de cooperare regională din sud-estul Europei şi că Bucureştiul va fi consecvent în a cere includerea Moldovei în pachetul Balcanilor de Vest şi, prin asta, să i se deschidă “ferestrele spre un orizont european”. În interviul său, Ungureanu a mai amintit că România este al doilea mare donator, după SUA, pentru Moldova şi-a exprimat nedumerirea în legătură cu tergiversarea unui răspuns din partea primăriei Chişinăului de la care a fost solicitată o locaţie mai încăpătoare pentru secţia consulară a Ambasadei României şi din partea autorităţilor centrale, al căror acord a fost solicitat pentru deschiderea a două consulate generale române la Bălţi şi la Cahul.

Referindu-se la invitaţia pe care Preşedintele român, Traian Băsescu, i-ar fi făcut-o omologului său moldovean să accepte ideea intrării Moldovei împreună cu România în UE, Ungureanu a spus că aceasta este “o formulare metaforică asupra ceea ce trebuie să poată Republica Moldova face pentru a convinge Bruxelles-ul nu doar că merită sau se poate adapta pretenţiilor europene, ci şi pentru că este pregătită să devină un bun european, o ţară cu o politică externă previzibilă”. În încheiere, ministrul român de Externe a reconfirmat sprijinul în materie de expertiză, cît şi în materie financiar-logistică, pe care România este gata sa-l ofere Moldovei cu titlu gratuit pentru a uşura drumul acesteia spre UE.

Principalul rezultat al vizitei Preşedintelui Băsescu în Republica Moldova îl constituie înţelegerea la care s-a ajuns cu Preşedintele Voronin ca în cel mult 10 zile, la Bălţi şi Cahul, să se deschidă temporar două birouri ale secţiei consulare române. Deschiderea acestora este dorită pentru a se face faţă fluxului mare de cereri de viză de intrare pe teritoriul României.

Cei doi preşedinţi au discutat şi despre: acordul politic dintre Moldova şi România, Preşedintele moldovean exprimîndu-şi convingerea că acesta va fi semnat în cel mai scurt timp; acordul de frontieră; asimilarea mijloacelor financiare oferite de UE în cadrul PEV pentru realizarea mai multor proiecte transfrontaliere; problema transnistreană şi problema redobîndirii cetăţeniei române. În context, Preşedintele român a precizat că în prezent la autorităţile române sînt prezentate peste 530 mii de cereri de programare în vederea depunerii actelor necesare pentru obţinerea cetăţeniei române şi că în cel mai scurt timp vor fi operate modificări în Legea despre obţinerea cetăţeniei, cu acordul autorităţilor de la Chişinău, asupra modului cum trebuie să fie tratată această problemă în noua lege.

Între timp, pentru creşterea capacităţii secţiei consulare a Ambasadei României de procesare a cererilor de viză pentru cetăţenii moldoveni, a fost suplimentat numărul de angajaţi şi au fost instalate noi terminale de procesare a cererilor de viză.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

La 26 ianuarie 2007, Grigore Porcescu, şeful interimar al Direcţiei medicină veterinară din Moldova, şi Evgheni Nepoklonov, şeful adjunct al Serviciului pentru controlul fitosanitar şi veterinar “Rosselhoznadzor” din Rusia au semnat, la Moscova, un acord care dispune reluarea importului de carne de vită din Republica Moldova. Carnea de vită va putea fi exportată doar de trei întreprinderi moldoveneşti, selectate în urma unei inspecţii efectuate în decembrie 2006: “Tehnosel-Car” (Hînceşti), “Mistor-Bras” (Călăraşi) şi “Nevelina” (Chişinău). Potrivit ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Anatolie Gorodenco, aflat recent în capitala rusă, acordul privind reluarea exportului cărnii de porc şi al produselor de origine vegetală din Moldova spre Federaţia Rusă ar putea fi semnat în aproximativ o lună de zile.

Republica Moldova — SUA

La sfîrşitul lunii ianuarie, la Chişinău s-a aflat o delegaţie a Corporaţiei Provocările Mileniului din SUA (Millennium Challenge Corporation (MCC)). Delegaţia, condusă de John Hewko, a avut întîlniri cu Preşedintele Vladimir Voronin, cu speaker-ul Parlamentului Marian Lupu, cu prim-ministrul Vasile Tarlev, cu prim-viceprim-ministrul Zinaida Greceanîi şi cu reprezentanţi ai societăţii civile.

Scopul acestei vizite l-a constituit prezentarea Programului Compact al MCC, menit să contribuie la reducerea sărăciei în 25 de ţări prin intermediul creşterii economice durabile. Moldova a fost selectată printre aceste 25 de state dintr-un număr de peste 80 de ţări ale lumii cu venituri mici. Statele selectate, inclusiv Moldova, au fost evaluate de MCC în funcţie de 16 indicatori de performanţă din trei domenii de referinţă: (1) calitatea guvernării; (2) investiţiile în capitalul uman şi (3) libertatea economică. În context, este de amintit că Moldova participă deja la programul preliminar al MCC, în cadrul căruia va primi 24,7 mln USD pentru eradicarea corupţiei.

În vederea participării la Programul Compact al MCC, Moldova va trebui să iniţieze un amplu proces consultativ, la care să participe cele mai diverse elemente ale societăţii moldoveneşti. În urma consultărilor, vor trebui stabilite nu mai mult de 2–3 priorităţi pentru care MCC ar putea acorda pînă la cîteva sute de milioane de dolari, sub formă de granturi. Potrivit lui Hewko, stabilirea priorităţilor în urma procesului consultativ rămîne la latitudinea Moldovei, acestea putînd viza sistemul de educaţie, cel al ocrotirii sănătăţii, infrastructura etc. Important pentru MCC este ca soluţionarea acelor 2–3 probleme identificate de Moldova să contribuie la reducerea sărăciei şi să proiecteze tendinţe sigure de creştere economică. Deocamdată, MCC a semnat în cadrul Programului Compact acorduri de asistenţă cu 11 ţări: Madagascar (109,8 mln USD), Capul Verde (110 mln USD), Georgia (295,3 mln USD), Benin (307,3 mln USD), Honduras (215 mln USD), Nicaragua (175 mln USD), Vanuatu (65,69 mln USD), Armenia (235,65 mln USD), Ghana (547 mln USD), Mali (461 mln USD), El Salvador (460,94 mln USD).

Republica Moldova — PSESE

La 30 ianuarie, la Chişinău s-a aflat într-o vizită oficială Erhard Busek, Coordonatorul Special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE). Acesta a avut întrevederi cu Preşedintele Vladimir Voronin, speaker-ul Parlamentului Marian Lupu, prim-ministrul Vasile Tarlev şi cu ministrul moldovean de Externe Andrei Stratan. Printre principalele subiecte de discuţie abordate în cadrul întîlnirilor se numără: participarea Moldovei la Consiliul Regional de Cooperare (CRC); rezultatele participării Moldovei la activităţile PSESE; progresul şi problemele Moldovei pe itinerarul integrării europene.

În contextul primului subiect, Erhard Busek a anunţat că PSESE îşi va încheia în curînd activitatea şi va transmite competenţele sale CRC. Acesta urmează să-şi înceapă activitatea în 2008 şi să armonizeze iniţiativele şi procesele politice din Europa de Sud-Est. Domeniile prioritare în activitatea CRC urmează a fi dezvoltarea economică şi socială în Europa de Sud-Est, infrastructura, justiţia şi afacerile interne, cooperarea în materie de securitate, consolidarea capitalului uman şi cooperarea parlamentară. Oficialii moldoveni au manifestat interes pentru această nouă iniţiativă regională, asigurînd demnitarul european că Moldova este dispusă să participe la activităţile CRC.

Republica Moldova — Comisia Dunării

În perioada de referinţă, Moldova a transmis României, la Viena, preşedinţia anuală a Comisiei Internaţionale privind Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR). La eveniment, organizat de Ambasada Republicii Moldova în Austria, în comun cu Secretariatul ICPDR, au participat reprezentanţi oficiali ai celor 13 state dunărene, ai unor importante organizaţii internaţionale şi ai instituţiilor media interesate.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, Victor Postolachi, reprezentant al Republicii Moldova pe lîngă organizaţiile internaţionale, cu sediu la Viena, a prezentat în cadrul evenimentului principalele rezultate ale preşedinţiei Moldovei exercitate în 2006 la ICPDR. Între acestea, diplomatul moldovean a menţionat: organizarea la Chişinău, în iunie 2006, a reuniunii Grupului de lucru permanent al experţilor din bazinul dunărean; marcarea Zilei Dunării, pe 29 iunie, şi organizarea, în octombrie, la Chişinău, a Forumului ONG-urilor dunărene.

În continuare, statele membre ale ICPDR au fost chemate să coopereze mai strîns, a fost articulată necesitatea respectării Directivei-cadru a UE asupra apelor şi a promovării intereselor ICPDR în cadrul altor organizaţii europene şi internaţionale.

Republica Moldova — ONU

La 24 ianuarie 2007, la Cartierul General al ONU din New York, în cadrul sesiunii comune a Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA) şi Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) a fost aprobat Programul UNFPA pentru Republica Moldova, pentru perioada 2007–2011. Programul UNFPA pentru Moldova este parte componentă a Cadrului Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare (UNDAF). Activităţile UNFPA în Moldova au fost orientate preponderent pînă în prezent spre îmbunătăţirea sănătăţii umane şi, în special, a celei reproductive.

16–31 decembrie 2006 1–16 februarie 2007