Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 16–30 septembrie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #81 |

Republica Moldova — Consiliul Europei

Ambasadorul Vladimir Philipov, Reprezentant Special al Secretarului General al Consiliului Europei şi-a încheiat misiunea la Chişinău, succesor al său fiind desemnat Ambasadorul Vladimir Ristovschi. La încheierea misiunii, Vladimir Philipov a apreciat înalt relaţiile de colaborare şi parteneriat stabilite cu autorităţile moldoveneşti, precum şi condiţiile de activitate create. Ambasadorul a menţionat că în perioada mandatului său Moldova a înregistrat succese palpabile în toate domeniile de activitate şi în special în domeniul apropierii de Uniunea Europeană. În cadrul întîlnirilor de rămas bun, Philipov şi oficiali de la Chişinău au declarat că demararea negocierilor pentru încheierea procedurii de monitorizare a Republicii Moldova de către Consiliul Europei este preconizată pentru “perspectiva imediată de cooperare”.

La întrevederea de rămas bun cu Vladimir Philipov, Primul-ministru al Moldovei a solicitat sprijinul Consiliului Europei pentru obţinerea regimului Preferinţelor Comerciale Asimetrice şi semnarea unui Acord de Asociere la Uniunea Europeană. În cadrul întrevederii s-a convenit şi asupra oportunităţii elaborării unui plan de acţiuni comun Republica Moldova — Consiliul Europei pentru anii 2007–2009.

În cadrul reuniunii din 27 septembrie, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (ambasadorii la CE) a continuat examinarea măsurilor de executare a Hotărîrii CEDO în cazul “Ilaşcu şi alţii contra Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse”. Delegaţia Moldovei a informat Comitetul de Miniştri despre demersul ministrului moldovean al Justiţiei către omologul său rus şi despre faptul că Ministerul Reintegrării a recepţionat doar răspunsul Misiunii OSCE din Chişinău la apelurile lansate recent în acest sens. La solicitarea delegaţiei Republicii Moldova, Secretariatul General al CE urmează să elaboreze o informaţie detaliată cu privire la acţiunile întreprinse de diverse state europene în conformitate cu prevederile celei de-a IV-a Rezoluţii Interimare a Comitetului de Miniştri în cazul Ilaşcu. Reprezentanţii Federaţiei Ruse s-au eschivat de la orice comentariu asupra subiectului în plenul reuniunii CM al CE.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

La ultima şedinţă a Consiliului miniştrilor de Externe ai UE s-a decis că pînă la finele anului curent urmează a fi elaborată o nouă strategie de comunicare în cadrul Politicii europene de vecinătate, care va fi adresată statelor din bazinul Mării Negre, inclusiv Republica Moldova. Decizia a fost luată la cererea delegaţiei Greciei, care a solicitat UE să-şi intensifice relaţiile cu Organizaţia pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (CEMN) şi să dezvolte o politică mai amplă în regiunea Mării Negre.

Preşedintele Vladimir Voronin s-a întîlnit cu Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova, Adriaan Jakobovits de Szeged, cu care a discutat problematica de actualitate a relaţiilor cu UE. În special, au fost analizate eforturile pentru realizarea Planului de Acţiuni UE-RM, perspectiva dezvoltării dialogului după aderarea României şi Bulgariei la UE, participarea Uniunii Europene în procesul de reintegrare teritorială a Moldovei. Interlocutorii s-au referit la necesitatea reluării cît mai grabnice a negocierilor privind reglementarea transnistreană, Vladimir Voronin accentuînd că acestea urmează să se bazeze pe Legea privind principiile de bază ale statutului regiunii, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în iulie 2005. A mai fost discutată şi iniţierea dialogului privind posibilitatea facilitării regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, deschiderea la Chişinău a unui Centru comun de aplicare pentru vize în spaţiul UE, obţinerea pentru Moldova a Regimului Preferinţelor Comerciale Asimetrice cu UE.

În cadrul reuniunii Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, Preşedinţia finlandeză a Uniunii Europene a făcut o declaraţie vizavi de tergiversarea executării depline a Hotărîrii CEDO în cazul “Ilaşcu şi alţii contra Republica Moldova şi Federaţiei Ruse”. În declaraţie este reiterată poziţia conform căreia toate deciziile CEDO trebuie implementate necondiţionat de către părţile care au fost găsite vinovate de încălcarea Convenţiei europene a drepturilor omului. Statele respondente trebuie să întreprindă toate acţiunile necesare pentru a pune capăt detenţiei arbitrare a reclamanţilor şi pentru asigurarea eliberării lor imediate. Se mai constată că “preşedinţia rusă a Comitetului de Miniştri al CE este deja la jumătate de cale şi neexecutarea deciziei CEDO continuă să umbrească această preşedinţie, ameninţă serios credibilitatea sistemului de protecţie a drepturilor omului al Consiliului Europei”.

În cadrul unei şedinţe de lucru prezidată de Prim-ministrul Moldovei, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a declarat că Uniunea Europeană a acceptat iniţierea dialogului cu Chişinăul la subiectul posibilităţii facilitării regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. În acelaşi context se înscrie şi promisiunea Comisiei Europene de a deschide în Moldova un Centru Comun European pentru vize.

Preşedinţia UE a difuzat o declaraţie privind “referendumul” care a avut loc în regiunea transnistreană a Republicii Moldova la 17 septembrie 2006. Conform documentului, Uniunea Europeană conştientizează că “referendumul” din regiunea transnistreană contravine suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova recunoscute internaţional, iar situaţia în Transnistria nu permite libera exprimare a opiniei de către populaţie. UE reiterează că nu recunoaşte nici “referendumul” şi nici rezultatele acestuia, chemînd mediatorii şi observatorii în procesul de negocieri 5+2 condus de OSCE să facă declaraţii publice în acest sens, iar părţile să revină imediat la masa de negocieri în formatul 5+2 şi să lucreze asupra soluţionării rapide şi transparente a conflictului transnistrean.

În cadrul vizitei oficiale a reprezentanţilor Parlamentului Moldovei la Bruxelles, s-a convenit să fie extins formatul de comunicare şi dialog cu Parlamentul European. Declaraţia a fost făcută de speakerul moldovean Marian Lupu, care a informat că dialogul va presupune vizite periodice ale deputaţilor moldoveni la structurile europene, fiind iniţiată o comunicare intensă cu reprezentanţii celor mai importante grupuri politice ale Parlamentului European, în special cu cel al Partidului Popular European, al socialiştilor şi liberalilor.

După încheierea celei de a treia reuniuni a Misiunii UE de asistenţă la hotarul moldo-ucrainean, ambasadorul Jan Boag, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Ucraina şi Belarus, a declarat că produsele alimentare şi alte mărfuri de consum intră liber pe teritoriul regiunii transnistrene a Moldovei şi nu există piedici administrative sau de altă natură la importul mărfurilor în această regiune. Consiliul coordonator al Misiunii a aprobat prima parte a proiectului finanţat de UE — BOMMOLUK (Îmbunătăţirea controlului de grăniceri la hotarul moldo-ucrainean), proiect estimat la 9 milioane euro.

În cadrul unui seminar desfăşurat pe 29 septembrie la Chişinău, a avut loc lansarea oficială a proiectului TACIS “Suport Întreprinderilor Mici şi Mijlocii /ÎMM/ în Zona Rurală a Republicii Moldova”, finanţat de UE. Obiectivul principal al proiectului este de a susţine dezvoltarea rurală şi implementarea SCERS în Moldova, prin stimularea creşterii întreprinderilor mici şi mijlocii în zona rurală şi prin consolidarea contribuţiei acestora la Produsul Intern Brut, comerţ, crearea locurilor de muncă. Proiectul va consta în asistenţa acordată Guvernului Moldovei la crearea unui cadru politic, instituţional, legal şi de reglementare, susţinut prin intermediul dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în zona rurală. Valoarea proiectului este de 1,9 milioane Euro.

Republica Moldova — România

În perioada 25–26 septembrie Preşedintele Senatului României, Nicolae Văcăroiu, a întreprins o vizită oficială în Republica Moldova, în cadrul căreia a avut întrevederi cu speakerul Parlamentului, Primul-ministru, Preşedintele ţării şi alţi demnitari de rang înalt. La întîlniri Nicolae Văcăroiu a declarat că România doreşte ca Republica Moldova să o urmeze cît mai curînd pe calea integrării europene, iar scopul principal al vizitei sale la Chişinău constă în a revitaliza relaţiile interparlamentare dintre cele două state şi a imprima acestora un salt calitativ nou. Potrivit Preşedintelui Senatului, relaţiile respective nu au fost la înălţimea aşteptărilor şi acum trebuie relansate mai dinamic, pentru binele cetăţenilor celor două ţări.

În discursul rostit cu prilejul primirii premiului Konrad Adenauer, Preşedintele României Traian Băsescu a declarat că “Europa nu va fi întreagă pînă cînd Balcanii de Vest şi Republica Moldova nu vor deveni parte a Uniunii Europene”. În cadrul UE, România va pleda pentru continuarea transformărilor geopolitice, adoptarea Constituţiei UE, aderarea Republicii Moldova şi a ţărilor din peninsula Balcanică la Uniunea Europeană, în perspectiva de termen mediu, a declarat Preşedintele României, Traian Băsescu, într-un interviu acordat postului de televiziune “EuroNews”. Şeful statului român a subliniat că prin aderarea României şi Bulgariei, Uniunea Europeană se va extinde, pentru prima dată, spre bazinul Mării Negre, se va apropia de această regiune şi va trebui să participe la rezolvarea problemelor cu care se confruntă ea. Printre problemele regiunii sunt nominalizate 4 conflicte îngheţate din bazinul Mării Negre, care reprezintă un focar de instabilitate, generează trafic ilegal cu arme şi droguri.

În interviul acordat postului “Radio Libertatea”, Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că aderarea României la UE nu trebuie sa creeze impedimente în libera circulaţie a cetăţenilor Republicii Moldova şi a românilor din alte ţări. România va discuta cu UE eventualele soluţii pentru această problemă, pentru ca românilor din alte ţări sa nu li se pună piedici de circulaţie şi de intrare în Patria-mamă. Băsescu a regretat faptul că România s-a retras anterior din numărul mediatorilor procesului de rezolvare a problemei transnistrene, dar va participa, alături de UE, la monitorizarea documentelor, propunerilor şi a întregului proces de reglementare transnistreană.

Ministrul român de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a reiterat că în Transnistria există un regim nelegiuit, sprijinit din greu de trupe bine înarmate, implicat în contrabandă, trafic ilegal de mărfuri şi în încălcarea drepturilor omului. Este un regim “gata să-i şantajeze pe vecini şi guvernul legitim al Republicii Moldova cu armele şi muniţia de care dispune, un regim care parodiază în mod cinic democraţia, organizînd referendumuri ilegale”, a afirmat Mihai Răzvan Ungureanu. Conform altor declaraţii ale ministrului român de Externe, după aderarea României la UE, legăturile cu Republica Moldova vor fi mai strînse. Ungureanu speră că “şansa de prosperitate pe care o oferă România să fie valorificată”, iar de la autorităţile Moldovei se aşteaptă “la mai multă substanţă în angajamentele politice faţă de Bucureşti”. Ministrul de Externe a mai amintit că România a fost principalul furnizor de ajutoare economice pentru Republica Moldova, valoarea însumată a ajutoarelor economice acordate în 16 ani de zile constituind circa 114 milioane de dolari.

Patru cetăţeni moldoveni care intenţionau să treacă ilegal frontiera României cu Ungaria pentru a ajunge în Occident, au fost reţinuţi de poliţiştii români. Celor patru moldoveni li s-au întocmit actele premergătoare intentării acţiunii de urmărire penală pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat a României.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

Trei fracţiuni din Duma de stat a Federaţiei Ruse, deţinînd circa 20% de mandate, cer iniţierea procedurii diplomatice de recunoaştere a independenţei autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene. Potrivit presei ruse, proiectul a fost prezentat de fracţiunile “Rodina”, “Narodnaia Volea” şi Partidul Liberal Democrat. Este cerută stabilirea unei legături aeriene directe între Moscova şi Tiraspol, deschiderea unui consulat al Rusiei în regiunea transnistreană.

La o conferinţă de presă ţinută în cadrul vizitei Preşedintelui Federaţiei Ruse la Paris, Vladimir Putin a declarat că nu ştia despre vizita lui Igor Smirnov la Moscova, iar referendumul din Transnistria trebuie privit prin prisma principiului integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, pe care Federaţia Rusă o recunoaşte.

În cadrul lucrărilor sesiunii Adunării Generale a ONU, ministrul de Externe al Rusiei a fost întrebat despre reacţiile Moscovei asupra discutării problemei conflictelor îngheţate în spaţiul postsovietic. Serghei Lavrov a răspuns că consideră această intenţie drept “politizare a problemei”, iar ONU nu este forul pentru discutarea conflictelor menţionate. Lavrov consideră că iniţiatorii discuţiilor “urmăresc scopuri propagandistice şi nu sînt interesaţi în funcţionarea formatului existent de negociere”.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene solicită Federaţiei Ruse să închidă oficiul de prelucrare a actelor pentru primirea cetăţeniei ruse. Reprezentanţa Moldovei la OSCE a informat Consiliul Permanent al organizaţiei despre acţiunile autorităţilor ruse, pe care le consideră neconforme.

Deşi a anunţat că va începe inspectarea întreprinderilor vinicole din Moldova la începutul lunii octombrie, Serviciul fitosanitar rus Rospotrebnadzor nu a întreprins careva acţiuni de pregătire în acest sens. Recent însă, şeful Rospotrebnadzor Ghenadi Onişcenco a declarat că pentru produsele vinicole moldoveneşti “calea pe piaţa rusă este practic închisă”. Onişcenco consideră că autorităţile Moldovei “încearcă să privească problema sub aspect politic şi acest lucru duce situaţia în impas total”.

Ministrul Finanţelor al Republicii Moldova a avut o întrevedere cu omologul său din Federaţia Rusă, în cadrul căreia s-a ajuns la o înţelegere prealabilă privind restructurarea unor datorii ale Moldovei faţă de Federaţia Rusă. Întîlnirea a avut loc în Singapore, unde cei doi oficiali au participat la adunarea anuală a FMI şi Băncii Mondiale. Conform ministrului moldovean, s-a ajuns la o înţelegere privind reeşalonarea unor datorii faţă de Rusia, constînd din arierate acumulate pe lîngă datoria de bază — restructurarea dobînzilor la creditele acordate de Moscova, după ce datoria de bază a fost reeşalonată prin intermediul Clubului Creditorilor de la Paris.

Moldova în lume

Statele Unite ale Americii califică acţiunile Moscovei de eliberare a paşapoartelor ruseşti locuitorilor din stînga Nistrului în regim facilitar, precum şi decizia de a simplifica procedura de acordare a cetăţeniei ruse anumitor locuitori ai regiunii transnistrene drept acte care ameninţă să submineze suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Declaraţia a fost făcută de Ambasadorul SUA la OSCE, Julie Finley, în cadrul Consiliului Permanent al OSCE de la Viena. Finley a menţionat că aceste acţiuni ale Moscovei contravin voinţei autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova. Finley a cerut repetat Rusiei să-şi îndeplinească angajamentele asumate de evacuare a muniţiilor şi trupele sale de pe teritoriul Republicii Moldova şi a cerut guvernului rus să anunţe autorităţile transnistrene imediat şi în mod public despre nerecunoaşterea referendumului şi blamarea declaraţiilor despre anexarea Transnistriei la Federaţia Rusa.

1–15 septembrie 2006 1–15 octombrie 2006