Monitoring→Politica→Relaţii externe

Summit-ul CSI

În perioada 15–16 septembrie, la Astana, Kazahstan, a avut loc summit-ul ordinar al CSI. Delegaţia moldovenească la această reuniune a fost condusă de prim-ministrul Vasile Tarlev, opinia publică moldovenească fiind surprinsă şi contrariată de refuzul Preşedintelui Vladimir Voronin de a face şi el deplasarea în capitala kazahă, acest lucru constituindu-se, nu fără aportul presei, într-o adevărată senzaţie. După cum era de aşteptat, în urma evenimentelor produse la summit-ul CSI de la Ialta, în luarea sa de cuvînt Vasile Tarlev a adus mai multe critici la adresa situaţiei din cadrul Comunităţii, care, potrivit lui, “n-a devenit un mecanism eficient de asigurare a parteneriatului reciproc avantajos, de apropiere a popoarelor şi statelor”. În aceeaşi ordine de idei, premierul moldovean a menţionat că “deocamdată se respectă insuficient acordurile de formare în CSI a unei zone a liberului schimb, de armonizare a legislaţiei economice şi coordonare a eforturilor în alte sfere de activitate economică”, atrăgînd atenţia asupra faptului că potenţialul statelor CSI în acest domeniu rămîne a fi încă nevalorificat. În consecinţă, prim-ministrul moldovean s-a arătat nemulţumit de existenţa multiplelor bariere tarifare şi netarifare în comerţul reciproc, de neonorarea angajamentelor economice asumate şi de lipsa unui sistem eficient de plăţi şi decontări în relaţiile comerciale din cadrul Comunităţii.

Cu titlu de recomandare, Vasile Tarlev a reiterat necesitatea accelerării procedurilor de intrare în vigoare a documentelor semnate în acest domeniu şi conjugării eforturilor comune în direcţia înlăturării piedicilor birocratice şi a barierelor comerciale, una dintre soluţiile posibile în acest sens fiind, în opinia oficialului moldovean, transpunerea rigorilor OMC în zona CSI.

În pofida mesajelor inspirate ale şefilor de state, concluzia esenţială care putea fi trasă la încheierea reuniunii de la Astana este că CSI s-a transformat într-un club politic de dezbateri, util ca exerciţiu oratoric, dar ineficient pe plan economic şi comercial. Tocmai din această cauză, Moldova trebuie să se orienteze definitiv spre integrarea în structurile UE, mult mai productive din punct de vedere al eficienţei integraţioniste economice şi comerciale. În acelaşi timp, pieţele estice pot fi uşor păstrate şi pe baze bilaterale, fără participarea în CSI.

Ca şi în cazul summit-ului informal al CSI din iulie 2004, de la Moscova, participanţii la reuniunea din Astana au adoptat o adresare către OSCE, care reia mai multe teze şi propuneri avansate de liderii statelor membre ale CSI vara aceasta. Documentul reia problemă ratificării de către toţi membrii OCSE a Acordului privind adaptarea Tratatului FACE, evocă necesitatea impulsionării activităţii OSCE în direcţia combaterii terorismului, fiind evidenţiată necesitatea extinderii Strategiei OSCE de contracarare a pericolelor asupra stabilităţii şi securităţii, semnată în 2003, la Maastriht, recomandă OSCE-ului să participe “constructiv” la reglementarea conflictelor regionale pe tot spaţiul său, în cadrul formatului de negocieri şi a mecanismelor deja existente. Cu toate că în ultima perioadă Preşedintele Voronin a dat de înţeles în mod repetat că actualul format de negocieri în problema transnistreană trebuie reconsiderat, partea moldovenească a subscris textului adresării respective.

Adresarea recomandă, de asemenea, elaborarea unor criterii unice de apreciere a proceselor electorale, efectuarea unei analize comparate a legislaţiei electorale şi practicii judiciare a ţărilor membre ale OSCE, evitarea practicilor de focalizare a activităţii în direcţia monitorizării situaţiei politice, perfecţionarea procedurii de numire a şefilor misiunilor etc.

Dincolo de acestea, OSCE-ului i-a fost adusă şi o învinuire ciudată, precum că aceasta ar fi culpabilă, potrivit serviciului de presă al Ministerului rus de Externe, pentru “condiţiile economice inegale în care activează membrii OSCE”. A învinui OSCE de acest lucru e echivalent cu a-i aduce acuzaţii Consiliului Europei pentru că drepturile omului se respectă inegal de statele sale membre. Întrucît este o evidenţă, greu se pretează înţelegerii de ce astfel de acuzaţii nu vizează statele concrete care se fac vinovate de încălcarea unor atare condiţii, cu atît mai mult cu cît majoritatea statelor CSI tergiversează sau chiar neglijează procesul de asimilare a standardelor OMC.

GUUAM

Pe 23 septembrie, la puţin timp de la aprobarea de către Guvern a proiectului de lege pentru ratificarea Acordului cu privire la crearea zonei de comerţ liber între statele-membre ale GUUAM, o delegaţie a Parlamentului Republicii Moldova, condusă de vicepreşedintele acestuia Mihail Camerzan, a participat la şedinţa de constituire a Adunării parlamentare a GUUAM. Declaraţia cu privire la constituirea acestui for, precum şi regulamentul ce vizează regimul de funcţionare a acestuia au fost semnate de Azerbaidjan, Georgia, Moldova şi Ucraina.

Potrivit documentelor în cauză, Adunarea parlamentară a GUUAM urmează să contribuie la perfecţionarea bazei juridice în domeniul comercial-economic, cultural şi politic, la implementarea deciziilor şefilor de state din componenţa GUUAM, la consolidarea şi dezvoltarea instituţiilor democratice din această zonă. Documentele de constituire a acestui for interparlamentar prevăd desfăşurarea reuniunilor acestuia o dată pe an şi instituie Biroul şi trei comitete specializate în domeniile politico-juridic, comercial-economic şi cultural-umanitar în calitate de organe de conducere ale Adunării parlamentare.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet