Monitoring→Politica→Relaţii externe

Efecte de bumerang

Culpabilizarea autorităţilor române de către reprezentantul Republicii Moldova la CE, Alexei Tulbure, în şedinţa, din 9 octombrie curent, a Comitetului de Miniştri al CE, a avut un prim efect. Guvernul statului român, fiind învinuit şi de faptul că nu coordonează cu partea moldovenească proiectele finanţate pe teritoriul ei, a dispus printr-o ordonanţă de urgenţă desfiinţarea Fondului pentru relaţiile cu Republica Moldova. Suspendarea nu se referă însă la sumele angajate pînă la data de 27 octombrie, care urmează a fi utilizate, pînă la sfîrşitul anului, potrivit contractelor încheiate. Chiar şi în aceste împrejurări, autorităţilor române li s-a mai cerut să dea Chişinăului lista organizaţiilor neguvernamentale şi a persoanelor fizice, beneficiari ai fondului respectiv.

A IV-a reuniune a Comitetului de Cooperare RM-UE

Iată că scurta perioadă de euforie marcată de definitivarea şi prezentarea la Bruxelles a Concepţiei integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, de motivele de optimism furnizate de declaraţiile patetice şi încurajatoare ale Preşedintelui Poloniei, ar putea să se încheie după ce Gherhard Lohan, reprezentantul Directoratului General Relaţii Externe a Comisiei Europene şi copreşedinte al Comitetului de Cooperare RM-UE, a arătat foarte clar că “Bruxelles-ul nu are în vedere în prezent aderarea Republicii Moldova la Procesul de Stabilizare şi Asociere la UE”. Oficialul european, aflat la Chişinău pentru cea de-a patra reuniune a mecanismului instituţionalizat prin Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), pe care îl coprezidează, a precizat că această problemă nu se află pe agenda Bruxelles-ului, întrucît “în prezent nu există perspectiva acordării Republicii Moldova a statutului de membru al UE”, element necesar pentru aderarea la Procesul de Stabilizare şi Asociere. Chiar dacă, potrivit lui Gherhard Lohan, posibilităţile de cooperare între UE şi Moldova, în calitate de viitor vecin al Uniunii extinse, sînt foarte asemănătoare cu cele prevăzute de Procesul de Stabilizare şi Asociere, din afirmaţiile oficialului european putem deduce că Republica Moldova este încă tratată diferit în raport cu celelalte state membre ale PSESE şi deopotrivă cu alte state din Europa de Est, situate în afara acestui aranjament regional european.

După ce mai mulţi demnitari moldoveni, inclusiv prim-ministrul Vasile Tarlev şi prim-viceministrul Afacerilor Externe Andrei Stratan, participanţi la această reuniune a Comitetului de Cooperare RM-UE, au reiterat interesul Republicii Moldova pentru integrarea europeană, dl Lohan a lăsat să se înţeleagă că UE ar putea semna cu partea moldovenească un nou acord, poate chiar şi de asociere, abia după implementarea integrală a APC, proces care ar trebui să se încheie în 2007, şi după “soluţionarea problemelor de vecinătate”. Pînă atunci însă autorităţile de la Chişinău vor trebui să întreprindă o serie de acţiuni concrete în vederea apropierii de UE, prin implementarea APC şi prin valorificarea oportunităţilor de care va beneficia Moldova în virtutea viitorului său statut de vecin al UE.

Întrucît Gherhard Lohan este angajatul Comisiei Europene, este foarte probabil că Gunter Verheugen, comisarul european pentru extindere, care are programată o vizită oficială la Chişinău pe 5 decembrie curent, va veni cu acelaşi mesaj — reticent, dar realist — prin care se va da de înţeles că, deocamdată, nu merităm mai mult.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet