Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 2–15 decembrie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #86 |

Republica Moldova — Consiliul Europei

La 5–6 decembrie 2006, Comitetul de Miniştri (CM) al Consiliului Europei (CoE) s-a reunit în ultima sa şedinţă din cele şase reuniuni speciale prevăzute pentru anul 2006 privind verificarea executării hotărîrilor Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Comitetul a verificat plata de către statele pîrîte a satisfacţiei echitabile datorată reclamanţilor (855 de dosare), adoptarea altor măsuri individuale pentru restabilirea reclamanţilor în drepturi (127 de dosare sau grupuri de dosare) şi adoptarea măsurilor de ordin general în scopul prevenirii noilor încălcări similare (186 de dosare sau grupuri de dosare). Între altele, CM a examinat: “Răspunsul la cea de-a IV-a Rezoluţie interimară în cauza Ilaşcu şi alţii c. Rusiei şi Moldovei” în care CEDO a stabilit că detenţia reclamanţilor pe teritoriul “republicii moldoveneşti transnistrene” era arbitrară şi ilegală şi a ordonat eliberarea imediată a reclamanţilor aflaţi încă în detenţie; măsurile de ordin general pentru prevenirea relelor tratamente din partea poliţiei atestate în Ungaria, Rusia şi Moldova (Cauza Boicenco); ameliorarea condiţiilor de detenţie în Moldova (Cauza Ostrovar) şi Croaţia.

Cu prilejul aniversării Zilei internaţionale a drepturilor omului, din 10 decembrie, Terry Davis, Secretarul General al CoE, a declarat într-un comunicat oficial că menţinerea în detenţie a lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa “este o ruşine şi constituie o încălcare flagrantă a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului”. Făcînd referire la decizia CEDO de acum doi ani în cauza Ilaşcu şi alţii c. Rusiei şi Moldovei, Terry Davis a mai subliniat că este inacceptabil că Rusia continuă să conteste validitatea hotărîrii în ansamblul său şi să susţină că ea nu este în măsură să elibereze reclamanţii. În condiţiile în care obligaţiile ce le revin statelor membre ale CoE de executare a hotărîrilor CEDO sînt necondiţionate şi nu se negociază, refuzul de a se supune deciziei Curţii este de neiertat şi pune în pericol mecanismul de control al Convenţiei, a mai arătat Davis.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o nouă decizie de condamnare, în cauza “Nistas GMBH v.Moldova”. Reclamantul, o societate germană, s-a plîns pe faptul că sentinţele definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti în favoarea sa au fost anulate în cadrul procedurilor de revizuire, la cererea procuraturii. În perioada 1997–2001 respectiva întreprindere închiriase către Î.S. “Calea Ferată a Moldovei” un anumit număr de vagoane, pentru care trebuia să i se achite plăţi corespunzătoare. Începînd cu 2001 plăţile au încetat a fi făcute, situaţie care a determinat adresarea în judecată, judecătoria economică şi Curtea Supremă de justiţie dînd iniţial cîştig de cauză reclamantului. La adresarea procurorului general, în anul 2003 Plenul Curţii Supreme de Justiţie a anulat deciziile judecătoreşti anterioare şi a diminuat sumele acordate drept recompensare reclamantului. Examinînd cauza, CEDO a constatat că o hotărîre în favoarea reclamantului a fost anulată de o instanţă superioară prin procedură de revizuire, ceea ce a încălcat principiul de securitate juridică şi dreptul de acces la o instanţă, ceea ce contravine art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului. Curtea a constatat şi încălcarea articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţie. În consecinţă, Guvernul Moldvei este obligat la plata a 60597 Euro pentru pagube materiale, 2000 Euro pentru pagube morale şi 2400 Euro pentru costuri şi cheltuieli de judecată.

Conform unui comunicat de presă al reprezentantului reclamantului, la 6 decembrie 2006 Guvernului Moldovei i-a fost comunicată plîngerea depusă de “Megadat.Com” S.R.L. la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, privind încălcarea dreptului la proprietate prin lipsirea ilegală de licenţă de activitate. Guvernului i se cere să răspundă dacă a avut loc o imixtiune în dreptul companiei la proprietate privată şi dacă compania a supusă unui tratament discriminatoriu.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

La 4 decembrie 2006, Comisia Europeană în contextul Politicii Europene de Vecinătate (PEV) a dat publicităţii două documente importante: Comunicarea din partea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind consolidarea PEV şi Comunicarea din partea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind abordarea generală a participării ţărilor partenere din PEV în cadrul agenţiilor şi programelor Comunitare. Prima Comunicare este însoţită de alte documente ale Comisiei precum: Evaluarea generală (a raporturilor în cadrul PEV dintre Uniunea Europeană (UE) şi primele 7 state care au încheiat cu aceasta Planuri de acţiuni); Raportul privind progresul sectorial şi Rapoartele de ţară.

Comunicarea […] privind consolidarea PEV punctează principalele evoluţii din cadrul PEV, subliniază că PEV rămîne a fi distinctă de procesul de extindere a UE, prezintă principalele probleme şi provocări în cadrul PEV şi, pornind de la acestea, avansează propuneri menite să conducă la consolidarea PEV şi la îmbunătăţirea substanţială a impactului acestei politici. Evaluarea generală prezintă de o manieră sintetică progresele în implementarea Planurilor de acţiuni de către Ucraina, Moldova, Israel, Iordania, Autoritatea Palestiniană, Tunisia şi Marocc, dar şi acţiunile UE de sprijinire a procesului de implementare a acestor planuri. Raportul privind progresul sectorial se referă în contextul PEV la evoluţiile pe sectoare din cele 7 state menţionate.

Un interes major pentru opinia publică din Moldova îl prezintă Raportul de ţară privind Moldova în cadrul PEV. Documentul pune în lumină opinia Comisiei Europene faţă de felul în care Moldova a reuşit să-şi onoreze, în perioada februarie 2005 — noiembrie 2006, angajamentele asumate faţă de UE prin Planul de Acţiuni RM-UE. Din păcate, documentul nu face o evaluare exhaustivă a implementării Planului de Acţiuni de către Moldova şi se opreşte numai asupra principalelor progrese şi probleme ale acestui proces. Printre progresele importante şi moderate raportul menţionează: managementul frontierei moldo-ucrainene; cooperarea cu instituţiile financiare internaţionale; cooperarea cu UE în anumite probleme de politică externă; obţinerea Sistemului Generalizat de Preferinţe Plus al UE (GSP+); realizările în domeniul luptei cu crima organizată, inclusiv în cel al combaterii traficului de fiinţe umane; îmbunătăţirea climatului investiţional; aderarea Moldovei la Procesul de la Bologna; reformarea sectorului de cercetare, dezvoltare şi inovare etc. Pe de altă parte, printre principalele probleme menţionate se regăsesc: implementarea defectuoasă a strategiilor de reformă; lipsa unor priorităţi clare de acţiune; aspecte legate de funcţionarea instituţiilor democratice; îngrădirea libertăţii mass-media; răspîndirea largă a corupţiei; imixtiunea Guvernului în sfera business-ului; situaţia neclară în legătură cu imunitatea parlamentară; respectarea insuficientă a drepturilor omului; independenţa limitată a sistemului judiciar etc. Raportul de ţară privind Moldova în cadrul PEV mai informează că executivul UE a propus Consiliului sporirea asistenţei financiare pentru Moldova, asistenţă care se doreşte a fi orientată spre eficientizarea guvernării, încurajarea realizărilor democratice, promovarea reformelor regulatorii şi spre reducerea sărăciei. Dacă sugestia Comisiei va fi acceptată, Moldova ar putea deveni al doilea recipient după Autoritatea Palestiniană în funcţie de volumul asistenţei financiare primite din partea UE. Comisia a propus, cu începere din 2007, sa fie introdus un regim flexibil de asistenţă pentru Moldova şi cu o creştere graduală a alocaţiilor financiare. Pentru perioada 2007–2010, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP) din cadrul PEV, Moldovei îi este prevăzută alocarea a 210 mln de euro. De asemenea, o sumă suplimentară de 45 mln de euro, sub formă de granturi, este prevăzută pentru acoperirea balanţei de plăţi curente.

Autorităţile moldovene au primit cu o relativă satisfacţie evaluarea Comisiei Europene. În rîndul observatorilor independenţi sînt voci însă care, deşi admit anumite progrese înregistrate de Moldova în implementarea Planului de Acţiuni RM-UE, arată că evaluarea generală a PEV de către Comisia Europeană o plasează pe Moldova sub nivelul performanţelor atinse în cadrul acestei politici de Ucraina, Iordania şi Maroc.

În sfîrşit, cea de-a doua Comunicare a Comisiei, publicată pe 4 decembrie curent, propune două abordări distincte pentru participarea statelor din cadrul PEV în: (1) agenţiile Comunitare şi (2) programele UE.

Republica Moldova — România

Relaţiile moldo-române din perioada de referinţă au fost marcate de tensiuni.

Ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu, a fost convocat pe 5 decembrie a.c. la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) al Moldovei în legătură cu “comportamentul sfidător faţă de Republica Moldova şi autorităţile legitime ale ţării” de care a dat dovadă Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), aflat recent la Chişinău cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Uniunii Teatrale din Moldova (UNITEM). Ambasadorului Teodorescu i s-a atras atenţia asupra necesităţii respectării normelor diplomatice în cadrul evenimentelor în care este implicată Ambasada României.

În opinia observatorilor, autorităţile moldovene ar fi fost deranjate de un şir de afirmaţii pe care Ion Caramitru le-a făcut în cadrul unui interviu acordat ziarului Jurnal de Chişinău. Ion Caramitru a afirmat între altele în acest interviu: “E simptomatic că în niciuna dintre ţările ex-sovietice nu a cîştigat alegerile chiar partidul comunist, acest lucru s-a întîmplat doar în Republica Moldova. Să sperăm că acesta e ultimul strigăt al ursului, care e pe cale de dispariţie”.

Solicitat de MEDIAFAX, Ion Caramitru a menţionat că afirmaţiile sale nu denotă un “comportament sfidător faţă de Republica Moldova”, că sesizarea ambasadorului Teodorescu de MAEIE al Moldovei este “o săritură peste normalitate” şi că Ambasadei României nu a avut nici o legătură cu prezenţa lui la Chişinău.

Drept răspuns simetric la gestul MAEIE de la Chişinău, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a convocat ambasadorul moldovean în Bucureşti, Lidia Guţu. Potrivit MEDIAFAX, în cadrul întrevederii “s-a arătat că demersul neobişnuit din punct de vedere diplomatic al MAEIE este considerat inadecvat situaţiei, avînd în vedere că preşedintele UNITER este o persoană privată, liberă a-şi exprima opiniile personale”. De asemenea, partea româna a subliniat că punctele de vedere exprimate de preşedintele UNITER nu pot fi interpretate ca poziţii oficiale ale României şi că ataşamentul declarat la comunitatea europeană de valori presupune şi din partea Republicii Moldova respectarea dreptului la opinie.

În cursul întrevederii, partea română a solicitat şi “clarificări cu privire la tonul unor declaraţii recente ale reprezentanţilor autorităţilor executive de la Chisinau, critice la adresa preocupărilor României de a participa la consolidarea opţiunii europene a Republicii Moldova”. Solicitarea se referă la declaraţiile Preşedintelui moldovean, Vladimir Voronin, publicate pe 1 decembrie de un portal de limbă rusă, prin care acesta acuză literalmente România de amestec în afacerile interne ale Republicii Moldova. Voronin mai arăta, de asemenea, în interviul său că “Moldova este în stare să-şi asigure şi integrarea europeană, şi dezvoltarea democratică internă a statului, şi sporirea nivelului vieţii social-economice a oamenilor muncii […] fără prietenii şi avocaţii care ne sînt impuşi de dincolo de Prut”.

În pofida fricţiunilor apărute în relaţiile bilaterale moldo-române, România şi-a reconfirmat întreaga disponibilitate de a sprijini toate demersurile Chişinăului îndreptate spre apropierea de UE. În context, Mihai Razvan Ungureanu, ministrul român al Afacerilor Externe, arătînd că prezenţa Republicii Moldova în toate formatele de cooperare subregională din Balcani şi în alte aranjamente de cooperare sud-est europeană se datorează exclusiv României, a subliniat totodată că autorităţile române vor continua să insiste, “indiferent ce zice un personaj sau altul de la Chisinau”, ca Moldova să fie adusă în pachetul Balcanilor de Vest şi să i se ofere astfel o perspectivă europeană.

Republica Moldova — Federaţia Rusia

Relaţiile moldo-ruse au fost marcate în această perioadă de o anumită destindere. “Încălzirea” acestora este pusă pe seama înţelegerilor la care au ajuns preşedinţii Vladimir Voronin şi Vladimir Putin pe 8 august la Moscova şi pe 28 noiembrie 2006 la Minsk. Reluarea circulaţiei trenurilor pe ruta Chişinău-Moscova şi posibila reluare, după scheme noi, a exportului de vinuri şi de carne spre Federaţia Rusă sînt văzute laolaltă drept rezultate ale discuţiilor purtate anterior de către cei doi preşedinţi.

Pe de altă parte, relaţiile moldo-ruse rămîn pe vechile fixaţii în contextul soluţionării diferendului transnistrean. În cadrul Consiliului Ministerial al OSCE de la Bruxelles, din 4–5 decembrie 2006, Rusia şi-a reiterat poziţia privind necesitatea reglementării politice a diferendului transnistrean pentru reluarea procesului de retragere a muniţiilor şi trupelor sale de pe teritoriul Republicii Moldova. Moldova, la rîndul ei, a chemat Rusia să-şi îndeplinească neîntîrziat angajamentele cu privire la retragerea forţelor sale de pe teritoriul său şi să demonstreze prin acest gest respectul pentru suveranitatea, independenta şi neutralitatea sa constituţională.

Mai multe detalii despre raporturile moldo-ruse în contextul reglementării transnistrene şi al dezbaterilor de la reuniunea anuală a OSCE de la Bruxelles găsiţi în această ediţie a jurnalului la compartimentul “Problema transnistreană”.

Republica Moldova — SUA

Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a întreprins în perioada 13–15 decembrie a.c. o vizită oficială în SUA. În cadrul acestei vizite, Stratan a avut întîlniri cu înalţi demnitari americani, printre cele mai importante fiind întrevederile cu Condoleezza Rice, Secretarul de Stat al SUA, şi cu J.D. Crouch, adjunctul Consilierului pentru Securitate Naţională.

În cadrul întrevederilor, şeful diplomaţiei moldovene a mulţumit pentru sprijinul acordat de SUA în efortul Moldovei de reintegrare teritorială, dezvoltare economică, avansare pe calea democratizării şi pentru poziţia fermă a SUA în cadrul summit-ului NATO de la Riga şi Consiliului Ministerial al OSCE de la Bruxelles privind necesitatea îndeplinirii de către Rusia a angajamentelor sale luate la Istanbul în 1999. Andrei Stratan a subliniat, de asemenea, necesitatea substituirii actualei operaţiuni de pacificare din Zona de Securitate printr-o forţă multinaţională sub egida unei organizaţii internaţionale.

Oficialii americani, la rîndul lor, au dat asigurări că SUA vor contribui la depăşirea dificultăţilor care stau în calea dezvoltării Moldovei şi vor continua eforturile sale orientate spre soluţionarea problemei transnistrene.

În altă ordine de idei, Andrei Stratan a mai menţionat importanţa programului de asistenţă oferită Moldovei de către Corporaţia “Provocările Mileniului” din SUA. În context, se cere de remarcat că vizita diplomatului moldovean la Washington a coincis cu semnarea la Chişinău, la 15 decembrie, a Programul Preliminar al Corporaţiei “Provocările Mileniului”, în cadrul căruia Moldova va beneficia de asistenţă în valoare de 24,7 mln USD pentru susţinerea reformelor anticorupţie.

Moldova în lume

Grupul consultativ al donatorilor pentru Moldova

La 12 decembrie a.c., sub egida Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, la Bruxelles a avut loc şedinţa Grupului consultativ al donatorilor pentru Republica Moldova. Aceasta este cea de a treia reuniune a Grupului, primele două avînd loc în 1995 şi 1997. La şedinţă a participat o delegaţie de înalţi oficiali moldoveni, condusă de prim-ministrul Vasile Tarlev, şi reprezentanţi ai unor importante organisme internaţionale, precum Banca Mondială, FMI şi Comisia Europeană.

În cadrul reuniunii a fost evaluată implementarea reformelor structurale prevăzute în SCERS şi Planul de Acţiuni RM-UE şi s-a decis acordarea unui sprijin financiar comun pentru Moldova în valoare de 1,2 mlrd USD. Această sumă, care depăşeşte volumul asistenţei financiare primite de Moldova din 1991 încoace, se va acorda pe parcursul a trei ani de zile pentru susţinerea şi promovarea reformelor structurale. Se prevede că 50 la sută din sumă le vor constitui creditele nerambursabile, iar restul — creditele pe termen lung cu o rată a dobînzii de pînă la 1,5% anual. De asemenea, se prevede că 25% din întreaga sumă vor fi utilizate pentru suport bugetar şi al balanţei de plăţi.

La întoarcerea în ţară, prim-ministrul moldovean a menţionat că asistenţa financiară obţinută va fi direcţionată spre: implementarea reformelor din sistemul judiciar; realizarea reformei administraţiei publice; sfera educaţională; a sănătăţii; infrastructurii; crearea locurilor noi de muncă; dezvoltarea sectorului agricol; oferirea unor credite pe termen lung cu o rată mică a dobînzii etc.

Percepţia corupţiei în lume

Într-un raport publicat recent, organizaţia americană Gallup plasează Republica Moldova pe locul 88 din totalul celor 101 de ţări incluse în clasamentul cu privire la perceperea fenomenului corupţiei în organele statale şi structurile business-ului.

Potrivit acestui document, Moldova, apreciată cu 89 din 100 de puncte după nivelul corupţiei în anul 2006, se află la egalitate cu Letonia, fiind depăşită de Federaţia Rusă şi Ucraina, care au ocupat locul 93 cu 90 de puncte, şi de Lituania, care a ocupat ultimul loc în acest clasament, acumulînd 94 de puncte. Ţările cu cel mai scăzut nivel al corupţiei sînt Finlanda (12 puncte), Noua Zeelandă (21 de puncte), Singapore (22 de puncte) şi Arabia Saudită (25 de puncte). Printre ţările post sovietice, un nivel mai scăzut al corupţiei îl înregistrează Uzbekistanul care a ocupat locul 18 (54 de puncte), Belarus — locul 26 (63 de puncte) şi Georgia — locul 31 (68 de puncte).

Pentru comparaţie, raportul “Transparency International-Moldova”, publicat pentru anul 2006, arată că Moldova ocupă locul 81 din 163 de ţări incluse în clasamentul referitor la perceperea fenomenului corupţiei în domeniul public.

16 noiembrie – 1 decembrie 2006 16–31 decembrie 2006