Monitoring→Politica→Relaţii externe

Republica Moldova — Consiliul Europei

• Al patrulea Raport prezentat recent în Congresul Puterilor Locale şi Regionale a Consiliului Europei recomandă crearea în Republica Moldova a unui minister al administraţiei publice locale şi indică o serie de neajunsuri în domeniul descentralizării şi autonomiei financiare a autorităţilor locale, precum şi influenţa excesivă exercitată de autorităţile centrale asupra administraţiei publice din teritoriu, persecutarea judiciară a unor conducători ai administraţiei publice locale. În recomandările prezentate se solicită adoptarea unei noi legi despre statutul municipiului Chişinău numai după expertizarea documentului de către Consiliul Europei, precum şi prezentarea de către un înalt oficial moldovean responsabil de domeniul administraţiei publice a unui raport despre realizarea respectivelor recomandări ale CPLRCE. Reprezentanţii Moldovei în Congres au apreciat că unele obiecţii din raportul prezentat sînt exagerate, iar anumite generalizări bazate pe cazuri particulare.

• În documentul final, adoptat la cea de-a 115 sesiune a Comitetului de miniştri al Consiliului Europei, se arată că îndeplinirea integrală a hotărîrii Curţii Europene pentru Drepturile Omului în cazul grupului Ilaşcu ţine de responsabilitatea individuală şi colectivă a statelor membre ale Consiliului Europei. Executarea deciziei CEDO va constitui una dintre priorităţile Comitetului de Miniştri pentru următoarele şase luni, cînd preşedinţia va fi deţinută de România. După cum relatează mass-media, reprezentantul Moldovei la reuniune, viceministrul afacerilor externe şi al integrării europene Eugenia Chistruga, a solicitat Comitetului de miniştri să întreprindă măsuri “pentru reducerea termenelor de examinare a plîngerilor individuale adresate la CEDO şi reformarea mecanismului de supraveghere a îndeplinirii hotărîrilor instanţei”.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

• Cesare De Montis, şef al delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău a declarat că deşi UE este deschisă în continuare pentru extindere, la moment situaţia este sensibilă, în special datorită respingerii Constituţiei UE de cîteva ţări europene şi o serie de probleme cu care se confruntă în ultimul timp comunitatea europeană. În opinia diplomatului european, implementarea integrală a Planului RM-UE va contribui semnificativ la procesul de integrare a Moldovei, deoarece la acel moment ea va corespunde standardelor comunităţii şi-şi va mări astfel şansele de aderare.

• De la 1 ianuarie 2006 Republica Moldova va obţine în cadrul relaţiilor comerciale cu UE un sistem avansat de preferinţe, numit “GSP plus”. Noul sistem presupune reducerea tarifelor vamale pentru mărfurile exportate din Moldova în ţările UE. Concomitent, autorităţile Moldovei duc tratative pentru stabilirea unui acord asimetric în domeniul comerţului care ar presupune deschiderea unilaterală a pieţei UE pentru mărfurile moldoveneşti. Această temă urmează a fi abordată şi la următoarea reuniune a Organizaţiei Mondiale a Comerţului la mijlocul lunii decembrie.

• În 2006 Polonia intenţionează să majoreze fondurile alocate pentru susţinerea Moldovei în realizarea Planului de acţiuni RM-UE. Pînă în prezent în aceste scopuri autorităţile poloneze au alocat prin diverse programe circa 250 mii euro şi actualmente se negociază un acord de cooperare interguvernamentală care presupune acordarea Guvernului RM a unui credit pentru proiecte de dezvoltare în valoare de 15 milioane USD.

• Primul ministru al României Călin Popescu Tăriceanu şi Prim-ministrul Republicii Moldova Vasile Tarlev au semnat la 16 noiembrie o scrisoare comună adresată Comisiei Europene, scrisoare prin care au solicitat finanţare pentru racordarea reţelei energetice a Republicii Moldova la sistemul energetic românesc. În prezent reţelele de distribuţie şi de transport din România nu permit livrări care să acopere necesităţile Republicii Moldova şi este necesară realizarea unui proiect de interconectare a reţelelor.

Republica Moldova — România

În cadrul vizitei efectuate de Vasile Tarlev la Bucureşti au fost examinate un şir de chestiuni referitoare la colaborarea reciprocă între Republica Moldova şi România. În special, au fost discutate probleme referitoare la:

• Furnizarea de către întreprinderile energetice româneşti a energiei electrice pentru necesităţile Moldovei. Acordul semnat cu acest prilej prevede că la Brăila va fi repusă în funcţiune termocentrala care va produce energie electrică pentru Moldova, în baza gazului natural livrat de ţara noastră. Partea română speră să recupereze pe parcursul unui an datoria Moldovei, datorie acumulată pentru livrarea energiei electrice de către partea română în anii precedenţi, suma acesteia fiind estimată la 30 milioane USD.

• Acordarea asistenţei metodice pentru accelerarea procesului de asimilare de către Moldova a acquis-ului european. Primul-ministru al României, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că autorităţile române vor furniza toate documentele care fac parte din acquis-ul comunitar necesare Moldovei pentru ajustarea legislaţiei interne.

• Stabilirea unui regim simplificat de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Autorităţile române au promis instituirea unui regim facilitar şi simplificat de obţinere a vizelor de către cetăţenii Republicii Moldova care intenţionează să treacă hotarul cu România.

• Creşterea investiţiilor româneşti în Republica Moldova. Vasile Tarlev a îndemnat oamenii de afaceri din România să folosească mai hotărît posibilităţile de investire în economia Moldovei. În calitate de semnale pozitive pentru impulsionarea acestuia proces Tarlev a enunţat reformele întreprinse în domeniul revizuirii cadrului regulatoriu şi a legislaţiei despre protecţia investiţiilor, diminuarea impozitelor. În calitate de posibile proiecte investiţionale care pot să se deruleze în timpul apropiat au fost enunţate construcţia unei staţii electrice în Orhei, crearea unei întreprinderi de prelucrare bioenergetică a deşeurilor agricole, extinderea reţelelor de comerţ en-gros etc.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

• În timpul aflării sale la Chişinău, Patriarhului Moscovei şi a întregii Rusii Alexii al II-a i-au fost acordate onoruri similare celor stabilite şefilor de state. Patriarhul a fost întîmpinat şi petrecut la Aeroport de toată conducerea de vîrf a Republicii Moldova: Preşedintele Republicii, Preşedintele Parlamentului, Primul-ministru şi alte oficialităţi, situaţie care nu a mai fost atestată în experienţa diplomatică a Moldovei. Aceleaşi oficialităţi au participat practic la toate ceremoniile incluse în programul vizitei (slujbele religioase, hirotonisirea episcopului de Nisporeni, decorarea la Preşedinţie, vizita la mănăstirea Căpriana). Pentru ceremoniile oficiale la Preşedinţie a fost aliniată şi Garda de Onoare. Alexii al II-ea a exprimat gratitudine conducerii Republicii Moldova pentru susţinerea pe care o acordă bisericii ortodoxe şi a transmis Preşedintelui Moldovei salutări din partea Preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, care “a rămas foarte satisfăcut de discuţia purtată cu Vladimir Voronin la summitul CSI de la Kazan şi speră că înţelegerile stabilite în cadrul acestei întîlniri vor constitui temelia dezvoltării ulterioare a relaţiilor bilaterale”. În cadrul discuţiilor a fost abordată şi problema transnistreană, Alexii al II-ea exprimîndu-se în sensul că problema transnistreană trebuie soluţionată cu respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova. La întoarcere în Rusia, Alexii al II-ea a expediat în adresa lui Vladimir Voronin o scrisoare de mulţumire pentru primirea acordată şi susţinerea deosebită a bisericii ortodoxe din Moldova.

• Aflîndu-se în vizită oficială la Bucureşti, Serghei Lavrov, ministrul de externe al Federaţiei Ruse, a chemat toate părţile interesate în rezolvarea paşnică a conflictului transnistrean “să susţină continuarea prezenţei contingentului rus în zonă”. Lavrov a reiterat ideea că prezenţa militarilor ruşi în Transnistria are un rol pozitiv, pe motiv că ar împiedica conflictul deschis dintre cele două părţi. El a mai declarat că Moscova va relua procesul de retragere a trupelor şi muniţiilor ruseşti din regiunea transnistreană “odată cu deblocarea tratativelor politice de reglementare a diferendului”. Afirmaţiile de acest gen făcute anterior de ministrul rus al apărării au fost respinse de conducerea Moldovei, care a calificat prezenţa trupelor ruse pe teritoriul ţării noastre drept “acoperire politică pentru autorităţile transnistrene” şi încălcare a prevederilor acordului Sumit-ului OSCE din 1999, prin care Rusia şi-a asumat obligaţia de a evacua trupele şi armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova.

• Recent, Veaceslav Kovalenko, şeful departamentului probleme CSI al ministerului de externe de la Moscova, a făcut o serie de declaraţii la relaţiilor moldo-ruse, afirmînd că ameliorarea lor “depinde doar de Republica Moldova, deoarece Rusia ar vrea să vadă Moldova independentă, neutră şi demilitarizată, este gata să interacţioneze cu ea pe plan internaţional, economic şi comercial”. În opinia diplomatului rus, problemele din relaţiile celor două ţări nu se rezumă doar la problema transnistreană, ele sînt legate şi de “respectarea drepturilor minorităţilor şi limbii ruse în Moldova, atitudinea Chişinăului faţă de NATO, participarea în GUAM ş.a.”.

• Delegaţia Republicii Moldova în cadrul Consiliului Permanent al OSCE de la Viena a acuzat Federaţia Rusă de şantaj economic în contextul conflictului transnistrean. Presiunile economice se aplică Moldovei prin recenta privatizare ilicită de către compania de stat rusă RAO EĂS a Centralei electrice de la Cuciurgan şi sistarea pe 9 noiembrie 2005 a livrării energiei electrice în partea dreaptă a Nistrului. Diplomaţia moldovenească consideră că acţiunile respective ale autorităţilor Federaţiei Ruse şi a reprezentanţilor acestora în întreprinderi energetice necesită a fi abordate în plan internaţional.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet