Monitoring→Politica→Relaţii externe

Republica Moldova — Consiliul Europei

În perioada 16–20 aprilie, un grup de deputaţi din Parlamentul RM, condus de vicespeaker-ul Maria Postoico, a participat la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Unul din subiectele centrale ale sesiunii APCE a vizat democraţia şi respectarea drepturilor omului în Europa. Rene van der Linden, preşedintele APCE, a îndemnat parlamentarii statelor membre ale Consiliului Europei (CoE) să determine guvernele naţionale să abordeze mai serios problema drepturilor omului, precum şi să contribuie la angrenarea diverşilor actori sociali din ţările lor de origine în parteneriate care să urmărească consolidarea acestor drepturi.

În cadrul sesiunii din perioada menţionată, APCE a discutat, de asemenea, situaţia din Ucraina, din Orientul Mijlociu, criza umanitară din Darfur, a examinat proiectul Convenţiei europene privind protecţia copiilor împotriva exploatării şi abuzurilor sexuale, şi a dat undă verde cererii Muntenegrului de a adera la CoE.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

Centrul Comun de Vize

La 25 aprilie, în incinta Ambasadei Ungariei la Chişinău a avut loc inaugurarea oficială a Centrului Comun de Vize (CCV). CCV din Chişinău este primul centru de acest fel pus în operabilitate de UE. La eveniment au participat numeroşi oficiali moldoveni şi europeni, printre care: Franco Frattini, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar european pentru Justiţie, Libertate şi Securitate; Ursula Plassnik, ministru al Afacerilor Europene şi Internaţionale al Austriei; Ene Ergma, Preşedinte al Parlamentului Estoniei; Indulis Emsis, Preşedinte al Parlamentului Letoniei; Andrej Ster, Secretar de Stat al Afacerilor Externe al Sloveniei; Kinga Goncz, ministru de Externe al Ungariei; Cesare de Montis, şef al Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău; Kalman Miszei, reprezentant special al UE în Moldova etc.

Frattini a arătat că deschiderea CCV este un mesaj de confidenţă a UE faţă de Moldova. Referindu-se la iniţiativa României de a deschide un centru similar, oficialul a spus că este important să se evite dublarea funcţiilor şi că dacă va fi deschis un alt centru în Ambasada României acesta va trebui să colaboreze, nu să concureze cu actualul centru.

Cu prilejul participării la inaugurarea CCV, Franco Frattini s-a întîlnit cu Preşedintele Vladimir Voronin; cu speaker-ul Marian Lupu şi cu prim-ministrul Vasile Tarlev. În cadrul întîlnirilor, Franco Frattini a menţionat că îşi asumă angajamentul de a analiza posibilităţile de facilitare a unui Acord privind traficul mic de frontieră între Moldova şi România; a reiterat angajamentul UE de a extinde mandatul EUBAM pentru încă doi ani şi a invitat Parlamentul moldovean să elaboreze un raport cuprinzător privind situaţia drepturilor omului în Moldova, urmînd ca UE să examineze în baza acestuia mecanisme de asistenţă a Moldovei în acest domeniu.

Deşi este salutară deschiderea CCV, mai multe instituţii media au indus espectanţe exagerate în legătură cu acesta. CCV va acorda iniţial vize doar pentru Austria, Letonia, Slovenia şi Ungaria. Potrivit unor oficiali, ulterior în activitatea acestuia se vor alătura Danemarca, din mai, şi Estonia, din vara lui 2007. Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Franţa, Germania, Anglia, în care se află cel mai mare număr de moldoveni plecaţi în ţările UE pentru o muncă mai bine retribuită sînt deocamdată reticente la ideea participării în activitatea CCV. Ultimele trei preferă ca eliberarea vizelor pentru cetăţeni moldoveni să rămînă apanajul exclusiv al ambasadelor lor din Chişinău.

A doua rundă de negocieri privind încheierea acordurilor de readmisie şi de facilitare a eliberării vizelor

La 17 aprilie curent, la Bruxelles, a avut loc a doua rundă de negocieri dintre Moldova şi UE pe marginea Acordului privind readmisia persoanelor cu şedere ilegală şi Acordului privind facilitarea eliberării vizelor.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, primul acord menţionat instituie un cadru de cooperare pentru prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, în timp ce cel de-al doilea prevede un şir de facilităţi la eliberarea vizelor de intrare pe teritoriul UE pentru cetăţenii moldoveni. Printre facilităţi se numără menţinerea preţului de 35 euro pentru o viză (faţa de 60 euro); eliberarea gratuită a vizelor pentru mai multe categorii de cetăţeni moldoveni, în special studenţi, transportatori, pensionari, jurnalişti, oameni de afaceri etc.

Acordul privind facilitarea eliberării vizelor mai prevede principiul bona fidae, conform căruia persoanele care au obţinut anterior vize pentru statele membre ale UE şi au respectat condiţiile de şedere în aceste state, ar putea obţine vize cu mai multe intrări pe un termen de 1 an şi mai mult. Acordul prevede, de asemenea, eliberarea fără plată a vizelor pentru România şi Bulgaria, pînă la aderarea acestor ţări la spaţiul Schengen.

Cu prilejul inaugurării CCV pe 25 aprilie, acordurile menţionate au fost parafate, ele urmînd să intre în vigoare pînă la sfîrşitul anului 2007.

Semnarea Protocolului adiţional la APC

Cu ocazia rundei de negocieri din 17 aprilie, a fost semnat un Protocol adiţional la Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) între Comunităţile Europene şi Statele Membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, privind aderarea Bulgariei şi României la APC.

A V-a reuniune a Subcomitetului de Cooperare RM-UE

În perioada 23–24 aprilie, la Chişinău a avut loc a V-a reuniune a Subcomitetului de Cooperare RM-UE pentru probleme de transport, energetică, mediu, societate informaţională, educaţie, ştiinţă şi cercetare, sănătate.

În cadrul reuniunii, părţile au examinat implementarea Planului de Acţiuni UE-Moldova în domeniile de competenţă a subcomitetului. Unul din subiectele centrale pe agenda reuniunii l-a constituit Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2020. Părţile au convenit că aceasta va trebui să ţină cont de recomandările raportului privind situaţia în sistemul energetic al Moldovei, care se pregăteşte în prezent de Comisia Europeană în contextul cererii Chişinăului de a adera la Tratatul Comunităţii Energetice. Alte chestiuni puse în discuţie în cadrul reuniunii au vizat elaborarea Strategiei naţionale în domeniul transportului şi a Legii comunicaţiilor, evoluţiile în domeniile sănătăţii, mediului, ştiinţei şi inovaţiei.

UE verifică posibilitatea existenţei unei înţelegeri secrete între Moldova şi Rusia

EUobserver.com a informat, în perioada vizată de acest număr al jurnalului GDM, că diplomaţia EU verifică posibilitatea existenţei unei înţelegeri secrete între Moldova şi Rusia privind reglementarea transnistreană. Andrew Rettman de la această instituţie de presă arată că dacă o astfel de înţelegere există, atunci aceasta ar putea crea impedimente pentru relaţiile viitoare dintre Moldova şi UE, şi pentru încheierea unui nou acord între cele două. Existenţa înţelegerii moldo-ruse a fost dezvăluită de cunoscutul comentator politic american de la Jamestown Foundation şi The Wall Street Journal, Vladimir Socor. Potrivit acestuia, reunificarea Moldovei cu Transnistria ar urma un model care îi va permite Tiraspolului să blocheze deciziile Guvernului de la Chişinău, iar Moscovei să-şi menţină trupele în Moldova pe un termen indefinit.

Republica Moldova — România

În legătură cu existenţa presupusă a unui nou plan rusesc privind Transnistria, purtătorul de cuvînt al Ministerului român de Externe, Corina Vinţan a informat că România este interesată ca orice soluţie în problema transnistreană să fie găsită în formatul de negociere 5+2. Doar acest format, este de părere oficialul, oferă garanţii că soluţiile convenite sînt echitabile şi viabile. În acest fel, este reluată opinia unor cercuri de interese care ar fi gata să condamne şi, chiar, să taxeze o presupusă înţelegere moldo-rusă ferită de cunoaşterea celorlalţi participanţi la procesul de negocieri.

Republica Moldova — Ucraina

Ministrul ucrainean de Externe, Arseni Iaţeniuk, în alocuţiunea sa rostită în cadrul şedinţei Consiliului Permanent al OSCE, a calificat soluţionarea conflictului transnistrean drept una dintre priorităţile politicii externe a Ucrainei. În context, Iaţeniuk a menţionat, de asemenea, că obiectivele imediate ale Kievului pe această dimensiune de politică externă ar fi de a asigura reluarea negocierilor şi a convinge Tiraspolul să lucreze constructiv pe subiectele din agendă.

În altă ordine de idei, Ucrainei i s-au adus mulţumiri pentru implementarea consecventă a Acordului bilateral privind regimul vamal unic cu Republica Moldova şi pentru o cooperare bună cu EUBAM.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

În vederea participării la adunarea generală anuală a acţionarilor “Moldova-Gaz”, la Chişinău s-a aflat Valeri Golubev, preşedinte al consiliului de observatori al acestei companii şi vicepreşedinte al consiliului de administraţie al concernului rus “Gazprom”. În cadrul întîlnirii pe care acesta a avut-o cu prim-ministrul Vasile Tarlev, a fost reiterată disponibilitatea “Gazprom” de a implementa un şir de proiecte investiţionale pe teritoriul Moldovei, inclusiv în dezvoltarea “Moldova-Gaz” şi în construcţia gazoductelor magistrale. Potrivit Moldpres, părţile au convenit că, în termene optime, va fi elaborat un plan detaliat de colaborare investiţională şi de dezvoltare a “Moldova-Gaz”.

Republica Moldova — Suedia

În perioada de referinţă, Preşedintele Vladimir Voronin a întreprins o vizită oficială în Suedia. Aflat în această ţară, Preşedintele Voronin s-a întîlnit cu numeroşi oficiali suedezi, între care: Regele Carl XVI Gustaf; Per Westerberg, preşedintele Parlamentului Suediei; Carl Bildt, ministrul Afacerilor Externe; Gunilla Carlsson, ministrul pentru Dezvoltare Internaţională şi Cooperare; Maria Norrfalk, director general al Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare Internaţionala (ASDI/SIDA); Peter Egardt, preşedintele Asociaţiei Camerelor Suedeze de Comerţ şi Industrie; Per Unckel, Guvernatorul Regiunii Administrative Stockholm etc.

În cadrul întîlnirilor a fost abordat un şir întreg de subiecte de interes comun. Printre cele mai importante se numără: cooperarea comercial-economica; asistenţa oferită Moldovei prin intermediul ASDI/SIDA; necesitatea semnării Acordului cu privire la evitarea dublei impuneri etc. Carl Bildt a arătat interesul Suediei de a examina posibilitatea participării în activitatea CCV, iar Maria Norrfalk a reiterat disponibilitatea autorităţilor suedeze de a susţine şi în continuare procesul de realizare în Moldova a reformelor economice şi democratice, precum şi aspiraţiile de integrare europeană.

În context, este de notat că recent Suedia a aprobat strategia de asistenţă pentru Moldova, care prevede un ajutor financiar în valoare de 11 mln euro anual, timp de trei ani, precum şi direcţionarea acestei asistenţe în trei domenii prioritare: asigurarea bunei guvernări; sporirea competitivităţii în sectorul rural şi utilizarea eficientă a resurselor energetice.

Republica Moldova — OCEMN

La 19 aprilie a.c., la Belgrad (Serbia), a avut loc cea de-a XVI-a reuniune a Consiliului miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre ale Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Moldova a fost reprezentată la această reuniune de Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Potrivit serviciului de presă al MAEIE, în cadrul reuniunii au fost examinate mecanismele necesare pentru dezvoltarea cooperării OCEMN cu UE, au fost identificate domeniile prioritare de cooperare în regiunea Mării Negre pentru următorii 10–15 ani şi au fost semnate Memorandumul de Înţelegere pentru dezvoltarea coordonată a Şoselei de Centură a Mării Negre şi Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea Transportului pe Marea Neagră.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet