Monitoring→Politica→Relaţii externe

Republica Moldova — Consiliul Europei

La 15 februarie Preşedintele Moldovei a avut o întrevedere cu Vladimir Philipov, Reprezentant special al Secretarului General al Consiliului Europei în Republica Moldova, cu care a discutat despre cooperarea Republicii Moldova în cadrul Consiliului Europei. Un capitol aparte al discuţiilor a vizat îndeplinirea prevederilor Programului calendaristic al acţiunilor legislative, adoptat în scopul soluţionării deficienţelor enunţate de Rezoluţia şi Recomandarea APCE din octombrie 2005 privind funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova. Vladimir Voronin a reiterat că autorităţile moldoveneşti sînt interesate în atingerea înaltelor standarde ale CE privind combaterea corupţiei, consolidarea sistemului judiciar şi a autonomiei locale. El a declarat că alături de Planul de Acţiuni RM-UE, îndeplinirea criteriilor CE în domeniul drepturilor şi libertăţilor democratice va contribui la avansarea ţării noastre spre obiectivul de integrare în Uniunea Europeană.

La conferinţa de presă din 22 februarie 2006, Reprezentantul special al Secretarului General al Consiliului Europei a declarat că Republica Moldova trebuie să reformeze justiţia, audiovizualul şi să asigure libertatea presei şi accesul liber la informaţie, pentru a demonstra că se încadrează în criteriile unui stat democratic autentic.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Guvernul Moldovei în cauza “Partidul Popular Creştin Democrat împotriva Moldovei”, obligînd la plata a 4 mii de euro cheltuieli de judecată. PPCD a solicitat doar recuperarea cheltuielilor de judecată din motivul că “conştientizează gravitatea consecinţelor pentru Executivul de la Chişinău în cazul în care acesta ar trebui să restituie sume impunătoare pentru acoperirea prejudiciilor morale şi materiale cauzate”. În anul 2002 PPCD a organizat manifestaţii de protest care nu au fost autorizate în modul stabilit de legislaţia Moldovei. Ca reacţie, Ministerul Justiţiei a decis suspendarea activităţii partidului, pentru o lună de zile. Instanţele de judecată naţionale au confirmat legalitatea deciziei Ministerului Justiţiei, fapt care a determinat PPCD să se adreseze în Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Decizia Curţii menţionează încălcarea de către autorităţile Moldovei a prevederilor art.11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitor la libertatea întrunirii şi asocierii. De notat în context că recent Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege care propune instituirea responsabilităţii materiale a oficialilor culpabili de sancţionarea Republicii Moldova la CEDO. Fostul ministru al Justiţiei este în prezent secretar al Consiliului Suprem de Securitate de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

Un an al Planului de acţiuni RM-UE

La 22 februarie s-a împlinit un an de la semnarea Planului de Acţiuni Republica — Uniunea Europeană, prilej cu care la Chişinău au fost făcute totaluri şi estimări ale implementării documentului declarat prioritar pentru politica internă şi externă a Moldovei.

Reprezentanţii Comisiei Europene s-au declarat mulţumiţi de realizările înregistrate în procesul implementării Planului de Acţiuni, dar susţin că rămîn încă multe de realizat în domeniul asigurării drepturilor omului, în combaterea corupţiei, reformarea sistemului judiciar, asigurarea libertăţii mass-media şi audiovizualului. În calitate de realizări importante, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în RM a menţionat deschiderea Delegaţiei CE la Chişinău, desemnarea reprezentantului special al UE pentru RM şi crearea unei Misiuni a UE pentru Asistenţă la Frontiera dintre Moldova şi Ucraina, obţinerea progreselor în domeniul reformelor economice, ş.a.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene apreciază că autorităţile au reuşit realizarea mai multor priorităţi trasate în Planul de Acţiuni, iar anul 2006 va fi unul decisiv în procesul implementării. În calitate de priorităţi sînt enunţate consolidarea democraţiei şi statului de drept, asigurarea reformelor economice, iniţierea unui dialog cu UE privind facilitarea regimului de vize. Autorităţile intenţionează să elaboreze un program special de implementare a prevederilor Planului, care să stabilească domenii şi sarcini distincte, reieşind din capitolele incluse.

Reprezentanţii societăţii civile consideră că este înregistrat un anumit progres în implementarea Planului de acţiuni RM-UE, deşi realizările ar putea fi mai mari. Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT” şi Centrul “Expert-Grup” au lansat cu sprijinul DFID un prim Raport de monitorizare independentă a implementării Planului de Acţiuni. Conform constatărilor preliminare, s-a realizat un progres moderat într-un şir de domenii prioritare prevăzute de Planul de Acţiuni, progres datorat preponderent voinţei politice, consensului social şi factorilor de ordin extern. Stagnarea în anumite domenii se datorează şi capacităţilor administrative insuficiente, inerţiei de adaptare la noile condiţii create în procesul de implementare a Planului şi lipsei resurselor economice şi financiare pe potrivă. Domeniile în care se constată un anumit regres ar putea i puse pe seama unor abateri temporare sau a unor factori de influenţă singulari, concluziile definitive urmînd a fi făcute în dependenţă de evoluţiile ulterioare şi de capacităţile autorităţilor de a corecta sau elimina abaterile. “ADEPT” şi “Expert-Grup” consideră că pentru implementarea ordonată şi progresivă a Planului de Acţiuni se impune elaborarea unui Program de măsuri concrete, diferenţiate pe domenii, coordonate şi puse în aplicare sub monitorizare strictă din partea autorităţilor şi a opiniei publice. De asemenea, este necesar ca UE să se implice mai mut în proces, acordînd Moldovei ajutor tehnic, financiar şi suport politic pentru implementarea Planului de Acţiuni.

Atitudine precaută faţă de extinderea UE

Cîţiva oficiali ai UE au făcut declaraţii din care rezultă că ar fi necesară o pauză în ceea ce priveşte extinderea şi acceptarea unor noi candidaţi la aderare. Comisarul european pentru Politica Externă, Benita Ferrero-Waldner, s-a pronunţat pentru o “pauză şi o reflecţie” în ceea ce priveşte viitoarea extindere a Uniunii Europene. Ea consideră că populaţia din ţările UE trebuie să facă faţă valului recent de lărgire, iar pentru aceasta este nevoie de mai mult timp.

Comisarul UE pentru Industrie, Gunter Verheugen, a fost şi mai categoric în pronosticuri, apreciind că în viitorii 20 de ani ţările din fosta Uniune Sovietică nu vor obţine statutul de membru al UE.

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a opinat că declaraţiile oficialilor de la Bruxelles privind perspectivele de aderare ale Moldovei la UE nu trebuie sa descurajeze autorităţile moldovene în implementarea politicilor de integrare europeană şi că “nimeni in prezent nu poate sa treacă cu creionul pe harta politica a Europei şi să spună că o ţară sau alta nu va adera la UE”. El a argumentat această părere prin faptul că şi anterior, după respingerea Constituţiei Europene de cîteva ţări, ideea stopării procesului de extindere a UE s-a vehiculat intens, însă ulterior a fost decisă acordarea statutului de asociat Albaniei, şi iniţiate negocieri de aderare cu Croaţia.

Republica Moldova — România

Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul de externe al României a îndemnat autorităţile Republicii Moldova să întreprindă paşi mai hotărîţi în procesul de integrare europeană, să treacă de la etapa declaraţiilor la fapte şi acţiuni concrete, care sînt mult mai convingătoare decît retorica pro-europeană.

În cadrul vizitei la Chişinău a ministrului român de externe au fost examinate mai multe aspecte ale relaţiilor dintre cele două ţări. S-a discutat despre determinarea statutului politic al relaţiilor moldo-române pînă la finele anului curent, partea română propunînd semnarea unui “Acord de parteneriat pentru Europa”. Victor Stepaniuc, reprezentant al partidului de guvernămînt, consideră însă că este necesar un tratat de bază, document care se încearcă a fi semnat de mai mult timp. În replică, ministrul de externe al României a declarat că ţara sa priveşte în viitor şi “orice act care urmează să fie încheiat între cele două state, care angajează executivele celor două state şi deci voinţa claselor politice din România şi Republica Moldova are datoria să planifice viitorul şi nu să revină întotdeauna insistent şi fără rezultat asupra trecutului”. De notat că Preşedintele Republicii Moldova nu s-a exprimat univoc în privinţa temei abordate, iar Ministrul de externe Andrei Stratan a afirmat că Chişinău acceptă discutarea Acordului cadrul de parteneriat bilateral pentru Europa, propus de autorităţile de la Bucureşti, dar că va fi examinat şi un “document de baza”, care să stabilească relaţiile bilaterale.

Ministrul de externe al României a declarat că în cadrul vizitei sale la Chişinău a fost examinată posibilitatea prezentării de către Preşedintele României a propriului Plan de reglementare transnistreană. Traian Băsescu ar putea prezenta acest plan în faţa Parlamentului Republicii Moldova.

Ungureanu a mai declarat că va insista în cadrul executivului de la Bucureşti pentru a simplifica şi urgenta procedurile de examinare a cererilor de acordare a cetăţeniei române depuse de cetăţenii Moldovei, fără a modifica substanţa legii ce reglementează principiile de acordare a cetăţeniei. Această declaraţie a oficialului român a provocat nemulţumirea unor forţe politice de la Bucureşti, care au expus temerea că intervenţiile în procesul de acordare a cetăţenei pot crea obstacole în aderarea României la UE, părere ce nu este însă suficient argumentată din punct de vedere politic şi juridic.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

Valerii Nesteruşkin, ambasadorul cu misiuni speciale al ministerului de externe de la Moscova a criticat poziţia Chişinăului în problema reglementării transnistrene, apreciind ca greşite intenţiile de a negocia doar cu Ucraina, ocolind Rusia. În opinia oficialului rus, nu există “dispoziţie politică” pentru soluţionarea diferendului transnistrean.

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Nicolai Reabov, a avut o întîlnire cu studenţii şi profesorii Institutului de Relaţii Internaţionale din Moldova, în cadrul căreia au fost discutate aspecte ale colaborării bilaterale şi evoluţiile politice de ultimă oră. Referindu-se la relaţiile moldo-ruse, Reabov a declarat că Federaţia Rusă doreşte consolidarea acestor relaţii pe bază de siguranţă şi beneficiu reciproc, în conformitate cu tratatul de prietenie şi colaborare între cele două ţări.

Ambasadorul a mai declarat că Federaţia Rusă nu se împotriveşte dorinţei Moldovei de a se integra în spaţiul european, alegerea aparţinînd oricărui stat suveran şi independent, deşi procesul de integrare este unul destul de complicat.

Cu referire la problema transnistreană, Nicolai Reabov a afirmat că nu poate fi vorba despre o “gaură neagră” a economiei, poziţie care ar fi susţinută şi de autorităţile ucrainene. El mai spus că Rusia nu a recunoscut niciodată statutul Transnistriei în calitate de subiect internaţional de drept şi că conflictul trebuie soluţionat “între cele două părţi implicate”.

Fiind întrebat despre “Cazul Pasat” şi declaraţiile lui Anatoli Ciubais în legătură cu ondamanrea fostului ministru al Apărării, Ambasadorul Federaţiei Ruse a declarat că: “problema este simplă: Pasat este cetăţean al Moldovei şi de aceea, Rusia nu va întreprinde nici un fel de acţiuni”; “Ciubais este un manager, dar nu funcţionar de stat” şi “înaintarea unor note oficiale ar determina transferarea conflictului la nivel interstatal, ceea ce ar constitui o greşeală”.

Republica Moldova în lume

La 17 februarie 2006 Ambasada SUA în Moldova a difuzat o declaraţie privitor la procesul judiciar contra fostului Ministru al Apărării a Moldovei. Statele Unite şi-au exprimat dezamăgirea sa faţă de recentul proces contra lui Valeriu Pasat, apreciind că Guvernul Moldovei a luat decizia corectă de a vinde avioanele MiG Statelor Unite. SUA regretă faptul ca procesul judiciar în cazul Pasat s-a desfăşurat cu uşile închise şi atenţionează asupra faptului ca nu au fost acceptate depoziţiile legalizate ale foştilor oficiali americani implicaţi tranzacţia respectivă. Ambasada face apel la Guvernul Moldovei să asigure pe viitor desfăşurarea procesului judiciar, atît în cazul judecat, cît şi în altele, cu respectarea deplină a standardelor internaţionale în domeniul drepturilor omului.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet