Monitoring→Politica→Relaţii externe

Integrare Europeană

Reuniunea a IX-a Comitetului de Cooperare UE-Republica Moldova

Cea de-a IX-a Reuniune a Comitetului de Cooperare UE-RM s-a desfăşurat pe 3 octombrie 2008 la Bruxelles şi a avut ca obiectiv evaluarea progreselor înregistrate de Republica Moldova la etapa finală de realizarea a Planului de Acţiuni UE-RM. În particular, au fost discutate realizările Moldovei la următoarele capitole: dialogul politic şi reformele, justiţie şi afaceri interne, cooperare politică cu UE, cooperare vamală, comerţ, piaţă şi reformă regulatorie etc. Reprezentanţii Comisiei Europene au apreciat pozitiv realizările Moldovei în implementarea standardelor europene în unele domenii şi au făcut unele recomandări:

• la capitolul justiţie şi afaceri interne, Comisia Europeană a îndemnat Moldova să consolideze rezultatele obţinute.
• la capitolul cooperare vamală, Moldova a fost încurajată să continue cooperarea cu Ucraina pe marginea noului regim vamal şi misiunea EUBAM. La rîndul său, delegaţia Moldovei şi-a exprimat interesul de a prelungi mandatul misiunii EUBAM după expirarea acestuia în 2009.
• la capitolul comerţ, piaţă şi reforma regulatorie, Comisia Europeană a apreciat pozitiv valorificarea oportunităţilor generate de preferinţele comerciale autonome şi acţiunile pozitive în domeniul ameliorării condiţiilor pentru investiţiile străine.
• Comisia Europeană a încurajat semnarea Aranjamentelor de lucru cu Agenţia Europeană pentru Securitate Aviatică, care vor putea fi implementate după lansarea negocierilor asupra Acordului privind Spaţiul Aerian Comun.

În acelaşi timp, partea europeană a exprimat rezerve faţă de implementarea unor angajamente asumate de Moldova, şi anume:

• neadmiterea în viitor a practicilor comerciale discriminatorii care pun în pericol continuarea beneficierii de Preferinţele Comerciale Autonome (taxa ecologică pentru importul ambalajului din plastic sau “tetra-pak” a băuturilor nealcoolice; taxa adiţională la importul de zahăr);
• îmbunătăţirea climatului investiţional (în particular sistemul bancar şi cel al asigurărilor);
• implementarea practicilor europene în domeniul concurenţei;
• neadmiterea cazurilor care să poată fi calificate de UE drept presiuni asupra opoziţiei şi interferenţa autorităţilor în procesul judiciar;
• revizuirea amendamentelor la Codul electoral în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia;
• asigurarea imparţialităţii Companiei Teleradio-Moldova, în special în perioada preelectorală şi electorală;
• intensificarea luptei contra traficului de fiinţe umane;
• finalizarea reformei procuraturii;
• asigurarea unor rezultate fezabile în lupta împotriva corupţiei precum şi delimitarea clară a competenţelor CCCEC, MAI şi Procuraturii.

Reuniunea Comitetului de Cooperare a fost urmată de cea de-a doua rundă de consultări informale UE-RM asupra viitorului Acord juridic. În cadrul discuţiilor a fost făcut un schimb de opinii referitor la elementele de bază care urmează a fi luate în consideraţie de către Comisia Europeană în procesul definitivării proiectului mandatului de negocieri.

Concluziile Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE (CAGRE) privind Republica Moldova

La 13 octombrie, Consiliul pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE (CAGRE) a adoptat Concluziile privind Republica MoldovaEN, care se rezumă la următoarele:

• UE este pregătită să aprofundeze relaţiile sale cu Republica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi să negocieze un nou acord ambiţios cu Moldova. Noul Acord va depăşi actualul Acord de Parteneriat şi Cooperare şi va oferi avantajele unei zone de liber schimb aprofundate şi comprehensive, care va fi stabilită din momentul în care Republica Moldova va fi pregătită să suporte efectele liberalizării complete a schimburilor comerciale cu UE. Scopul acestui Acord este apropierea graduală a Republicii Moldova de UE. În acest sens, Consiliul reaminteşte că Acordul privind facilitarea vizelor stabileşte introducerea regimului de călătorii fără vize pentru cetăţenii Republicii Moldova într-o perspectivă de termen lung.
• Ritmul şi calitatea reformelor în Republica Moldova vor influenţa natura relaţiilor sale cu UE. Consiliul îndeamnă autorităţile Republicii Moldova să continue consolidarea statului de drept şi implementarea angajamentelor sale în materia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. UE acordă o importanţă specială organizării într-o manieră democratică a alegerilor parlamentare din primăvara anului 2009.
• UE îşi va consolida angajamentul în ceea ce priveşte eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean în cadrul unei Moldove suverane şi integre, iar formatul de negocieri “5+2” este unica garanţie a transparenţei şi legitimităţii necesare în definirea unei soluţii durabile. Consiliul face apel la toate părţile pentru a relansa negocierile în formatul “5+2” şi îndeamnă părţile în conflict să lucreze împreună asupra măsurilor de consolidare a încrederii.

Nota ADEPT. Deşi mult oficiali au considerat aceste concluzii drept un mare succes al Moldovei pe calea integrării europene, în realitate acestea nu au oferit nimic special Moldovei, diferit de ce va oferi UE Ucrainei, principalul obiectiv la care aspira Moldova — “perspectiva aderării”, — lipsind din concluzii. De asemenea, concluziile nu oferă nici o claritate privind abrogarea regimului de vize.

Reuniunea a 11-a a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM

În perioada 22–23 octombrie 2008, la Strasbourg, a avut loc cea de a 11-a reuniune a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM, prezidată de Marianne Mikko şi Grigore Petrenco, Co-preşedinţi al Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM. În cadrul reuniunii au fost discutate recentele evoluţii social-economice din Republica Moldova, pregătirile pentru alegerile parlamentare din anul 2009. Oficialii europeni şi-au reiterat angajamentul pentru susţinerea Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, subliniind, totodată, necesitatea intensificării eforturilor pe plan intern la capitolul implementării eficiente a reformelor iniţiate în domeniul justiţiei, drepturilor omului, libertatea mass-media. (potrivit comunicatelor de presă ale MAEIE)

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Relaţiile moldo-româneşti, destul de apatice în ultimul timp, au cunoscut o uşoară dinamizare ca rezultat a vizitei prim-ministrului Zinaida Greceanîi în România şi a desfăşurării la Bucureşti a lucrărilor Comisiei mixte moldo-române de colaborare economică şi integrare europeană. La Bucureşti, Zinaida Greceanîi a avut întrevederi bilaterale cu preşedintele României, Traian Băsescu, Prim-ministrul României, Călin Popescu Tăriceanu şi a participat la a ceremonia de aderare a Muntenegrului la Procesul de Cooperare in Sud-Estul Europei (SEECP), organizaţie a cărei preşedinţie este deţinută de Republica Moldova. În cadrul întrevederilor bilaterale au fost discutate subiecte ce ţin de cooperarea economică bilaterală şi regională în contextul integrării europene a Republicii Moldova. Oficialii români au reafirmat suportul faţă de integrarea europeană a Moldovei şi au pledat pentru abordarea acesteia în procesul de integrare europeană separat de Ucraina, prin includerea Moldovei în pachetul Balcanilor de vest. În caz contrar, “perspectiva integrării Moldovei în UE este îndepărtată”^[1]. Prim-ministrul moldovean a mulţumit demnitarilor români pentru susţinerea pe care România a acordat-o Republicii Moldova în cadrul ultimului Consiliu European şi şi-a exprimat speranţa că acest sprijin va continua şi pe durata desfăşurării procesului de negocieri cu Uniunea Europeană a noului acord juridic moldo-comunitar. Punctele nevralgice ale relaţiilor moldo-române — semnarea tratatelor de bază şi de frontieră nu au fost atinse, cel puţin în cadrul declaraţiilor publice. Pe agenda de lucru a Comisiei mixte moldo-române de cooperare şi integrare europeană s-au aflat mai multe chestiuni legate de relaţiile economice şi comerciale bilaterale: implementarea de proiecte de infrastructură comună, in special, ce ţin de construcţia linii electrice de interconexiune de 400 kV pe traseul Bălti-Suceava şi a liniei electrice de interconexiune de 400 kV pe traseul Ungheni-Iaşi, deschiderea punctului de trecere a frontierei la Lipcani — Rădăuţi, care va facilita intensificarea comerţului dintre cele doua state etc^[2]. La finele lucrărilor au fost semnate Programul de colaborare bilaterală în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării între Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România şi Academia de Ştiinţe din R. Moldova, precum şi protocolul sesiunii, care prevede un şir de acţiuni bilaterale în domeniile comerţului, întreprinderilor mici şi mijlocii, agricultură, sanitar-veterinar, siguranţa alimentelor, cercetării ştiinţifice.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

În perioada 27–28 octombrie 2008, preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Boris Grîzlov, a întreprins o vizită oficială în Republica Moldova, în cadrul căreia a avut întrevederi bilaterale cu Preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin, speakerul Marian Lupu şi Prim-ministrul Zinaida Greceanîi. Potrivit comunicatelor de presă, scopul vizitei a fost unul comun — de a face un schimb de informaţii privind evoluţiile social-politice din Republica Moldova şi Federaţia Rusă şi discutarea perspectivelor de realizarea a unor proiecte de colaborare în domenii de interes reciproc. În timpul vizitei sale, Boris Grîzlov a afirmat nu o dată că Rusia rămîne pe poziţia integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi este gata, în calitate de stat mediator la procesul de negocieri, să creeze condiţiile necesare pentru ca părţile să elaboreze o hotărîre care să fie acceptată şi de Chişinău şi de Tiraspol. Potrivit lui Boris Grîzlov Chişinaul şi Tiraspolul trebuie să renunţe la poziţii extreme şi să se aşeze la masa de negocieri, indiferent de formatul acestora. (vezi compartimentul TRANSNISTRIA). În timpul întrevederilor bilaterale, părţile au remarcat caracterul ascendent al relaţiilor moldo-ruse, menţionînd necesitatea unei continue dinamizări a relaţiilor bilaterale în domeniul comercial, economice, socio-culural şi politic. În context, Boris Grîzlov a declarat că Federaţia Rusă va deschide în decembrie 2008 o reprezentanţă comercială la Chişinău, pe cînd autorităţile de la Chişinău — că Programul de dezvoltare economică moldo-rus este în stadiu de definitivare, implementarea lui urmînd a fi lansată în 2009.

Nota ADEPT. Potrivit unor surse neoficiale, vizita a avut drept scop evaluarea dispoziţiilor şi aşteptărilor autorităţilor moldoveneşti în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, pentru o ulterioară determinare de către Rusia a unei măsuri de conciliere, care ar putea atenua imaginea de agresor a Rusiei, în schimbul celei de mediator efectiv. Un prim pas în schimbarea imaginii a fost făcut deja prin organizarea de către Rusia a unui summit tripartit dintre Rusia, Azerbaidjan şi Armenia, la care preşedinţii celor trei state au semnat declaraţia de soluţionare paşnică a conflictului din Nagornîi Karabah.

Republica Moldova — Muntenegru

În perioada 27–28 octombrie 2008, preşedintele Muntenegru, Filip Vujanovic, a întreprins o vizită oficială la Chişinău, unde a avut întrevederi cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin şi speakerul Marian Lupu. Această vizită vine să impulsioneze relaţiile dintre Republica Moldova şi Muntenegru, care sunt încă la etapa de formare şi consolidare. În cadrul discuţiilor cu oficialii moldoveni, preşedintele muntenegrean a accentuat obiectivul comun al integrării europene a statelor noastre, menţionînd însemnătatea conjugării eforturilor în vederea avansării spre UE. În acest sens, Filip Vujanovic a propus instituirea unui grup de prietenie interparlamentar, prin intermediul căruia legislativele celor doua ţări ar efectua un schimb de experienţă în procesul de implementare a legislaţiei europene. Părţile şi-au a exprimat interesul reciproc de a dezvolta cooperarea bilaterală în toate domeniile, preşedintelui Muntenegrului menţionînd că există un potenţial important al cooperării bilaterale în sfera turismului şi agriculturii. De asemenea, s-a pus accentul pe dezvoltarea relaţiilor comercial-economice, prin organizarea unor forumuri ale oamenilor de afaceri din Muntenegru şi Moldova, precum şi intensificarea raporturilor de cooperare între Camerele de Comerţ şi Industrie din cele doua ţări. În timpul vizitei, preşedintele Muntenegru a semnat Acordului între Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Muntenegrului cu privire la asistenţa reciprocă în domeniul vamal. (potrivit Moldpres)

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei

Decizii ale CtEDO

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauza Mancevschi c. Moldova. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vieţii private şi familiale), ca urmare a percheziţiei nejustificate a biroului şi a domiciliului reclamatului. Curtea a acordat reclamantului 2,500 euro cu titlu de daune morale şi 1,535 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Comisia de la Veneţia (Comisia pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei)

La 23 octombrie 2008, Comisia de la Veneţia a dat publicităţii un raportEN în care prezintă poziţia Comisiei faţă de Codul Electoral al Moldovei, adoptat la 10 aprilie 2008. Potrivit raportului, adoptînd modificările la Codul Electoral, guvernarea nu a ţinut cont de mai multe recomandări anterioare ale Comisiei, inclusiv cea de a nu ridica pragul electoral, de a anula posibilitatea de rechemare a membrilor CEC şi a pragului de participare la alegeri, de a clarifica puterea de decizie a CEC etc. Totuşi, critici dure au generat amendamente la Codul Electoral care majorează pragul electoral de la 4 la 6%, interzic blocurile electorale, interzice participarea in alegeri şi ocuparea de funţii publice pentru cetăţenii cu dublă cetăţenie, limitează dreptul de a vota a cetăţenilor aflaţi în detenţie. Comisia consideră că a aceste prevederi contravin Constituţiei Republicii Moldova, Codului de bune practici în materie electorală al CE, altor convenţii europene la care Republica Moldova este parte.

Republica Moldova-CSI

Pe data de 10 octombrie, Preşedintele Republicii Moldovei, Vladimir Voronin, a participat la lucrările Consiliului şefilor de stat din Comunitatea Statelor Independente (CSI), în cadrul cărora a fost semnate mai multe documente. Partea moldovenească a semnat cu unele rezerve Strategia de Dezvoltare Economică a CSI pînă în anul 2020; acordul vizînd perspectivele de colaborare în domeniul energetic în anul 2009; regulamentele cu privire la exercitarea preşedinţiei CSI. Delegaţia Republicii Moldova a semnat fără de rezerve acordul privind declararea anului 2009 — An al tineretului în CSI şi Acordul cu privire la Declararea anului 2010 An al ştiinţei şi inovaţiilor. Delegaţia Republicii Moldova a susţinut iniţiativa delegaţiei Republicii Kîrgîze de a include pe agenda summit-ului şi semna acordul privind direcţiile prioritare de colaborare în domeniul transportului pînă în anul 2020, precum şi propunerea de a crea unui grup de lucru la nivelul miniştrilor finanţelor pentru examinarea situaţiei legate de criza financiară globală în scopul diminuării impactului acesteia asupra statelor membre ale CSI^[3]. În cadrul reuniunii de la Bişkek s-a decis că Republica Moldova va prelua, de la 1 ianuarie 2009, preşedinţia în toate structurile Comunităţii Statelor Independente: Consiliul şefilor de stat, Consiliul şefilor de guvern, Consiliul miniştrilor de externe şi Consiliul economic ale CSI. De asemenea, s-a stabilit că Summit-ul ordinar al CSI se va desfăşura pe 9 octombrie 2009 la Chişinău. (potrivit comunicatului de presă al Preşedinţiei RM)

Republica Moldova — CEFTA

La 8 octombrie 2008, la Chişinău s-a desfăşurat în premieră reuniunea Comitetului mixt al Acordului de liber schimb al tarilor Europei Centrale (CEFTA) cu participarea miniştrilor ai Economiei din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Moldova şi Serbia. Programul reuniunii a inclus examinarea şi luarea deciziilor asupra subiectelor privind: tendinţa generală de creştere a volumului comerţului în urma implementării Acordului CEFTA şi a acordurilor bilaterale de comerţ; schimbul de informaţii între reprezentanţii CEFTA privind politicile agricole şi comerciale şi impactul lor asupra comerţului cu produse agroalimentare, cooperarea dintre autorităţile vamale în domeniul originii mărfurilor etc. Deşi cota comerţului Moldovei cu statele CEFTA este încă unul redus, potrivit ministrului economiei şi comerţului, Igor Dodon, “CEFTA are un rol extrem de important în susţinerea eforturilor pentru concretizarea perspectivei europene a Balcanilor de Vest, incluzînd şi Republica Moldova…”.

Republica Moldova — ICE

În perioada 8–9 octombrie 2008, la Chişinău s-a desfăşurat şi Forumul Economic al Iniţiativei Central Europene (ICE), la care au participat 869 de delegaţi din 45 de ţări. Forumul s-a desfăşurat sub formă de sesiuni specializate axate pe: reformele şi investiţiile necesare pentru impulsionarea antreprenoriatului privat, inovaţii şi competitivitate în scopul dezvoltării cooperării regionale, infrastructura, întreprinderile mici şi mijlocii, tehnologiile de informare şi comunicare, integrarea regională şi promovarea comerţului, riscurile şi provocările economice moderne.

Republica Moldova — NATO

Pe 30 octombrie 2008, Secretarul General al NATO Jaap De Hoop Scheffer a efectuat o vizită de lucru la Chişinău, în cadrul căreia s-a întîlnit cu preşedintele Vladimir Voronin, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Andrei Stratan, ministrul apărării Vitalie Vrabie, reprezentanţi ai societăţii civile şi academice. Potrivit unui comunicat de presă al MAEIE, în cadrul întrevederilor “au fost examinate aspecte ale cooperării ţării noastre cu Alianţa Nord-Atlantică în baza Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP)”^[4]. Secretarul general NATO a declarat că apreciază cooperarea dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Republica Moldova, punînd accent pe respectarea principiului neutralităţii constituţionale a Moldovei. La rîndul său, preşedintele a subliniat necesitatea continuării cooperării Moldovei cu NATO, în cadrul un nou Plan Individual de Acţiuni al Parteneriatului — IPAP 2 va fi încheiat între Moldova şi NATO. Referitor la conflictul transnistrean, oficialul NATO a menţionat că o soluţionare a diferendului poate fi posibilă dacă Federaţia Rusă va respecta angajamentele de la Istambul din 1999, cu privire la retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul R. Moldova.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet