Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 1–15 iulie 2008

Integrare Europeană

Comisia Europeană va oferi Moldovei asistenţă în valoare de 40 mln euro

Pe 2 iulie, prim ministrul Zinaida Greceanîi şi Marcus Conaro, Şeful Directoratului EuropeAid din cadrul Comisiei Europene au semnat patru acorduri de finanţare, care vor oferi Moldovei o asistenţă sub forma de granturi pentru următori 3 ani în valoare totală de 40 milioane de euro. Asistenţa va fi acordată în cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP) al Comisiei Europene, care substituie fostul program TACIS. Asistenţa CE va fi direcţionată spre realizarea a patru programe: suportul bugetar în realizarea reformei sectorului social (21 milioane euro); îmbunătăţirea managementului de frontieră (11 milioane euro); asistenţa tehnică şi twinning (6 milioane euro); suportul societăţii civile din regiunea transnistreană (2 milioane euro).

Agenda de Integrare Europeană. Priorităţi pentru anul 2008

De curînd, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a publicat pe pagina sa web, lista priorităţilor pentru 2008, care vor sta la baza agendei de integrare europeană a Moldovei, în schimbul Planului de Acţiuni EU-RM, expirat în februarie 2008. Potrivit acestui document, pe lista priorităţilor se numără 5 domenii, în care Moldova a înregistrat un progres mai mult decât modest, potrivit ultimului raport de progres al Comisiei Europene. Aceste domenii sînt: independenţa justiţiei, asigurarea libertăţii mas-media, asigurarea respectării drepturilor omului, lupta cu corupţia şi climatul investiţional. Cu toate acestea, sînt făcute asigurări că în anul 2008, va continua şi implementarea reformelor în domeniile de cooperare de succes cu UE (cooperarea transfrontalieră, migraţia şi azilul etc.), însă în baza planurilor de activitate a instituţiilor de resort. Suplimentar, documentul include un plan de acţiuni de realizat pentru accelerarea reformelor în cele 5 domenii problematice.

Nota ADEPT: O parte din măsurile stabilite în Agenda de Integrare Europeană, au un caracter generalizat şi nu întotdeauna captează problemele existente în cadrul domeniului vizat (ex. măsura privind consolidarea independenţei editoriale a IPNA “Teleradio-Moldova” sau măsurile de realizare a obiectivului privind asigurarea respectării drepturilor omului etc.).

Prima rundă a consultărilor neformale privind noul cadru juridic moldo-comunitar

Pe 8 iulie 2008, la Chişinău a avut loc prima rundă de consultări neformale, la nivel de experţi, cu reprezentanţii Comisiei Europene. Ministerul Afacerilor Externe nu a oferit o informaţie detaliată privind rezultatele consultărilor, însă după cum a declarat şi anterior, scopul acestora era de a efectua un schimb de viziuni privind principiile generale şi obiectivele noului cadru juridic moldo-comunitar, care vor depăşi prevederile actualului Acord de Parteneriat şi Cooperare.

Preluarea Preşedinţiei Consiliului UE de către Franţa

La 1 iulie, Franţa a preluat preşedinţia Consiliului UE pentru perioada iulie-decembrie 2008. Programul preşedinţiei francezeEN a Consiliului UE, prezentat la 10 iulie 2008 Parlamentului european de către preşedintele francez Nicolas Sarkozy, se va axa pe soluţionarea problemelor în următoarele domenii: 1) energetica şi schimbarea climei (prin impulsionarea adoptării de propuneri legislative de reducere a emisiilor de CO2 cu 20% pînă în 2020), 2) migraţia (prin armonizarea politicilor de imigrare a celor 27 de state membre UE), 3) agricultura, 4) securitatea şi apărarea (prin consolidarea capacităţii militare a UE) . În plus, Franţa va acorda o atenţie deosebită găsirii soluţiilor viabile de depăşire a crizei instituţionale din UE, declanşată de respingerea de către Irlanda a tratatului de la Lisabona şi adîncită de declaraţiile preşedinţilor Poloniei şi Germaniei de a amîna promulgarea legii privind ratificarea acestui tratat. O prioritate neschimbată care a apărut în programele ultimelor preşedinţii ale Consiliului UE şi este anunţată şi în programul preşedinţiei franceze este consolidarea rolului UE pe plan internaţional. În acest sens, la capitolul relaţii cu vecinii UE, se evidenţiază o mai mare preocupare a Franţei de zona mediteraneană şi cea Balcanilor de Vest, şi mai puţin de dimensiunea estică.

Nota ADEPT: Republica Moldova nici nu este menţionată în capitolul dedicat planurilor preşedinţiei franceze faţă de dimensiunea estică a Politicii Europene de Vecinătate.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

În perioada vizată, relaţiile “îngheţate” dintre Moldova şi România au cunoscut un uşor “dezgheţ”, marcat prin vizita oficială din 7 iulie 2008 a Ministrului Afacerilor Externe a României, Lazăr Comănescu, la Chişinău. În cadrul vizitei sale, ministrul roman de externe a purtat discuţii cu ministrul moldovean de externe, Andrei Stratan şi preşedintele ţării, Vladimir Voronin. Potrivit comunicatelor de presă difuzate de preşedinţie şi MAEIE, subiectele abordate în cadrul discuţiilor au vizat aspecte de bază ale colaborării bilaterale, cooperării pe dimensiunea europeană şi regională dintre Moldova şi România şi conflictul transnistrean. Referitor la procesul de integrare europeană a Moldovei, Lazăr Comănesu a dat asigurări că România va continua să sprijine Republica Moldova în demersurile sale de integrare europeană “exclusiv în calitate de partener egal” şi va face eforturi ca perioada de reflecţie asupra noului cadru juridic moldo-comunitar să se încheie pînă la sfîrşitul anului 2008. De asemenea, au fost abordate şi subiectele problematice dintre cele două ţări: semnarea tratatului de frontieră şi a celui de bază dintre Republica Moldova şi România, însă fără oferirea de detalii privind rezultatul acestor discuţii. Cu toate acestea, la puţin timp, după vizita lui Lazăr Comănescu la Bucureşti, MAEIE anunţă printr-un comunicat de presă că în cadrul întrevederii lui Lazăr Comănescu şi Vladimir Voronin, s-a convenit că la Iaşi şi Cahul vor fi deschide, într-un viitor apropiat consulate ale Republicii Moldova şi României. Acelaşi comunicat subliniază că deschiderea consulatelor la Bălţi şi Constanţa va fi posibilă în contextul “disponibilităţii reciproce a părţilor de a de a urgenta definitivarea procesului de negocieri şi pregătirea pentru semnarea Tratatului între Republica Moldova şi România privind frontiera de stat, ceea ce va deschide perspective reale pentru semnarea ulterioară a Convenţiei cu privire la micul trafic la frontieră”. MAEIE anunţă că a expediat în adresa MAE al României Nota Verbală referitor la aceste subiecte.

Nota ADEPT. Din comunicatul de presă difuzat de MAEIE, nu este foarte clar dacă acelaşi context este necesar şi pentru deschiderea consulatelor de la Iaşi şi Cahul.

România simplifică regimul de tranzit

Începând cu 11 iulie 2008, România introduce un regim simplificat de tranzitare a teritoriului său. Această hotărîre este o consecinţă a aplicării de către România a Deciziei nr. 582/2008/CE şi Deciziei nr. 586/2008/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 17 iunie 2008. Astfel, cetăţenii statelor terţe, supuşi obligaţiei de a deţine viză, pot tranzita România, într-o perioadă care nu depăşeşte 5 zile, fără a obţine în prealabil o viză română de tranzit, tip B, dacă:

  1. Sînt titulari ai unuia dintre următoarele documente eliberate de statele membre ale Uniunii Europene care aplică integral acquis-ul Schengen (Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia, Suedia, Ungaria), precum şi de Danemarca, Islanda, Norvegia: “viză uniformă” Schengen; “viză de lungă şedere” Schengen; un “permis de şedere”.
  2. Posedă o viză de scurtă şedere, o viză de lungă şedere sau un permis de şedere, valabile, eliberate de Bulgaria şi Cipru.
  3. Posedă un permis de şedere valabil eliberat de Elveţia sau Liechtenstein.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei
Vizita Preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Lluis Maria de Puig

În perioada 6–9 iulie 2008, Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lluis Maria de Puig, a efectuat o vizita oficială în Moldova, în cadrul căreia a avut întrevederi cu preşedintele Vladimir Voronin, prim-ministrul Zinaida Greceanîi, preşedintele Parlamentului Marian Lupu, primarul capitalei Dorin Chirtoacă, reprezentanţi ai societăţii civile şi a susţinut un discurs în plenul Parlamentului. Spre deosebire de celelalte vizite întreprinse de delegaţiile APCE, vizita lui Lluis Maria de Puig s-a caracterizat printr-un discurs mai puţin diplomatic, fiind presărat cu mai multe note critice la adresa lentoarei reformelor democratice şi a practicilor existente în care împiedică buna funcţionare a sistemului judecătoresc şi a procuraturii generale, exercitarea independenţei mass mediei şi veritabilei autonomii locale şi lupta eficientă împotriva corupţiei. Printre altele, în timpul discursului său în Parlamentul Moldovei, Preşedintele APCE a subliniat că perioada de 13 ani, cît este monitorizată Republica Moldova de Consiliul Europei, este una suficient de lungă pentru implementarea unor reforme democratice consistente, şi Moldova ar trebui sa treacă deja la stadiul de post-monitorizare, care i-ar oferi şanse reale de aderare la Uniunea Europeană. PACE susţine opţiunea Moldovei de integrare europeană, aderarea la UE va depinde în mare parte de voinţa politică a Moldovei. De aceea, potrivit lui Lluis Maria de Puig autorităţile moldoveneşti trebuie să persevereze in implementarea valorilor şi standardelor europene şi să accelereze reformele democratice. În aceiaşi ordine de idei, Preşedintele APCE a subliniat că un alt test care va face dovada existenţei unui sistem democratic în Moldova vor fi viitoarele alegeri parlamentare din 2009, care trebuie sa fie echitabile, libere şi transparente, nu doar în ziua alegerilor, ci şi în perioada pre-electorală, prin asigurarea unui climat social şi politic favorabil unei alegeri libere şi conştiente a alegătorului. Un alt subiect abordat în cadrul vizitei preşedintelui APCE la Chişinău, a fost reglementarea conflictului transnistrean. PACE insistă asupra soluţionării acestei probleme doar prin respectarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Moldovei şi reluarea negocierilor în formatul 5+2. În acelaşi timp, APCE recomandă ca orice soluţie propusă să fie studiată minuţios şi discutată cu toate părţile implicate din Moldova, cu mediatorii şi observatorii internaţionali.

Decizii ale CtEDO

La 1 iulie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Moldova în cauza Flux (nr. 5) c. Moldovei pentru violarea libertăţii de exprimare. Curtea a acordat ziarului Flux 185 euro cu titlu de daune materiale, 3,000 euro cu titlu de daune morale şi 1,800 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli de judecată.

La 7 iulie 2008, CtEDO a respins cererea Guvernului Republicii Moldova de retrimitere în faţa Marii Camere a hotărîrii Curţii Europene a Drepturilor Omului din 12 februarie 2008 în cauza Oferta Plus SRL c. Moldovei. Astfel, rămîne în vigoare hotărîrea CtEDO fin 12 februarie 2008, potrivit căreia Republica Moldova trebuie să plătească companiei Oferta Plus SRL echivalentul în lei a 2,535,104 euro pînă la 7 octombrie 2008.

Republica Moldova — GUAM

Pe 1 iulie 2008, la Batumi, Georgia s-a desfăşurat cel de-al treilea summit al Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică — GUAM (ODDE — GUAM), care a reunit şefii de state din Georgia, Ucraina şi Azerbaidjan şi participanţi din 25 de state şi organizaţii internaţionale. Moldova a fost prezentată de ministrul de interne. În cadrul summitului a fost adoptată declaraţia de la Batumi “GUAM — unificând Estul Europei” semnată de preşedinţii Georgiei, Ucrainei, Azerbaidjanului, Lituaniei şi Poloniei. În declaraţie este reiterată aderarea statelor la valorile democratice, drepturile şi libertăţile omului, supremaţia legii, păstrarea moştenirii spirituale şi culturale a popoarelor şi consolidarea toleranţei.

16–30 iunie 2008 16 iulie – 1 august 2008