Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 19 septembrie – 18 octombrie 2009

Integrare europeană

Declaraţia Preşedinţiei UE cu ocazia investirii în funcţie a Guvernului Republicii Moldova

Pe 25 septembrie, Preşedinţia Suedeză a Uniunii Europene a venit cu o declaraţie prin care a salutat investirea în funcţie a noului guvern al Republicii Moldova, dînd asigurări să sprijine eforturile Moldovei în depăşirea problemelor interne, inclusiv celor generate de criza economică şi financiară mondiale. Preşedinţia UE şi-a expus dorinţa de a începe cît mai curînd negocierile asupra unui nou acord cu Moldova care va înlocui şi va depăşi fostul Acord de Parteneriat şi Cooperare. Noul acord va permite consolidarea relaţiilor moldo-comunitare, inclusiv în cadrul Parteneriatului Estic. Totodată, Uniunea Europeană îndeamnă toţi actorii politici să se implice într-un dialog constructiv pentru alegerea preşedintelui ţării.

Prim-ministrul Moldovei în vizită la Bruxelles

După ce din cauza instabilităţii politice interne, relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană au scăzut în intensitate, odată cu alegerea noului guvern pe 25 septembrie, Republica Moldova a întreprins primele acţiuni de activizare a dialogului politic moldo-comunitar. Astfel, pe 28–29 septembrie, proaspătul ales prim-ministru al Moldovei, Vlad Filat, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles. Fiind prima sa vizită peste hotare de la investirea în funcţie, aceasta s-a dorit a fi percepută drept semn al intenţiilor serioase ale Moldovei faţă de procesul de integrare europeană a ţării şi importanţei pe care o conferă autorităţile moldoveneşti acestui proces.

La Bruxelles, Vlad Filat a avut întrevederi cu Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European, cu Comisarul pentru Economie şi Finanţe şi cu Directorul General pentru Asistenţă al UE al Comisiei Europene, cu Claudio Bisongiero, Secretarul General-adjunct NATO, cu Herman van Rompuy, omologul său belgian, şi cu Ministrul Afacerilor Externe al Regatului Belgiei.

În timpul discuţiilor cu oficialii Comisiei Europene, părţile au abordat situaţia economică din Republica Moldova şi măsurile preconizate de către Guvernul Moldovei pentru ameliorarea situaţiei economice interne. Reprezentanţii Comisiei Europene au exprimat disponibilitatea instituţiilor UE de a acorda sprijin financiar Moldovei atît în cadrul Programelor de Asistenţă pentru reformele sectoriale, cît şi sub formă de asistenţă macro-financiară, însă după ce Republica Moldova va semna acordul de cooperare cu Fondului Monetar Internaţional. În plus, abordînd problema transnistreană, Vlad Filat a pledat pentru înlocuirea trupelor de pacificare ruse din Transnistria cu o misiune internaţională sub egida Uniunii Europene.

Perspectivele de consolidare a cooperării dintre Moldova şi UE pe dimensiunea parlamentară a fost unul din subiectele discutate de Vlad Filat cu Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European. De asemenea, s-a discutat despre demararea negocierilor pentru noul Acord de Asociere cu Republica Moldova, acordarea Moldovei unei perspective europene mai clare şi a unui ajutor financiar. La finele discuţiei, Vlad Filat a făcut o prezentare a priorităţilor noului Guvern în cadrul Comitetului pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.

Belgia şi Finlanda aderă la Centrul Comun de Vize

Începînd cu 1 octombrie 2009, la Centrul Comun de Vize (CCV) de la Chişinău au aderat încă două state — Regatul Belgiei şi Finlanda. În prezent, la CCV pot fi obţinute vize pentru 10 state: Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Slovenia, Suedia şi Ungaria.

Reuniunea Troicii COEST şi Republicii Moldova

Pe 6 octombrie la Bruxelles a avut loc reuniunea Troicii COEST şi Republicii Moldova, reprezentată de o delegaţie condusă de Natalia Gherman, viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În timpul reuniunii, delegaţia moldovenească a informat oficialii europeni despre realităţile politice din Moldova şi obiectivele noului program de guvernare, inclusiv privind relaţiile Moldovei cu UE şi reglementarea diferendului transnistrean. Delegaţia moldovenească a pledat pentru lansarea negocierilor asupra Acordului de Asociere RM-UE care să includă şi prevederi privind instituirea unei zone de liber schimb, a acordului de liberalizare a vizelor, şi pentru reluarea negocierilor în formatul “5+2” şi îndeplinirii angajamentului de la Istambul privind retragerea trupelor şi muniţiilor de pe teritoriul RM.

Vizita Troicii UE la Chişinău

Pe 16 octombrie, Troika Uniunii Europene, condusă de Carl Bildt, ministrul de Externe al Regatului Suediei, a efectuat o vizită de documentare la Chişinău, unde s-a întîlnit cu preşedintele interimar al ţării şi preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, prim vicepreşedintele Parlamentului, Serafim Urechean, prim-ministrul Vlad Filat, ministrul moldovean de externe, Iurie Leancă şi liderul Partidului Comuniştilor (PCRM), Vladimir Voronin.

Potrivit ministrului suedez de externe, scopul vizitei delegaţiei UE la Chişinău este de a stabili următorii paşi în relaţia dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. În timpul întrevederilor cu delegaţia europeană, oficialii moldoveni s-au pronunţat pentru lansarea cît mai curîndă a negocierilor asupra noului acord moldo-comunitar şi a negocierilor privind zona de liber schimb cuprinzător şi aprofundat, includerea Moldovei în pachetul balcanic, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. De asemenea, partea moldovenească a solicitat susţinerea UE şi a SUA în reglementarea diferendului transnistrean, precum şi susţinerea financiară a UE în depăşirea problemelor economice cu care se confruntă Moldova în prezent.

La rîndul său, delegaţia europeană a declarat că UE este gata să înceapă negocierile pentru semnarea unui Acord de Asociere ambiţios. Prima delegaţie de experţi urmează să sosească la Chişinău la sfîrşitul lunii octombrie. Noul acord va avea trei componente — politic, crearea unei zone de liber schimb dintre UE şi R. Moldova şi liberalizarea regimului de vize. Totuşi, potrivit ministrului suedez de externe, Moldova urmează să asigure un mediu politic stabil care să nu perturbeze implementarea reformelor democratice, în timp ce Uniunea Europeană va oferi sprijinul financiar şi expertiza necesară.

Notă ADEPT: Întîlnirea lui Carl Bildt cu liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin a avut loc în contextul îndemnurilor repetate ale Uniunii Europene la adresa actorilor politici, şi în special al Partidului Comuniştilor, să ajungă la o înţelegere pe marginea alegerii preşedintelui ţării şi să evite astfel noi alegeri parlamentare.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Relaţiile moldo-române revin la normalitate. Abolirea regimului de vize cu România de către noua guvernare de la Chişinău a fost urmată de intensificarea dialogului dintre autorităţile celor două state pe marginea unor subiecte problematice mai vechi, cum ar fi semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontieră, a tratatului politic bilateral şi tratatului de frontieră, precum şi deschiderea a două consulate româneşti la Cahul şi Bălţi şi a unui consulat al R. Moldova la Iaşi.

Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului României, care a efectuat o vizită de lucru la Chişinău pe 23 septembrie 2009 a confirmat că România este disponibilă să semneze cît mai curînd Convenţia privind micul trafic la frontieră, care va facilita accesul cetăţenilor moldoveni care locuiesc pînă la 50 km de hotarul moldo-român să circule liber în România. Suplimentar, semnarea acestei Convenţii va permite accesarea de fonduri europene pentru cooperare transfrontalieră.

Totodată, un alt subiect de actualitate în dialogul relansat moldo-român este negocierea şi semnarea unui Acord de Asociere dintre Republica Moldova şi UE. Autorităţile moldoveneşti au declarat în repetate rînduri că mizează pe sprijinul României în încheierea acestui acord, şi în special a componentei legate de liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. România a asigurat că va susţine R Moldova în perspectiva sa europeană, dar ca prim pas pentru liberalizarea regimului de vize va încerca să obţină de la Bruxelles eliminarea vizelor de intrare în România pentru cetăţenii moldoveni. Anularea solicitării de prezentare a celor 500 de euro de către cetăţenii moldoveni la intrarea cu România ar putea fi o primă acţiune în acest sens.

Republica Moldova — Rusia

După venirea unei noi guvernări la Chişinău, relaţiile moldo-ruse trec printr-o perioada de tatonare. În septembrie, Serghei Narîşkin, şeful administraţiei prezidenţiale ruse a efectuat o vizită de documentare la Chişinău, unde a avut întrevederi cu preşedintele interimar al Moldovei şi preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu şi cu prim-ministrul desemnat Vlad Filat. În discuţiile bilaterale, oficialii moldoveni au afirmat că Federaţia Rusă rămîne a fi unul din partenerii importanţi ai Moldovei şi obiectivul Moldovei este să dezvolte în continuare relaţii pragmatice şi reciproc avantajoase cu Federaţia Rusă.

Pe 9 octombrie, în cadrul Summit-ului CSI preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev a avut întrevederi bilaterale cu Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Moldovei şi Marian Lupu preşedintele PDM şi candidatul la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. În timpul întrevederilor, părţile au discutat despre viitorul relaţiilor moldo-ruse, preşedintele Federaţiei Ruse declarînd că mizează pe relaţii de prietenie şi bună vecinătate cu Republica Moldova.

În cadrul tuturor discuţiilor bilaterale moldo-ruse, a fost discutat şi subiectul reglementării diferendului transnistrean şi cel al creditului de 500 milioane USD pe care Rusia l-a promis Republicii Moldova. Federaţia Rusă a dat asigurări că susţine în continuare reglementarea conflictului transnistrean în formatul “5+2”. Totodată, partea rusă a informat Guvernul Moldovei că acordarea creditului rusesc de 500 milioane USD a fost sistată la solicitarea fostei guvernări a Moldovei, însă Federaţia Rusă este dispusă să ofere Moldovei un credit în mărime de 150 de milioane de dolari în 2009.

Notă ADEPT: În timpul summitului CSI, preşedintele Federaţiei Ruse a refuzat întrevederea cu fostul preşedinte al Moldovei, Vladimir Voronin, dar s-a întîlnit cu Marian Lupu, candidatul la funcţia de preşedinte al Moldovei. Ultima întrevedere a fost interpretată de către experţi drept o demonstraţie clară a susţinerii candidaturii lui Marian Lupu de către Federaţia Rusă şi un îndemn tacit la adresa Partidul Comuniştilor din Republica Moldova să susţină candidatura acestuia.

Republica Moldova — Ucraina

După învestirea noului guvern, Republica Moldova a întreprins unele acţiuni de impulsionare a relaţiilor cu Ucraina, organizînd întrevederi bilaterale la nivelul şefilor de state şi a miniştrilor de externe a ambelor ţări în cadrul Summitului CSI de la Chişinău din 8–9 octombrie. În cadrul întrevederilor, părţile au discutat despre situaţia relaţiilor moldo-ucrainene în prezent şi au stabilit sarcinile pentru impulsionarea acestora.

Republica Moldova — SUA

Pe 7 octombrie prim-ministrul Vlad Filat şi Darius Teter, vicepreşedintele pentru elaborarea programelor Compact din cadrul Corporaţiei americane Provocările Mileniului (CPM), au semnat un Acord de grant în valoare de 3,1 milioane USD care vor fi utilizaţi pentru finanţarea unui număr restrîns de activităţi ce vor fi realizate pînă la semnarea Programului Compact. Acestea ţin de contractarea Agentului Financiar, a consultanţilor pe achiziţii, precum şi pentru crearea unităţii responsabile de implementarea ulterioară a Programului Compact — Fondul Provocările Mileniului Moldova (FPM Moldova). Negocierile între Guvernul Republicii Moldova şi Corporaţie pe marginea Acordului de asistenţă Compact urmează să demareze în viitorul cel mai apropiat. Acordul prevede alocarea a sumei de 262 milioane USD, care vor fi destinate pentru implementarea a două proiecte majore, în domeniul reconstrucţiei drumurilor din Republica Moldova şi în domeniul agriculturii, în special majorarea suprafeţelor irigate.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei
Consultări privind lansarea Pachetului Democraţia pentru Moldova

La 14 octombrie, o delegaţia a Secretariatului Consiliului Europei, condusă de dna Claudia Luciani, Director pentru Afaceri Politice şi Cooperare, Directoratul General pentru Democraţie şi Afaceri Politice s-a aflat într-o vizită de documentare la Chişinău pentru a discuta cu autorităţile moldoveneşti despre Pachetul Democraţia pentru Moldova, iniţiat de Consiliul Europei în cooperare cu Comisia Europeană. În timpul întrevederii cu oficialii de la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, delegaţia Consiliului Europei a prezentat conceptul proiectului şi a făcut cunoştinţă cu propunerile autorităţilor moldoveneşti pe marginea pachetului Democraţia.

Audierea raportului privind implementarea de către Moldova a rezoluţiei 1666 (2009) privind funcţionarea instituţiilor democratice

Pe 2 octombrie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a audiat raportul privind implementarea de către Moldova a rezoluţiei 1666 (2009)EN privind funcţionarea instituţiilor democratice, elaborate de către raportorii CoE Josette Durrieu (Franţa, grupul socialist) şi Egidijus Vareikis (Lituania, PPE/CD). În timpul discuţiilor care au urmat după prezentarea raportului, membrii APCE au propus introducerea mai multor amendamente la raport, printre care de a îndemna autorităţile să iniţieze cat mai curînd o investigaţie independentă privind violenţele comise în urma evenimentelor post-electorale şi să instituie un organ administrativ independent care să investigheze plîngerile populaţiei împotriva abuzurilor din partea organelor de forţă.

Decizii CEDO

În perioada dată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărîrile sale în următoarele cauze: Deservire S.R.L. c. Moldovei, Petru Roşca c. Moldovei, Godorozea c. Moldovei, Business şi Investiţii Pentru Toţi c. Moldovei, Panzari c. Moldovei. În aceste cazuri Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la proprietatea privată, dreptului la un recurs efectiv, dreptului de a nu fi supus torturii şi tratamentelor inumate şi a stabilit valoarea compensaţiilor materiale şi morale pe care urmează să le achite Guvernul Republicii Moldova reclamanţilor sus-menţionaţi. Suma totală a compensaţiilor în cele 5 cauze se ridică la 11925 euro.

Republica Moldova — CSI

În perioada 8–9 octombrie 2009, la Chişinău au avut loc reuniunile Consiliului Şefilor de State CSI şi Consiliul Miniştrilor Afacerilor Externe (CMAE) a statelor-membre CSI. Summitul şefilor de state CSI s-a întrunit într-o componenţă restrînsă — cu participarea preşedinţilor Moldovei, Rusiei, Azerbaidjanului, Armeniei, Belorusiei, Kîrgîzstanului şi Ucrainei. La lucrările summitului nu au participat preşedinţii Kazahstanului, Uzbekistanului, Tadjikistanului şi Turkmenistanului. Potrivit preşedintelui Comitetului Executiv al CSI, Serghei Lebedev, lucrările consiliilor s-au desfăşurat într-o manieră constructivă, membrii Consiliului Şefilor de State CSI au adoptat 22 de documente, dintre care cel mai importante privind măsurile pentru lichidare a consecinţelor negative ale crizei financiare mondiale. La rîndul său Consiliul Miniştrilor Afacerilor Externe (CMAE) a statelor-membre CSI a adoptat decizii privind impulsionarea colaborării dintre statele CSI în mai multe domenii: asistenţa socială, migraţia, extinderea sistemelor tehnologiilor educaţionale.

Notă ADEPT: Potrivit mai multor experţi summitul CSI de la Chişinău a marcat “înmormîntarea” Comunităţii, din moment ce preşedinţii a partu state din Asia Centrală au renunţat să participe la lucrările summitului, demonstrîndu-şi astfel nemulţumirea faţă de politica Rusiei în regiune şi dorinţa de a face o impresie bună în faţa partenerilor occidentali. În plus summitul nu a reuşit să reducă din disputele deja existente dintre mai multe state-membre ale CSI.

1–18 septembrie 2009 19–31 octombrie 2009