Monitoring→Politica→Relaţii externe

Republica Moldova — Consiliul Europei

În perioada vizată de acest număr al jurnalului Guvernare şi Democraţie în Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat două hotărîri împotriva Moldovei.

În cauza Cooperativa Agricolă Slobozia-Hanesei c. Moldovei, reclamantul a pretins în faţa Curţii că i-au fost încălcate drepturile la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii. CEDO a constatat încălcarea drepturilor reclamantului prin neexecutarea timp de 58 de luni a unei hotărîri judecătoreşti care dispunea recuperarea unei creanţe de către reclamant de la întreprinderea de stat “Moldtranselectro”. În cazul de faţă, Moldova a fost obligată să achite reclamantului 1943 euro (echivalentul a 23 557 lei la ziua pronunţării hotărîrii în aprilie 2002) cu titlu de prejudiciu material.

În cea de-a doua cauză Ovciarov c. Moldovei, reclamantul Nicolai Ovciarov a pretins în faţa Curţii că prin casarea unei hotărîri judecătoreşti în favoarea sa i-au fost încălcate drepturile. CEDO a stabilit că reclamantului i-a fost încălcat drepturile la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii. Guvernul Moldovei a fost obligat să-i acorde reclamantului 22 300 euro cu titlu de daune materiale, 2000 euro cu titlu de daune morale şi 800 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

În perioada menţionată, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CMCoE) a reluat examinarea cazului Ilaşcu şi alţii c. Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse. Scopul urmărit a fost de a supune examinării acţiunile întreprinse de către statele reclamante în vederea eliberării deţinuţilor Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, delegaţia Germaniei, în numele Preşedinţiei UE, a reiterat obligativitatea executării hotărîrilor CEDO şi a chemat părţile vizate, în special Federaţia Rusă, să întreprindă toate măsurile necesare în vederea eliberării imediate a celor două persoane. Amintim în context, că în pofida unei hotărîri a CEDO, pronunţată la 8 iulie 2004 şi care a dispus eliberarea lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, aceştia continuă să rămînă în detenţia autorităţilor separatiste de la Tiraspol, fapt care în opinia Preşedinţiei germane a UE subminează credibilitatea CEDO şi, implicit, a CoE.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

Consultări în problema facilitării eliberării vizelor

La 3 aprilie curent, la Chişinău au avut loc consultări asupra Acordului între Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor. Din partea UE la Chişinău s-au aflat Jan de Ceuster, şef de unitate, Directoratul General Justiţie, Libertate şi Securitate (DG JLS), Ron Hendrix, expert, DG JLS, şi Stefan Schleuning, referent pentru Moldova în cadrul Directoratului General Relaţii Externe.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, experţii Comisiei Europene au avut o întrevedere cu Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe, în cadrul căreia au fost reiterate obiectivele-cheie ale Moldovei în cadrul negocierilor. Aceeaşi sursă menţionează că ulterior în cadrul consultărilor părţile au examinat propunerile Chişinăului remise Comisiei Europene la 16 martie curent şi au definitivat pentru runda de negocieri din 17 aprilie proiectul Acordului menţionat.

Centrul Comun de Vize (CCV)

La 4 aprilie, Guvernul a aprobat Hotărîrea pentru iniţierea negocierilor asupra proiectului Memorandumului de Înţelegere privind Cooperarea între Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare referitor la chestiunile legate de activitatea Centrului Comun de Eliberare a Vizelor în mun. Chişinău.

La 12 aprilie, CCV a fost lansat în regim de testare în incinta reprezentanţei diplomatice ungare la Chişinău, el urmînd a fi inaugurat oficial la 25 aprilie curent, în prezenţa lui Franco Frattini, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar pentru Justiţie, Libertate şi Securitate. Potrivit lui Mihaly Bayer, ambasador al Ungariei la Chisinau, CCV va elibera iniţial vize cetăţenilor moldoveni pentru Austria, Letonia, Slovenia şi Ungaria. Potrivit ambasadorului, din luna mai 2007 CCV ar putea elibera vize şi pentru Danemarca, iar din vară, în activitatea CCV s-ar putea implica şi Estonia.

Republica Moldova — România

Corina Vinţan, purtător de cuvînt al MAE al României, a arătat că România a eliberat de la începutul anului 2007 peste 20 000 vize pentru moldoveni. Potrivit ei, sistemul on-line operaţional din decembrie 2006 permite programarea zilnică a 400 de persoane doritoare de a intra pe/ tranzita teritoriul României. După depunerea documentelor necesare, vizele pentru România se obţin în mediu în 3–4 zile, a mai informat Vinţan, iar în caz de urgenţă cererile de viză se examinează în aceeaşi zi.

La 4 aprilie a.c., Tribunalul Iaşi a decis anularea hotărîrii Judecătoriei Iaşi care consemna înfiinţarea Asociaţiei “Comunitatea Moldovenilor din România” (CMR). Aceasta a devenit cunoscută după ce trei reprezentanţi ai CMR au vizitat Chişinăul, avînd întîlniri cu deputaţi din Parlamentul Moldovei, cu Preşedintele Vladimir Voronin şi participînd la o emisiune transmisă de postul naţional de televiziune Moldova 1. În urma întîlnirii sale cu reprezentanţii CMR, Vladimir Voronin explica pentru Moldpres că aceştia ar reprezenta minoritatea moldovenilor din România, minoritate care ar ajunge la cifra de 10 mln şi care ar fi discriminată în raport cu alte minorităţi din România. La puţin timp de la întoarcerea în România, conducerea CMR a dat publicităţii unui comunicat care arată că organizaţia s-ar putea dizolva, dacă acţiunile asociaţiei vor fi interpretate şi folosite în scopuri politice. Se pare că dizolvarea de facto a CMR a avut deja loc, întrucît niciunul din reprezentanţii acesteia n-a fost prezent la şedinţa Tribunalului Iaşi din 4 aprilie.

Republica Moldova — Ucraina

La 5 aprilie, la Chişinău, s-a desfăşurat a doua rundă de consultări ale grupurilor interdepartamentale moldo-ucrainene. În cadrul reuniunii, părţile au examinat mai multe chestiuni care vizează: Centrala de la Dnestrovsc; demarcarea frontierei de stat moldo-ucrainene; recunoaşterea drepturilor de proprietate; organizarea controlului mixt în punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene etc.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

La 6 aprilie curent, s-au împlinit 15 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Moldova şi Federaţia Rusă.

Cu această ocazie, Vladimir Voronin a declarat pentru Compania interstatală MIR că relaţiile dintre Moldova şi Rusia “au […] tradiţii bogate şi o perspectivă enormă de dezvoltare”. Potrivit şefului statului, relaţiile bune dintre cele două ţări s-au înrăutăţit în 2003, din cauza unor divergenţe apărute în legătură cu problema transnistreană. În context, Preşedintele a opinat că nu este judicioasă clădirea relaţiilor bilaterale doar prin prisma conflictului transnistrean. De aceea, se cere să se conlucreze cu partea rusă în toate direcţiile şi domeniile, pentru a stabili relaţii fructuoase cu Federaţia Rusă. În acest fel, a afirmat Voronin, “problema transnistreană va deveni doar o practică a relaţiilor fructuoase dintre Moldova şi Rusia”.

Cu acelaşi prilej, Andrei Stratan, viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe, a efectuat la 6 aprilie o vizită oficială în Federaţia Rusă. Programul vizitei sale incluzînd întrevederi cu Serghei Lavrov, ministru al Afacerilor Externe; Valentin Kupţov, vicepreşedinte al Dumei de Stat, şi cu Konstantin Kosaciov, preşedinte al Comitetului pentru Relaţii Internaţionale al Dumei de Stat.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, în cadrul întrevederilor a fost examinat un şir de probleme privind colaborarea bilaterală moldo-rusă, inclusiv posibilităţile reluării depline a exportului producţiei agricole şi celei vinicole pe piaţa rusă şi situaţia actuală a procesului de negocieri în problema transnistreană.

Unii observatori au calificat declaraţiile şefului statului şi vizita lui Stratan la Moscova drept proiecţia unei încercări de a remedia relaţiile cu Rusia, încercare forţată de politica comercială a Moscovei faţă de Chişinău.

S-ar putea ca unul din rezultatele indirecte ale acestei încercări să fie semnarea, la 11 aprilie la Moscova, de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) al Moldovei şi Serviciul carantină fitosanitară din Federaţia Rusă a unui Protocol care prevede reluarea exportului de produse vegetale moldoveneşti pe piaţa rusă. Potrivit serviciului de presă al MAIA, exportul în Rusia va fi efectuat prin cinci puncte de control ale oraşului Breansk, cele moldoveneşti urmînd încă a fi stabilite.

Amintim în context că exportul fructelor şi legumelor a fost de fapt reluat în perioada 6 martie — 6 aprilie 2007, perioada în cauză fiind una de probă. Pentru continuarea exportului şi după 6 aprilie era nevoie de un alt acord, pe care părţile l-au semnat la 11 aprilie.

Republica Moldova — Belarus

După o pauză de circa două luni de zile, Moldova a reluat în perioada de referinţă exportul de vinuri spre Belarus. Exportul vinurilor în vrac prevalează asupra celor îmbuteliate. Potrivit BASA-press, care citează presa belarusă, uzina de vinuri spumante din Mensk a primit, la începutul lunii aprilie, primul lot de 48 mii decalitri de vinuri materie primă din Moldova. Livrările au fost efectuate de întreprinderea mixtă moldo-belarusă Moldbelvin, fondată de AgroVin Bulboaca din Moldova şi de Belgospisheprom din Belarus, care deţin 80% şi, respectiv, 20% din fondul statutar.

Republica Moldova — Elveţia

La 3 aprilie, la Chişinău, s-a desfăşurat cea de-a III-a şedinţă a Comisiei interguvernamentale moldo-elveţiene pentru colaborare comercial-economică. În cadrul acesteia, părţile au semnat un Protocol, prin care acestea se angajează să depună eforturi comune în vederea intensificării cooperării bilaterale dintre Moldova şi Elveţia, inclusiv la comercializarea produselor şi a serviciilor, atragerea investiţiilor şi sporirea participării sectorului privat, în special, a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Potrivit lui Igor Dodon, ministru al Economiei şi Comerţului, citat de Moldpres, volumul schimburilor comerciale dintre Moldova şi Elveţia a fost în 2006 de 31,4 mln USD, fiind în creştere cu 45,4% faţă de anul 2005. Aceeaşi sursă a informat, de asemenea, că în Moldova activează 26 de întreprinderi mixte moldo-elveţiene şi că pînă în prezent Elveţia a acordat Moldovei asistenţă tehnică în valoare de peste 20 mln USD, în acest sens fiind lansate mai mult de 64 de proiecte în diferite domenii, inclusiv în sectorul agrar şi în reorganizarea întreprinderilor.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet