Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 15–30 noiembrie 2010

Integrare europeană

Moldova primeşte suplimentar asistenţă pentru dezvoltare din partea UE

Republica Moldova continuă să beneficieze de deschiderea din partea Uniunii Europene. În a doua jumătate a lunii noiembrie, Republica Moldova a devenit beneficiarul mai multor programe de finanţare europene:

Totodată, Parlamentul EuropeanEN şi-a dat acordul pentru participarea Republicii Moldova în mai multe programe şi agenţii ale Uniunii Europene din domeniul transportului, siguranţei alimentare şi securităţii aviatice, domeniul vamal, în scopul susţinerii eforturilor ţării pentru reformarea şi modernizarea domeniilor respective. Pentru a participa la aceste agenţii, Moldova va putea folosi asistenţa oferită de Instrumentul European de Vecinătate şi Cooperare.

În noiembrie, a fost lansat şi proiectul Twinning “Sprijin pentru Sistemul de Achiziţii P Publice al Republicii Moldova”, finanţat de către Uniunea Europeană prin intermediul “ENP National Action Programme 2007”. Proiectul în valoare de 993 638 Euro va fi implementat de către Ministerul Finanţelor Publice din România. Activităţile din cadrul proiectului presupun ajustarea legislaţiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice la cea comunitară, formarea actorilor implicaţi în procesul de achiziţii publice, precum şi îmbunătăţirea eficienţei şi funcţionalităţii Agenţiei Achiziţii Publice.

Forumul Societăţii Civile din cadrul Parteneriatului Estic (FSC PE) la a doua ediţie

Pe 18–19 noiembrie, la Berlin s-a desfăşurat cel de-al doilea Forum al Societăţii Civile în cadrul Parteneriatului Estic, cu participarea a peste 200 de reprezentaţi ai societăţii civile din cele şase state membre ale Parteneriatului Estic şi din statele Uniunii Europene. Lucrările forumului s-au desfăşurat în cadrul a patru grupuri de lucru:

În timpul forumului au fost discutat evoluţiile din ultimul an în domeniul funcţionării instituţiilor democratice, respectării drepturilor omului şi statului de drept, dezvoltarea economică şi cooperarea regională din cadrul statelor membre ale Parteneriatului Estic. Participanţii au venit cu propuneri şi recomandări către instituţiile europene pentru eficientizarea activităţii forumului, pentru o mai mare implicare a societăţii civile în democratizarea şi modernizarea ţărilor în care activează şi pentru extinderea pîrghiilor societăţii civile în a influenţa instrumentele Parteneriatului Estic astfel ca acestea să corespundă necesităţilor statelor Parteneriatului Estic.

Recomandările forumului vor fi prezentate miniştrilor afacerilor externe ai statelor participante la Parteneriatul Estic care se vor reuni pe 13 decembrie 2010 la Bruxelles.

Comisia Europeană despre alegerile parlamentare din Republica Moldova

Pe 30 noiembrie Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate şi Štefan Füle, Comisarul European pentru Extindere şi Politica de Vecinătate, au transmis un mesaj de încurajare pentru continuarea reformelor interne şi apropierea ţării de UE, îndemnînd forţele politice să formeze un nou guvern şi să aleagă şeful statului. Înalţii oficiali europeni au salutat faptul că alegerile au întrunit majoritatea standardelor internaţionale pentru alegeri democratice şi au confirmat angajamentul Uniunii Europene de a aprofunda relaţiile cu Uniunea Europenă.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — Rusia

Dialogul dintre Moldova şi Rusia continuă să stagneze şi se limitează la întrevederi şi declaraţii oficiale. Federaţia Rusă lasă să înţeleagă că cauza acestei situaţiei rezidă în lipsa unei guvernări politice funcţionale la Chişinău ca urmare a instabilităţii politice şi perioadei electorale prelungite prin care trece Moldova. Scrisoarea trimisă de către preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, prin care solicită susţinerea de către NATO a retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană, doar a alimentat această atitudine a Rusiei faţă de executivul moldovenesc. Deşi Ministerul Afacerilor Externe rus a avut o reacţie mai rezervatăRU, catalogînd acţiunea lui Mihai Ghimpu drept una de propagandă electorală, ambasadorul rus la Chişinău, Valeri Kuzimin a fost mult mai categoric în declaraţiileRU sale, afirmînd că acţiunea preşedintelui interimar moldovean este “ruptă de realitate”, iar “Rusia urmăreşte cu durere haosul politic şi economic care domneşte în Moldova”.

Republica Moldova — Ucraina

Relaţiile moldo-ucrainene au fost marcate de un incident la frontiera de stat moldo-ucraineană, care ar putea tensiona relaţiile dintre cele două state, aflate deja într-o perioadă de stagnare. Pe 15 noiembrie, autorităţile ucrainene, în mod unilateral, au demontat semnele de frontieră aflate în preajma satului Palanca. Potrivit ministerului de externe ucraineanRU, autorităţile ucrainene au întreprins o asemenea acţiune pentru a înlătura eroarea care a avut loc anterior în procesul de delimitare a frontierei moldo-ucrainene în zona satului Palanca. Recunoscînd că Ucraina a acţionat unilateral, ministerul de externe ucrainean, a pretins că a informat în repetate rînduri ministerul moldovean de externe despre necesitatea soluţionării acestei probleme, însă din cauza “poziţiei neconstructive” a acestuia autorităţile ucrainene au decis să repare unilateral această eroare de delimitare a frontierei de stat.