Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #140 |
Relaţiile diplomatice moldo-române continuă să rămînă îngheţate, iar conferinţa de presă din 24 iunie 2009 la care preşedintele în exerciţiu al Moldovei, Vladimir Voronin a venit cu noi declaraţii acuzatoare la adresa României, nu prevesteşte vreo încălzire a relaţiilor în viitorul apropiat. Vladimir Voronin a anunţat că Procuratura Generală dispune de date privind implicarea României în dezordinile din 7 aprilie 2009. Totodată, potrivit şefului statului, regimul de vize introdus pentru cetăţenii României va fi anulat “imediat ce Uniunea Europeană va simplifica regimul de vize pentru cetăţenii Moldovei”[1] şi asupra acestei condiţii va insista personal pe parcursul preşedinţiei sale. Ulterior, într-un interviu acordat postului de radio Vocea AmericiiRU, Vladimir Voronin a reiterat acuzaţiile aduse României de nerecunoaştere a statalităţii Moldovei, menţionînd că Moldova nu pretinde României semnarea unui Tratat de frontieră special, ci unul similar celor încheiate de Bucureşti cu alte state.
Practic în acelaşi timp, la 25 iunie 2009, preşedintele României declară în faţa unui grup de copii din Transnistria aflaţi într-o tabără din România că, în pofida mesajului ostil al autorităţilor moldoveneşti, România recunoaşte statalitatea Republicii Moldova, susţine integritatea sa teritorială şi doreşte ca Republica Moldova să devină membru al UE.
Relaţiile moldo-ruse se află într-o continuă ascensiune. Evenimentul major l-a constituit vizita preşedintelui în exerciţiu al Moldovei, Vladimir Voronin la Moscova şi întîlnirea cu preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev şi prim-ministrul rus, Vladimir Putin. În timpul vizitei, Vladimir Voronin a adus mulţumiri Federaţiei Ruse pentru suportul politic acordat Moldovei după evenimentele post-electorale, inclusiv şi în faţa Uniunii Europene, în timp ce oficialii ruşi şi-au reiterat suportul pentru acţiunile autorităţilor moldoveneşti în perioada post-electorală. Concomitent cu suportul moral, Federaţia Rusă s-a arătat dispusă să acorde şi un sprijin financiar Moldovei prin intermediul unui grant de 500 de milioane de USD. Totodată, ulterior într-un interviu, Vladimir Voronin a afirmat că Rusia va oferi şi un grant de 20 miloane de USD pentru reparaţia clădirii Parlamentului.
Asupra îmbunătăţirii relaţiilor moldo-ruse indică şi rezultatele întrevederii dintre Zinaida Grecianîi, prim-ministrul Moldovei, şi Igor Şuvalov, prim-viceprim-ministru al Federaţiei Ruse, la care au fost soluţionate chestiunile privind liberalizarea exportului producţiei agroalimentare şi vinicole moldoveneşti pe piaţa rusă.
Notă ADEPT: Partidele de opoziţie s-au arătat îngrijorate de lipsa de transparenţă a condiţiilor de contractare a creditului rus şi au solicitat de la Vladimir Voronin dezvăluirea condiţiilor de creditare şi orientarea creditului (în cazul semnării acordului cu Rusia în corespundere cu normele legale) spre investiţii în infrastructură. Condiţiile de creditare nu au fost încă făcute publice, dar consultările dintre guvernele Moldovei şi Federaţiei Ruse deja au început. Totuşi, potrivit unor surse de informare ruse (www.ng.ru) acest credit ar putea fi orientat spre lichidarea datoriei regiunii transnistrene faţă de gazul rusesc.
În perioada vizată, preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu ambasadorul SUA la Chişinău, Asif J. Chaudhry, cu care a discutat evoluţiile în implementarea Planului Preliminar de Ţară şi perspectiva semnării acordului Compact al Corporaţiei “Provocările Mileniului” din SUA (odată semnat acest acordat va permite alocarea de circa 500 mil. USD în domenii precum reabilitarea drumurilor, creşterea eficienţei sectorului energetic, tranziţia la agricultura performantă şi dezvoltarea asistenţei medicale primare în zonele rurale). În acelaşi context, în timpul întrevederii a fost abordat subiectul apropiatelor alegeri anticipate, ambasadorul SUA subliniind importanţa asigurării unor alegeri libere şi corecte şi respectării libertăţii mass-media, ambele necesare pentru consolidarea democraţiei în R. Moldova şi îmbunătăţirea imaginii Moldovei în exterior.
Nota ADEPT: În aceeaşi zi, viceprim-ministrul Iurie Roşca, a declarat la şedinţa Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane că Statele Unite ale Americii denigrează imaginea Republicii Moldova prin prezentarea unor date eronate cu privire la traficul de fiinţe umane şi că autorităţile Moldovei vor cere explicaţii SUA privind aceste date exagerate.
În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărîrile în cauzele Gurgurov c. Moldovei şi Buzilov c. Moldovei. În ambele cauze Curtea a constatat violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii) în urma maltratării reclamanţilor de către ofiţerii de poliţie şi pe motiv de lipsă a unei anchete adecvate a maltratării lor, iar în cauza Gurgurov c. Moldovei a constatat şi violarea dreptului la un recurs efectiv. În ambele cauze, Moldova va urma să plătească 75 000 euro cu titlu de prejudiciu moral şi 500 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)
Pe 22 iunie, coraportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Josette Durrieu şi Egidijus Vareikis au făcut publice rezultatele vizitei sale de informare în Moldova din 10 iunie 2009. Reieşind din conţinutul notei informativeEN prezentate, coraportorii au salutat modificările la Codul Electoral din 16 iunie, deşi acestea nu răspund tuturor îngrijorărilor formulate de APCE şi Consiliului Europei (CoE), şi au îndemnat autorităţile să le aplice întocmai. De asemenea, au fost făcute recomandări de soluţionare a problemelor legate de calitatea listelor electorale şi a votului cetăţenilor de peste hotare. Coraportorii au insistat asupra asigurării de către autorităţi a condiţiilor la standarde europene pentru desfăşurarea campaniei electorale, inclusiv prin asigurarea accesului la mass-media şi au recomandat Biroului APCE să trimită o delegaţie numeroasă de observare a alegerilor anticipate din 29 iulie 2009.
Cu referinţă la evenimentele din 7–8 aprilie 2009, coraportorii au cerut ca Procuratura Generală să înceapă investigarea cazurilor de violenţă şi tortură semnalate şi să informeze Comitetul de Monitorizare al CoE despre desfăşurarea anchetei. Comitetul de Monitorizare va continua să urmărească implementarea prevederilor Rezoluţiei 1666EN a APCE din 29 aprilie 2009.
Pe 19 iunie la Chişinău s-a desfăşurat cea de-a 42-a Reuniune a Consiliului Economic al CSI, la care pe lîngă reprezentanţii Moldovei au participat delegaţi din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan şi Ucraina. La forum au fost discutate subiecte legate de colaborarea statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente în dezvoltarea coridoarelor internaţionale de transport, sistemelor energetice, luarea măsurilor anticriză.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |