Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 17–31 ianuarie 2011

Integrare europeană

Republica Moldova primeşte Planul de Acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize

La 24 ianuarie 2011, Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, aflată într-o vizită de lucru la Chişinău, a înmînat Guvernului Republicii Moldova Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Moldova este cea de-a doua ţară din cadrul Parteneriatului Estic, după Ucraina, care beneficiază de un asemenea document. În una din alocuţiunile saleEN, oficialul european a accentuat că procesul de liberalizare a regimului de vize este unul dificil şi presupune reforme structurale costisitoare şi dureroase. Totodată, Cecilia Malmström a menţionat şi despre faptul că mai multe state ale UE se opun deschiderii frontierelor UE după ce s-au confruntat cu un val de emigranţi din statele balcanice care au primit regimuri liberalizate de vize în 2009. Ca urmare, progresul în liberalizarea regimului de vize va depinde exclusiv de realizările ţării partener în implementarea condiţiilor expuse în planul de acţiuni. Comisarul european a asigurat partenerii moldoveni că Comisia va oferi atît suport financiar, cît şi expertiza necesară pentru realizarea agendei de reforme.

Spre deosebire de foile de parcurs privind liberalizarea regimului de vize oferite statelor balcanice, planurile de acţiuni pe care le-au primit Republica Moldova şi Ucraina sunt structurate în două componente de bază: 1) armonizarea cadrului legislativ în domeniul justiţiei şi afacerilor interne la normele şi standardele UE; 2) implementarea acţiunilor necesare îndeplinirii condiţiilor UE pentru stabilirea unui regim de călătorie fără vize în UE pentru cetăţenii Republicii Moldova. Trecerea la implementarea acţiunilor din cea de-a doua componentă va fi precedată de o evaluare minuţioasă a gradului şi calităţii de implementare a măsurilor incluse în prima componentă a planului de acţiuni, efectuată de Comisia Europeană şi Consiliul European. Înainte de aprobarea deciziei de iniţiere a componentei secunde, Comisia va lua în considerare şi evoluţiile privind rata de refuz a vizelor, numărul de cetăţeni moldoveni repatriaţi din UE, numărul de cetăţeni moldoveni aflaţi ilegal pe teritoriul UE etc.

Cecilia Malmström a evitat să specifice un termen pentru finalizarea procesului de liberalizare a vizelor, în timp ce autorităţile de la Chişinău şi-au propus drept ţintă pentru obţinerea regimului liberalizat de vize sfîrşitul anului 2012.

Un nou reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova

Fostul ministru de Externe al Slovaciei, Miroslav LajčákEN a fost desemnat noul reprezentant special al UE în Republica Moldova, în schimbul lui Kalman Mizsei, mandatul căruia a expirat la 31 august 2010. Miroslav Lajčák va reprezenta Uniunea Europeană în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, în formatul 5+2.

Cooperarea bilaterală

Republica Moldova — Rusia

După ce Parlamentul a votat componenţa Guvernului şi programul de activitate al Guvernului pentru următorii patru ani, ambasadorul rus la Chişinău, Valeri Kuzimin, a avut mai multe întrevederi cu liderii Partidului Liberal Democrat din Moldova, Partidului Democrat di Moldova şi Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Potrivit comunicatului de presăRU difuzat de Ambasada Federaţiei Ruse la Chişinău, în timpul discuţiilor s-a pus accentul pe dinamizarea relaţiilor bilaterale moldo-ruse care să corespundă obiectivelor noului Guvern, dar şi a opoziţiei parlamentare, de stabilire a unui parteneriat strategic, bazat pe principii pragmatice şi reciproc avantajoase cu Federaţia Rusă.

Republica Moldova — România

Pe 20 ianuarie 2011, preşedintele României, Traian Băsescu a organizat adunarea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, la care a făcut o trecere în revistă a activităţii diplomatice a României în anul 2010 şi a trasat obiectivele politicii externe româneşti pentru anul 2011. Referindu-se la Republica Moldova, preşedintele român a apreciat pozitiv dinamizarea, extinderea şi aprofundarea relaţiilor moldo-româneşti care s-a produs în anul 2010. România va continua şi în 2011 politica de solidaritate şi sprijin pentru Republica Moldova, în particular însistînd la nivel european “pe includerea Republicii Moldova în grupul ţărilor balcanice în cadrul procesului de aderare la UE” şi oferirea unei perspective clare de integrare europeană.

Republica Moldova — Ucraina

Relaţiile politice dintre Ucraina şi Republica Moldova continuă să stagneze după ce au trecut printr-o nouă încercarea serioasă în noiembrie 2010, cînd Ucraina unilateral a schimbat stîlpii de la frontiera moldo-ucraineană. Totuşi, se pare că dialogul economicRU este mai puţin afectat de problemele politice. Pe 28 ianuarie, reprezentanţii ministerelor economiei din ambele ţări s-au întîlnit la Kiev pentru a negocia unele prevederi din proiectul Acordului privind zona de comerţ liber în CSI. În urma negocierilor, părţile au convenit să reducă numărul de excepţii din regimul de comerţ liber. Astfel, va fi retras din grupul de excepţii — spirtul etilic, cogniac-ul şi vodka, ceea ce va permite exportul fără TVA în ambele state a produselor respective. Totodată, partea ucraineană a acceptat retragerea din grupul de excepţii a pieilor de animale şi a resturilor de metale feroase şi neferoase, cu păstrarea taxării pentru exportul de resturi de metale feroase şi neferoase.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei

Pe 24–28 ianuarie 2011, la Strasbourg s-a desfăşurat sesiunea ordinară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la care, printre alte subiecte de pe agenda sesiunii, a fost audiat raportul despre alegerile parlamentare din MoldovaEN din 28 noiembrie 2010 şi raportul privind implementarea deciziilor Curţii Europene pentru Drepturile OmuluiEN (CEDO).

Cu referire la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie, grupul de observatori din partea Consiliului Europei a constatat că acestea s-au conformat majorităţii angajamentelor OSCE şi Consiliului Europei; alegerile s-au desfăşurat într-un mod transparent şi imparţial, iar diversitatea candidaţilor a oferit o alegere veritabilă. În scopul consolidării încrederii cetăţenilor în procesele democratice din Moldova, raportorii APCE au venit cu următoarele recomandări pentru Republica Moldova:

În cadrul raportului APCE privind implementarea deciziilor CEDO, Adunarea constată, printre altele că, în Republica Moldova continuă să se înregistreze deficienţe majore sistemice care subminează statul de drept şi generează numeroase cazuri împotriva Moldovei la CEDO. Aceste deficienţe sunt legate de:

APCE cheamă Moldova să ia măsuri prompte pentru asigurarea executării deciziilor judecătoreşti finale, în special a celor legate de alocarea locuinţelor sociale (ex. cazul Olaru şi alţii c. Moldovei), să consolideze eforturi de prevenire a cazurilor de maltratare în custodia politiei şi să asigure investigarea efectivă a cazurilor de abuz din partea forţelor de ordine. De asemenea, Moldova trebuie să ia măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea condiţiile de detenţie şi pentru excluderea lacunelor procedurale privind arestul şi detenţia în instituţiile de detenţie provizorie. Este important, ca Moldova să introducă o remediere domestică efectivă în raport cu decizia Olaru şi alţii c. Moldovei.