Monitoring→Politica→Relaţii externe

Integrare Europeană

Lansarea Parteneriatului Estic

Pe 7 mai, la Praga s-a desfăşurat summit-ul pentru Parteneriatul Estic, la care a fost semnată declaraţia comună de lansare a iniţiativei Parteneriatului Estic de către reprezentanţii Uniunii Europene şi a celor 6 state ex-sovietice participante în Parteneriatul Estic — Armenia, Azerbaidjan, Belarusi, Georgia, Moldova şi Ucraina. Republica Moldova a fost reprezentată de către Andrei Stratan, Viceprim-ministru în exerciţiu, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova.

Declaraţia prezintă Parteneriatul Estic drept o iniţiativă a Uniunii Europene în scopul accelerării asocierii politice şi de continuare a integrării economice între Uniunea Europeană şi ţările partenere interesate şi impulsionării dezvoltării economice şi sociale regionale a acestor ţări. Parteneriatul se va baza principiile de drept internaţional şi valorile fundamentale ale democraţiei, a statului de drept, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi pe angajamentul faţă de economia de piaţă, dezvoltarea durabilă şi buna guvernare. Totodată, aprofundarea şi intensificarea relaţiilor bilaterale dintre UE şi ţările partenere, în contextul Parteneriatului Estic, se baza pe principiile de diferenţiere şi condiţionalitate, în timp ce aproximarea legislativă şi regulatorie este crucială pentru ţările partenere, care doresc o apropiere de UE. Declaraţia, de asemenea, specifică că noile Acorduri de Asociere vor avea drept obiectiv crearea de vaste zone de liber schimb bilaterale. În schimb, liberalizarea completă a regimului de vize dintre UE şi ţările partenere este văzută drept obiectiv pe termen lung şi individual în funcţie de partener, cu condiţia ca această mobilitate este bine gestionată şi sigură. Declaraţia propune şi instituirea Adunării Parlamentare de Vecinătate a Uniunii Europene (EURO-NEST CP) şi stabilirea unui Forum al societăţii civile a Parteneriatului Estic.

Parteneriatul Estic se va dezvolta în baza a patru platforme tematice: democraţie, buna guvernare şi stabilitatea; integrarea economică şi convergenţă cu politicile sectoriale ale UE; securitatea energetică şi contactele între oameni.

În timpul summit-ului Andrei Stratan, a avut o întrevedere cu Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate. Discuţiile au vizat situaţia social-politică actuală din Republica Moldova şi din UE, posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor moldo-comunitare, deteriorarea relaţiilor moldo-române. Benita Ferrero-Walnder a afirmat că în viitorul apropiat Comisia Europeană va propune un set de măsuri pentru intensificarea dialogului politic şi a cooperării moldo-comunitare, normalizarea relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti, facilitarea în continuare a regimului de călătorii în UE, acordarea unei asistenţe financiare Republicii Moldova.

Rezoluţia Parlamentului European privind situaţia în Moldova

La 7 aprilie, Parlamentul European (PE) a adoptat o Rezoluţie privind situaţia în Moldova. Principalele prevederi ale rezoluţiei sunt următoarele:

• Uniunea Europeană va continua să dezvolte relaţiile cu Republica Moldova, dar va acorda o mare importanţă introducerii unor dispoziţii ferme privind statul de drept şi respectarea drepturilor omului; consolidarea relaţiilor moldo-comunitare, inclusiv prin încheierea unui nou acord îmbunătăţit, urmează să fie condiţionată de un angajament real şi evident al autorităţilor moldoveneşti în favoarea democraţiei şi a drepturilor omului;
• PE condamnă campania de hărţuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada post-electorală şi îndeamnă autorităţile moldoveneşti să înceteze orice arestări ilegale şi să onoreze angajamentele şi obligaţiile internaţionale asumate privind democraţia, statul de drept şi drepturile omului;
• PE îndeamnă la instituirea unui dialog constructiv dintre guvern şi partidele de opoziţie, societatea civilă şi reprezentanţii organizaţiilor internaţionale, în vederea depăşirii situaţiei actuale din Republica Moldova, prin ameliorarea procedurilor democratice şi a funcţionării instituţiilor democratice din Republica Moldova;
• PE consideră necesară crearea urgentă a unei comisii independente de investigare, cu participarea UE, a Comitetului pentru prevenirea torturii a Consiliului Europei şi a unor experţi independenţi, care să asigure un proces transparent şi imparţial de investigare;
• PE insistă asupra pedepsirii tuturor celor răspunzători de brutalitate şi violenţe îndreptate împotriva persoanelor reţinute şi asupra unei reforme veritabile a sistemului judiciar şi a forţelor de poliţie din Republica Moldova;
• PE solicită autorităţilor moldoveneşti restabilirea regimului fără vize pentru cetăţenii români;
• PE îndeamnă Consiliul European şi Comisia Europeană să revizuiască sistemul de vize al UE pentru Republica Moldova, în vederea relaxării condiţiilor regimului de acordare a vizelor cetăţenilor moldoveni, îndeosebi a condiţiilor financiare;
• PE solicită dovezi clare şi substanţiale în sprijinul acuzaţiilor lansate de guvernul moldovean cu privire la presupusele acţiuni criminale ale protestatarilor şi implicarea unor guverne străine;
• PE subliniază faptul că orice noi alegeri necesită un consens între opoziţie şi guvern privind îmbunătăţiri concrete ale procesului electoral;
• PE solicită Consiliului să ia în considerare posibilitatea trimiterii unei misiuni de sprijinire a statului de drept în Republica Moldova, pentru a acorda asistenţă autorităţilor procesul de reformare a poliţiei şi justiţiei;
• PE solicită Comisiei să prezinte un raport detaliat Parlamentului European cu privire la utilizarea tuturor fondurilor UE în Republica Moldova, cu un accent special pe fondurile alocate bunei guvernări şi dezvoltării democratice.

Notă ADEPT: Preşedintele Comisiei de cooperare parlamentară UE-RM Grigore Petrenco a calificat Rezoluţia PE drept o insultă la adresa poporului moldovean, deoarece aduce acuzaţii grave şi nefondate autorităţilor constituţionale din Republica Moldova. În acelaşi timp, alt membru al PCRM, prim vicepreşedintele parlamentului, Vladimir Ţurcan a declarat că Rezoluţia Consiliului Europei şi cea a Parlamentului European privind Moldova sînt documente de bază pentru negocierile autorităţilor cu opoziţia.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Relaţiile diplomatice dintre Republica Moldova şi România continuă să fie blocate, iar comunicarea dintre autorităţile ambelor state este substituită prin schimbul de declaraţii contradictorii.

Pe de o parte, preşedintele României Traian Băsescu a făcut declaraţii privind inutilitatea semnării unui tratat de frontieră între România şi Republica Moldova, deoarece ar fi consfinţit Pactul Ribentrop-Molotov, îndemnînd autorităţile moldoveneşti să nu condiţioneze semnarea Acordului privind micul trafic la frontieră cu semnarea tratatului de frontieră dintre cele două ţări. În acelaşi timp, Traian Băsescu constată că relaţiile moldo-române au făcut “paşi înapoi” la nivel guvernamental, ca urmare a introducerii de către autorităţile de la Chişinău a regimului de vize pentru cetăţenii români şi acuzaţiilor neconfirmate de implicare a României în organizarea protestelor violente din 7 aprilie. Autorităţile româneşti au afirmat că nu vor numi un nou ambasador la Chişinău (după respingerea de către MAEIE moldovean a candidaturii lui Mihnea Constantinescu), ci vor ridica un diplomat din ambasada României în R.Moldova la rang de însărcinat cu afaceri. Totodată, potrivit oficialilor români, situaţia existentă în relaţiile moldo-române nu va afecta politica României faţă de populaţia din Republica Moldova, care vor beneficia de un proces accelerat de acordare a cetăţeniei române şi nici politica României de susţinere activă a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Totuşi, ministrul de externe al României, Cristian Diaconescu, a menţionat într-un interviu televizat că semnarea noului acord al UE-RM va fi condiţionată de anularea regimului de vize pentru cetăţenii României.

Pe de altă parte, ca răspuns la declaraţiile din partea României, Guvernul Republicii Moldova a acuzat România de politică agresivă şi revanşardă în adresa Republicii Moldova, şi de contestarea independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova. În aceeaşi declaraţie a guvernului, făcută publică pe 19 mai 2009, autorităţile moldoveneşti îşi exprimă nemulţumirea faţă de refuzul conducerii României de a semna Tratatul politic de bază şi Tratatului de frontieră cu R. Moldova, “de acordarea masivă a cetăţeniei române pentru cetăţenii R. Moldova, de amestecul activ în procesele de politică internă”. Totodată, Guvernul Moldovei îndeamnă Uniunea Europeană să se implice în calitate de intermediar în stabilizarea relaţiilor moldo-romane şi în “neutralizarea politicii agresive a României” capabile să genereze un nou focar de instabilitate regională, prin “readucerea ei [României] pe făgaşul politicii externe unice a UE”.

Republica Moldova — Rusia

În relaţiile moldo-ruse continuă să se menţină o dinamică pozitivă, manifestată prin consultările diplomatice frecvente dintre ambele ţări şi prin susţinerea de către Federaţia Rusă a mesajul extern al Moldovei privind culpabilitatea României în evenimentele violente post-electorale şi privind politica revanşardă a României faţă de Republica Moldova.

Pe parcursul lunii mai, au avut loc cel puţin trei consultări moldo-ruse. Prima s-a desfăşurat pe 6 mai, înainte de summit-ul de lansare a Parteneriatului Estic, cînd Andrei Stratan, Viceprim-ministru în exerciţiu, ministrul al afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova a efectuat o vizită fulger la Moscova, unde s-a întîlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Potrivit informaţiei oficiale, în timpul vizitei, miniştrii au discutat subiecte legate de situaţia politică internă din Moldova, securitatea europeană, agenda CSI etc. Potrivit comunicatelor de presă a MAEIE, la 13 şi 26 mai, Andrei Stratan s-a întîlnit cu ambasadorul rus Valeri Kuzmin, cu care a discutat relaţiile bilaterale moldo-ruse actuale şi de perspectivă, precum şi modalitatea de interacţiune a ambelor state în cadrul instituţiilor de securitate internaţională şi regională.

La 15 şi 18 mai, ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov, a acuzat autorităţile române de agravarea tensiunilor din Republica Moldova. Totodată, Cijov şi-a exprimat nemulţumirea faţă de refuzul României de a semna tratatul de frontieră cu Republica Moldova şi faţă de iniţiativa preşedintelui Băsescu de a acorda cetăţenie în masă moldovenilor de origine română, acuzînd Uniunea Europeană de aplicarea standarde duble la acest capitol . La 20 mai preşedinţia rusă, prin intermediul consilierului prezidenţial, Serghei Prihodiko, a ieşit cu un mesajRU prin care acuză România de provocarea dezordinilor de la Chişinău din 7 aprilie 2009.

Totodată, autorităţile moldoveneşti, în persoana prim-ministrului în exerciţiu al Moldovei, Zinaida Grecianîi care a prezidat la 22 mai 2009 şedinţa Consiliului şefilor de guverne CSI de la Astana, Kazahstan, au mulţumit Rusiei pentru “susţinerea permanentă acordată Moldovei pe plan economic şi politic”.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

La 12 mai 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunţat în cauza Masaev c. Moldovei. Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil şi libertăţii de gîndire, conştiinţă şi religie şi a acordat reclamantului 26 de euro cu titlu de prejudiciu material, 1500 de cu titlu de prejudiciu moral şi 1000 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)

Delegaţia Grupului de Raportori pentru Democraţie a Comitetului de Miniştri al CoE la Chişinău

O delegaţie a Grupului de Raportori pentru Democraţie a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei s-a aflat la Chişinău în perioada 19–20 mai. Vizita a avut drept scop investigarea evenimentelor post-electorale. Rezultatele investigaţiilor vor face subiectul unui raport de concluzii şi recomandări. În timpul vizitei, delegaţia a avut întrevederi cu viceprim-ministrul Andrei Stratan, ministru al afacerilor externe şi integrării europene în exerciţiu, care a prezentat viziunea autorităţilor moldoveneşti asupra evenimentelor de după alegerile parlamentare.

Delegaţia include şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Strasbourg ai Austriei, Cehiei, Poloniei, Lituaniei, Ungariei si membri ai Secretariatului Consiliului Europei. (potrivit comunicatului MAEIE)

Sesiunea a 119 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (CoE)

Pe 12 mai, la Madrid s-a desfăşurat cea de-a 119 sesiune a Comitetului de Miniştri a CoE, la care a participat şi o delegaţie a Republicii Moldova condusă de Valeriu Ostalep, viceministru al afacerilor externe şi integrării europene. Pe agenda sesiuni s-au aflat următoarele subiecte: implementarea Planului de Acţiuni privind contribuţia CoE la stabilitatea şi securitatea comună, aprobat la cel de-al treilea Summit al şefilor de stat si guverne de la Varşovia, relaţiile dintre CoE şi UE şi implementarea Memorandumului de Înţelegere dintre acestea, conflictul din Georgia şi situaţia democraţiei în Belarusi, alegerea noului Secretar General şi preluarea preşedinţiei Comitetului de Miniştri a CoE de către Slovenia.

La Madrid, viceministrul Valeriu Ostalep a mai avut întrevederi bilaterale cu Secretarii de Stat al Portugaliei şi Franţei, cu Prim-viceministrul Cehiei şi cu delegaţia Estoniei, în cadrul cărora a solicitat susţinerea acestora în viitoarele negocieri asupra noului acord moldo-comunitar şi în dialogul RM-UE privind facilitarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. (potrivit www.coe.int, MAEIE)

Republica Moldova — CSI

Pe 22 mai, la Astana, Kazahstan s-a desfăşurat şedinţa ordinară a Consiliului şefilor de guverne a CSI, prezidată de către prim-ministrul moldovean în exerciţiu, Zinaida Grecianîi. În cadrul şedinţei a fost aprobat Planul de Acţiuni pentru realizarea primei etape a Strategia de Dezvoltare Economică a CSI pînă în anul 2020. Prima etapă prevede acţiuni pentru perioada 2009–2011 de extindere a cooperării statelor în sectorul industrial, realizarea de programe inter-statale în domeniul energetic, agro-industrial şi de transport, armonizarea legislaţiei în domeniul de ocupare şi migraţie a forţei de muncă etc. De asemenea, a fost semnat Planul de Acţiuni în domeniul colaborării umanitare dintre statele CSI pentru anii 2009–2010. (Sursa: www.cis.minsk.by)

Republica Moldova — NATO

Declaraţia Adunării Parlamentare a NATO privind Republica Moldova

La 26 mai, Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) a făcut o declaraţie privind Republica MoldovaEN, în care îşi exprimă îngrijorarea privind situaţia politică tensionată din Republica Moldova. AP NATO se aşteaptă la un dialog real, efectiv şi transparent dintre guvernare şi opoziţie, precum şi dintre forţele politice şi societatea civilă. De asemenea, AP NATO îndeamnă Guvernul Republicii Moldova să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale, pe care s-a angajat să le respecte inclusiv prin aderarea la Parteneriatul pentru Pace.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet