Monitoring→Politica→Relaţii externe

Republica Moldova — Consiliul Europei

La 5 mai curent, s-au împlinit 58 de ani de la constituirea Consiliului Europei (CoE). Acesta este o organizaţie integuvernamentală pan-europeană, care îşi propune drept scop: consolidarea democraţiei, asigurarea principiilor statului de drept, protecţia drepturilor omului etc. pe continentul european. CoE a fost fondată iniţial de 10 state europene. Numărul actual al statelor membre ale CoE este de 47, în urma aderării pe 11 mai a.c. a Muntenegrului.

La puţin timp după această aniversare, în Moldova s-a aflat într-o vizită de informare Thomas Hammarberg, Comisarul CoE pentru Drepturile Omului. Acesta s-a întîlnit la Chişinău cu Andrei Stratan, viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În cadrul întîlnirii, oficialii au discutat despre cooperarea dintre CoE şi Moldova, precum şi despre respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în Moldova. Hammarberg s-a arătat în general mulţumit de dialogul existent între CoE şi Moldova, şi a accentuat necesitatea abordării sistemice a protecţiei drepturilor omului de către autorităţile de la Chişinău.

În perioada 10–11 mai, la Strasbourg a avut loc cea de-a 117-a sesiune a Comitetului de Miniştri al CoE. Moldova a fost reprezentată la această sesiune de Eugenia Kistruga, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Potrivit MAEIE, în cadrul şedinţei au fost abordate subiecte precum eficientizarea relaţiilor dintre CoE şi Uniunea Europeană (UE), consolidarea sistemului de protecţie a drepturilor omului al CoE, activitatea CoE în domeniul dialogului intercultural.

La 10 mai 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat două hotărîri împotriva Moldovei .

În cauza Modîrcă c. Moldovei, CEDO a constatat deţinerea ilegală a reclamantului, condiţii improprii de detenţie, motive insuficiente şi irelevante pentru eliberarea mandatului de arest, precum şi condiţii inadecvate privind asigurarea confidenţialităţii discuţiilor reclamantului cu avocatul său. Moldova a fost obligată să-i acorde reclamantului 7000 euro cu titlu de daune morale şi 1800 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

În cea de-a doua cauză Mazepa c. Moldovei, CEDO a constatat încălcarea drepturilor reclamantei prin neexecutarea unei hotărîri judecătoreşti în favoarea sa şi prin durata excesivă a procedurilor judiciare. Guvernul Moldovei a fost obligat să-i acorde reclamantei 2900 euro cu titlu de daune morale şi materiale, şi 100 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

Ziua Europei

Pe 9 mai s-au împlinit 57 de ani de la lansarea de către Robert Schuman, în 1950 — ministru de Externe al Franţei, a unei declaraţii care chema Franţa, Germania şi alte ţări europene să-şi unească eforturile în domeniul producţiei cărbunelui şi oţelului, drept “fundamentul de început al unei Federaţii Europene”. Documentul cunoscut şi sub denumirea de “Declaraţia Schuman” este considerat actul de naştere a ceea ce cunoaştem în prezent prin Uniunea Europeană (UE). Decizia de a sărbători ziua de 9 mai drept Zi a Europei a fost luată în 1985 la summit-ul liderilor europeni de la Milano. De atunci Ziua Europei se sărbătoreşte în toate statele CE/ UE, precum şi în cele care aspiră să se alăture în viitor UE.

Moldova, deşi revendică cu insistenţă un destin european alături de statele membre ale UE, aproape că ignoră sărbătorirea oficială a acestei zile. Chişinăul a continuat şi în acest an tradiţia consemnării oficiale în ziua de 9 mai a victoriei asupra fascismului, timp în care în UE s-au ridicat cupe de şampanie pentru reconcilierea şi solidaritatea europeană în numele păcii, stabilităţii şi prosperităţii continentului european.

Deşi au lipsit manifestările oficiale organizate cu prilejul Zilei Europei, este de remarcat totuşi mesajul Preşedintelui Voronin adresat cu această ocazie, în care se spune că “parcursul european al Republicii Moldova, determinat în mod firesc de apartenenţa sa la spaţiul cultural şi civilizaţional european, are ca obiectiv final integrarea noastră în spaţiul european comun şi, din acest motiv, poporul moldovenesc împărtăşeşte alături de popoarele statelor membre ale Uniunii Europene bucuria acestei sărbători”. Este un mesaj pertinent, dar deocamdată lipsit de acţiuni care să dovedească că Moldova împărtăşeşte la propriu această bucurie.

Cooperarea cu societatea civilă în contextul integrării europene

În urma lansării Raportului Consorţiului Euroforum şi a celui de-al 6-lea număr al raportului Euromonitor, care prezintă progresul realizat de Moldova în procesul de implementare a Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM) pe parcursul anilor 2005–2006 şi, respectiv, al primului trimestru din 2007, MAEIE a convocat o reuniune consultativă cu reprezentanţi ai societăţii civile.

În cadrul reuniunii, a fost realizat un schimb de opinii între colaboratorii MAEIE şi reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale implicate în activităţi de asistenţă, monitorizare şi evaluare a procesului de implementare a PAUEM. Participanţii au examinat deficienţele şi problemele care tergiversează realizarea obiectivelor PAUEM, în special în domeniile justiţiei, mass-media, administraţiei publice centrale, precum şi în cel al cooperării autorităţilor cu societatea civilă. MAEIE şi-a exprimat disponibilitatea pentru o cooperarea mai strînsă cu societatea civilă şi de a furniza informaţia necesară în procesul de evaluare a acţiunilor întreprinse în vederea realizării PAUEM.

Republica Moldova — România

Cu ocazia reuniunilor din cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE), de la Zagreb (Croaţia), Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întîlnire cu prim-ministrul României, Călin Popescu Tăriceanu. Oficialii au căzut de acord că dialogul bilateral dintre cele două ţări trebuie reluat, Tăriceanu exprimînd disponibilitatea României de a împărtăşi Moldovei din experienţa dobîndită în cadrul procesului de integrare europeană, în măsura în care aceasta este dorită de Chişinău.

Ceva mai devreme, în contextul discuţiilor despre un eventual plan rusesc pentru Transnistria, ministrul de Externe al României, Adrian Cioroianu, declara în cadrul Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul României că presupusul plan nu ar conveni României pentru că ar putea duce la îndepărtarea Moldovei de UE şi la ancorarea acesteia în sfera de influenţă rusească. La aceeaşi întrevedere, Cioroianu a anunţat că ar fi dispus să efectueze o vizită în Moldova pentru reluarea dialogului bilateral.

Republica Moldova — PCESE

Vladimir Voronin, Preşedinte al Moldovei, şi Andrei Stratan, viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, au reprezentat Moldova la summit-ul şefilor de stat şi de guvern ai Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE) şi la reuniunea miniştrilor de Externe ai aceluiaşi aranjament regional. Evenimentele au avut loc între 10–11 mai a.c., la Zagreb, Croaţia.

În cadrul reuniunilor, au fost discutate problemele legate de reorganizarea proceselor de cooperare regională, o dată cu instituirea, din ianuarie 2008, a Consiliului Regional de Cooperare (CRC). Acesta urmează să preia activităţile Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), în strînsă colaborare cu PCESE.

În contextul instituirii CRC, Hidajet Biščević a fost desemnat în calitate de Secretar General al CRC, iar or. Sarajevo, capitala Bosniei şi Herţegovina, a fost ales în calitate de sediu al Secretariatului CRC.

Preşedinţia PCESE a fost preluată de la Croaţia de Bulgaria. Potrivit Moldpres, statele membre ale PCESE au decis prin consens ca Moldova să urmeze Bulgariei la preşedinţia organizaţiei, din mai 2008.

Republica Moldova — CEFTA

La 1 mai 2007, a intrat în vigoare noul acord CEFTA, care instituie un regim de comerţ liber între statele participante la acest aranjament regional: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Moldova, Muntenegru şi Serbia. Noul CEFTA, cunoscut şi sub denumirea de CEFTA 2006, a fost semnat la 19 decembrie 2006, la Bucureşti. CEFTA 2006 înlocuieşte 32 de acorduri bilaterale şi de comerţ liber operabile anterior între ţările din Europa de Sud-Est.

CEFTA 2006 prevede anularea tuturor taxelor vamale la import şi export, a restricţiilor cantitative şi a altor taxe cu efect echivalent în comerţul cu produse industriale şi majoritatea produselor agroindustriale. Acordul mai conţine prevederi privind comerţul cu servicii, proprietatea intelectuală, achiziţiile publice, promovarea investiţiilor, administrarea vamală şi regulile de origine preferenţiale, procedura şi condiţiile de aplicare a măsurilor de salvgardare şi instrumentelor de apărare comercială. CEFTA 2006 corespunde normelor OMC şi obligaţiunilor Părţilor în raport cu UE.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet