Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #79 |
La 8 august 2006 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a emis o nouă hotărîre de condamnare a Moldovei, în cauza Ermicev vs Moldova (încălcarea art.6 — dreptul la proces echitabil). Reclamanta s-a plîns de anularea unei hotărîri definitive pronunţate în favoarea sa cu privire la o tranzacţie imobiliară. CEDO a observat că o hotărîre definitivă şi obligatorie pronunţată în favoarea reclamantului a fost casată de către o jurisdicţie superioară în rezultatul unei proceduri de revizuire, după o cerere formulată de către procuror care, în exercitarea acestei autorităţi, nu este supus nici unui termen, astfel încît hotărârile pot fi puse în cauză încontinuu. În urma anulării, reclamantul s-a aflat într-o nesiguranţă juridică o perioadă îndelungată şi astfel a avut loc o încălcare a principiului securităţii juridice şi a dreptului de acces la o instanţă judiciară. Curtea consideră că sumele acordate reclamantului de către hotărîrea în cauză pot fi considerate ca un bun şi anularea deciziei definitive constituie un atentat la dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale. Astfel, Curtea a conchis şi încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. CEDO a acordat reclamantului 29 000 EUR, care constituie valoarea de piaţă a apartamentului în litigiu, 2 465 EUR pentru prejudiciul material, 2 000 EUR pentru prejudiciul moral şi 300 EUR pentru costuri şi cheltuieli.
Comisia Europeană a decis să acorde Moldovei un sprijin financiar în valoare de 10 milioane de euro, pentru susţinerea echilibrului bugetar şi asigurarea securităţii alimentare. În cadrul programului respectiv susţinerea financiară nerambursabilă va constitui 9,2 milioane de euro, iar restul sumei va constitui credit tehnic, în condiţii preferenţiale. Banii urmează a fi valorificaţi pentru susţinerea sectorului agricol, protecţia socială, modernizarea administrării finanţelor publice.
Reprezentantul special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, a purtat consultări privind problema transnistreană cu oficiali din MAE a Federaţiei Ruse. Potrivit reprezentantului MAE rus, demnitarul UE “a fost informat despre eforturile Rusiei în procesul de menţinere a stabilităţii” în regiunea transnistreană, despre acţiunile orientate spre “convingerea părţilor implicate în conflict să adopte o poziţie care să contribuie la soluţionarea diferendului”. Se anunţă că în cadrul discuţiilor, interlocutorii au optat pentru respectarea principiilor OSCE privind reglementarea conflictelor locale, precum şi pentru luarea în considerare a completărilor la documentele adoptate anterior de participanţii la procesul de negocieri în problema transnistreană.
Uniunea Europeană a alocat pentru România fonduri nerambursabile în valoare de 34 milioane de euro în cadrul unui program de cooperare transfrontalieră. Dintre acestea, 7 milioane de euro sînt destinate programului de vecinătate între România şi Moldova. Agenţia MEDIAFAX anunţă că fondurile au rolul de a sprijini dezvoltarea economică a zonelor de graniţă ale României, în cooperare cu regiunile de graniţă ale ţărilor vecine, prin intensificarea cooperării transfrontaliere între sectoarele publice şi private, precum şi între persoane.
Rezultatele unui recent sondaj al Comisiei Europene (Eurobarometru) relevă că o majoritate relativa (45%) a populaţiei UE este in favoarea extinderii, dar un număr mare (42%) de respondenţi se manifestă în opoziţie faţă de extindere. În cele 10 noi state membre susţinerea pentru extindere este foarte mare.
La 15 august, participînd la deschiderea Şcolii de vară pentru tineret sub denumirea “Comunităţi româneşti şi identitate europeană” din staţiunea Eforie, Preşedintele României a făcut un şir de declaraţii vizînd relaţiile cu Republica Moldova. El a anunţat că pînă la sfîrşitul lunii septembrie, în parlamentul român vor fi înaintate două proiecte de lege privind românii din afara graniţelor: o lege privind acordarea cetăţeniei române şi un proiect privind românii de peste hotare. Traian Băsescu a specificat că intenţionează să urgenteze acordarea cetăţeniei române etnicilor români care trăiesc în statele vecine pentru ca aceştia să beneficieze de avantajele intrării României în UE. El a mai spus că Ministerul român de Externe aşteaptă cât mai multe proiecte din partea românilor din afara graniţelor pentru a obţine finanţare din partea statului român. Conform comunicatelor de presă, Preşedintele României a criticat politica Chişinăului îndreptată spre “mistificarea istoriei şi culturii”, “negarea limbii române” etc.
Ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu, a afirmat în cadrul Şcolii de vară a TNL desfăşurată în staţiunea Mamaia, că Republica Moldova ar trebui să aibă o “gîndire pragmatică”, şansa europeană a acesteia fiind România. Agenţia MEDIAFAX transmite că “problema relaţiilor Bucureşti — Chişinău este tratată cu maturitate şi cu mai puţină emoţie”, autorităţile române avînd interesul de a sprijini “o evoluţie democratică în Republica Moldova”. Ungureanu a reiterat că şansa europeană a Republicii Moldova este România, pentru că este singurul stat membru UE cu care Moldova va avea graniţă comună. Cu referire la “chestiunea transnistreană”, ministrul român de externe a spus că România analizează “potenţialul pericol pe care îl prezintă existenţa unei zone ilegitime la doar 200 — 300 de km de graniţă” şi că sînt examinate soluţii pentru a rezolva o asemenea problemă, dar că nu există o deschidere în acest sens din partea Chişinăului.
Participînd la o emisiune televizată difuzată pe postul “Realitatea TV”, ministrul de externe al României a declarat că Republica Moldova şi România sînt două state suverane cu o singură naţiune şi dialogul dintre cele două ţări nu se duce de pe poziţii arogante. Mihai Răzvan Ungureanu a menţionat că la toate discuţiile cu oficialii moldoveni se vorbeşte despre o colaborare mai intensă pentru accelerarea parcursului european al Republicii Moldova, dezminţind afirmaţiile despre oferta de fuziune a celor două state. Potrivit ministrului, Bucureştiul respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova şi îi propune doar ajutor pe calea integrării europene. Ungureanu a mai precizat că România ar putea fi un bun vecin şi un aliat al Moldovei pentru integrarea în UE, Bucureştiul fiind dispus să acorde asistenţă pentru ajustarea legislaţiei şi evitarea unor greşeli în procesul de apropiere de UE. Şeful diplomaţiei româneşti a evocat printre principalele probleme de actualitate ale Republicii Moldova calitatea instituţiilor responsabile de integrare.
În cadrul şcolii de vară a PNL, Ministrul Apărării din România, Teodor Atanasiu, a declarat că relaţiile dintre România şi Republica Moldova sînt destul de reci “deoarece autorităţile de la Chişinău nu îi consideră pe români fraţi”. Ministrul a adăugat că România a reuşit, atît la nivelul UE, cît şi la nivelul NATO, să convingă ţările aliate că soluţia pentru Transnistria nu poate fi aceeaşi cu soluţia pentru Kosovo şi că nu trebuie să existe o soluţie unică pentru stingerea conflictelor din zona europeană.
Ministrul Economiei şi Comerţului din România, Codruţ Şereş, a declarat că Republica Moldova a solicitat României să livreze energie electrică, în perioada 2006–2007, pentru utilizare în situaţii de urgenţă. Solicitarea a fost primită de la autorităţile din Republica Moldova, dar autorităţile române au evitat deocamdată să răspundă solicitării. Ministrul a mai spus că datoriile Republicii Moldova către România, în contul unor livrări anterioare de electricitate se ridică deja la circa 30 de milioane de euro.
Datoria Republicii Moldova faţă de Federaţia Rusă constituia, la 1 ianuarie 2006, peste 144 milioane dolari SUA. Datoria de bază constituie 122 milioane dolari, iar dobînda aferentă împrumuturilor ar fi de 22,6 milioane dolari. Ministrul Finanţelor al Moldovei a declarat că datoriile faţă de Rusia reprezintă împrumuturi acordate Guvernului de la Chişinău începînd cu anii 1992–1993 pentru achitarea resurselor energetice, o sumă de 30 milioane de dolari din total reprezintă împrumuturi acordate Transnistriei, iar Chişinăul şi-a asumat aceste datorii în schimbul acceptului Moscovei de a reeşalona datorii bilaterale prin intermediul Clubului Creditorilor de la Paris. El a mai adăugat că Guvernul Moldovei va iniţia negocieri cu autorităţile Federaţiei Ruse în privinţa revizuirii dobînzilor pentru unele datorii.
Mediile de informare din regiunea transnistreană anunţă că la şedinţa comisiei electorale de la Tiraspol a fost discutată pregătirea de referendumul privind relaţiile cu Republica Moldova şi Federaţia Rusă, preconizat pentru 17 septembrie 2006. Comisia respectivă consideră posibilă deschiderea unei secţii de votare în sediul reprezentanţei rmn de la Moscova.
Într-un interviu acordat la 8 august Agenţiei “RIA Novosti” de reprezentantul oficial al MAE al Federaţiei Ruse Mihail Kamînin este făcută o trecere în revistă a relaţiilor bilaterale cu Moldova. Conform declaraţiilor lui Kamînin, Rusia continuă să fie unul din principalii parteneri comercial-economici ai Republicii Moldova, cota acestei ţări constituind circa 22 la sută din volumul activităţii economice externe a Moldovei. În ianuarie-mai 2006, în comparaţie cu perioada de referinţă a anului 2005, circulaţia mărfurilor s-a redus cu 4 la sută şi a constituit 375,6 milioane de dolari, printre factorii principali, care au influenţat reducerea importului rus din Moldova fiind reducerea livrărilor de băuturi alcoolice (cu 39 la sută) şi metale feroase din Transnistria (cu 54 la sută). Investiţiile Rusiei în economia Moldovei constituie peste 200 milioane de dolari, în Republica Moldova fiind înregistrate peste 400 de întreprinderi cu participarea capitalului rus. Oficialul rus consideră că, în pofida anumitor succese, vectorul comun al dezvoltării cooperării ruso-moldoveneşti nu corespunde nivelului de parteneriat strategic şi la baza depăşirii tendinţelor nefavorabile ar trebuie să stea voinţa politică clară faţă de activitatea pentru o perspectivă durabilă, abordarea constructivă faţă de soluţionarea problemelor, bazată pe respectul intereselor reciproce.
Mass-media rusă anunţă că şeful Serviciului sanitar rus “Rospotrebnadzor”, Ghenadii Onişcenko a declarat că în Rusia va fi pusă în vînzare doar producţia de calitate a vinificatorilor din Georgia şi Republica Moldova, intrarea vinurilor falsificate pe piaţă rusă va fi oprită. Onişcenco a spus că “dacă şi se vor întoarce, apoi numai vinurile bune, de calitate”. Potrivit lui, analizele au arătat că 9 din 10 sticle, puse în vînzare, erau contrafăcute şi 57% dintre vinurile şi divinurile moldoveneşti testate în laboratoarele ruse nu corespund normelor sanitare. Din aceste motive, doar la Moscova au fost distruse peste 100 mii litri de vinuri importate din Republica Moldova.
Experţi ai Agenţiei State of World Liberty au dat publicităţi un nou rating mondial al Libertăţii, potrivit căruia Republica Moldova este plasata pe locul 93 din 159 de state participante ale topului.
Într-un raport al organizaţiei International Crisis Group difuzat la 17 august, se susţine că viitorul Republicii Moldova este incert. Documentul menţionează că guvernarea de la Chişinău a afişat puţină dorinţă de a eradica corupţia şi de a ameliora climatul de afaceri, iar politica ei faţă de Transnistria se pare că este bazată mai mult pe o uşoară retorică decît pe un angajament. Experţii internaţionali recomandă UE să ofere mai multă asistenţă tehnică pentru realizarea reformelor în Moldova, cu condiţia ca ţara noastră să demonstreze voinţă reală pentru a folosi eficient acest sprijin.
Parlamentul (Knessetul) Israelului a creat Liga parlamentară de prietenie “Israel — Republica Moldova”. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Liga de prietenie va fi condusă de Avigdor Liberman, preşedintele Partidului “Israel — Casa Noastră”, politician originar din Republica Moldova.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |