Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 1–15 aprilie 2008

Integrare europeană

Implementarea PEV în 2007. Raportul de progres privind implementarea Planului de Acţiuni UE-RM

Pe 3 aprilie, Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea către Consiliu şi Parlamentul European privind implementarea PEV în 2007. Comunicarea este însoţită şi de alte documente ale Comisiei, precum: Evaluarea generală, Raportul privind progresul sectorial şi Rapoartele de ţarăEN. Comunicarea […] privind implementarea PEV în 2007 accentuează că PEV devine treptat un parteneriat reciproc avantajos pentru reformă şi dezvoltare, apropiind şi mai mult vecinii de UE, dar care promovează o integrare regională în afara hotarelor Uniunii Europene. O altă concluzie importantă a Comunicării este că viitoarele planuri de acţiuni, care vor veni în schimbul fostelor Planurilor de Acţiuni (în special în cazul Moldovei, Ucrainei şi Israelului ale căror Planuri de Acţiuni expiră în 2008) vor fi ajustate ambiţiilor şi capacităţilor statelor partenere, reflectînd relaţiile diferenţiate dintre UE şi partenerii săi. Cu toate acestea, noile instrumente operaţionale vor păstra formatul vechi al Planurilor de Acţiuni, cu o specificare clară a obiectivelor/acţiunilor de urmat în aceleaşi domenii principale (7 la număr).

Totuşi, documentul cel mai aşteptat a fost Raportul de ţară privind progresul Moldovei în implementarea Planului de Acţiuni UE-RM în perioada noiembrie 2006 — decembrie 2007. Potrivit Raportului, Moldova a înregistrat progrese în toate domeniile prevăzute de PAUERM, în particular: îmbunătăţirea cadrului instituţional, semnarea Acordului privind preferinţele comerciale autonome şi Acordul de facilitare a regimului de vize şi readmisie, cooperarea cu UE în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean şi probleme de politică externă, managementul frontierei moldo-ucrainene, introducerea certificatelor de origine pentru bunurile exportate, crearea Agenţiei pentru Protecţia Competiţiei etc.

Astfel, conform Reprezentantului Delegaţiei Comisiei Europene (CE) la Chişinău, Paolo Berizzi, care a prezentat Raportul de Progres într-o conferinţă de presă, Moldova împreună cu Ucraina, Maroc şi Israel formează grupul statelor care au atins cele mai mari progrese în cadrul PEV.

Cu toate acestea, Moldova continuă să rămînă restanţieră la capitolele reformei judiciare, libertăţii presei, luptei împotriva corupţiei, calităţii climatului investiţional şi mediului de afaceri. Conform oficialului european, expirarea Planului de Acţiuni nu anulează continuarea implementării efective a acestuia, în special în domeniile restanţiere, pînă la adoptarea altui cadrul juridic de cooperare dintre UE şi Moldova. Deocamdată, în pofida insistenţelor autorităţilor moldoveneşti de a iniţia negocierile privind semnarea unui nou acord cu UE, care ar stipula clar perspectiva europeană a Moldovei, UE nu venit deocamdată cu o dată anume, însă a accentuat prin intermediul oficialilor săi că viitorul acord nu va fi unul de asociere, ci o continuare a vechiului Plan de Acţiuni.

Evaluarea Comisiei Europene a fost primită pe de o parte cu satisfacţie de autorităţile moldoveneşti, dar şi cu o oarecare surprindere a observatorilor independenţi, care se aşteptau la o evaluare mai dură, luînd în considerare regresul înregistrat de Moldova în 2007 la capitolul libertăţii drepturilor omului şi calităţii sistemului judiciar.

Prima şedinţă a Comitetului mixt pentru gestionarea Acordului privind facilitarea eliberării vizelor

La 11 aprilie 2008, la Chişinău, a avut loc prima şedinţă a Comitetului mixt de gestionare a Acordului între Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor. În conformitate cu prevederile Acordului, Comitetul mixt îndeplineşte atribuţii privind monitorizarea punerii în aplicare a documentului, înaintarea modificărilor şi completărilor la acesta şi soluţionarea litigiilor care decurg din interpretarea sau aplicarea dispoziţiilor lui. În cadrul şedinţei, au fost aprobate regulile de procedură ale Comitetului şi discutate liniile directorii de implementare a acordului. Următoarea şedinţă a Comitetului Mixt va avea loc la Bruxelles.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Relaţiile dintre Republica Moldova şi România au fost, în mare parte, circumscrise acordului privind micul trafic de frontieră între Republica Moldova şi România, care, în eventualitatea semnării, va permite locuitorilor din zona de 50 km de pe ambele părţi ale frontierei comune să circule în acest spaţiu din cele două ţări, fără vize sau paşapoarte, doar în baza unor permise speciale. Într-o conferinţă de presă, Andrei Stratan, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a recunoscut primirea proiectului acordului propus de Bucureşti, însă a subliniat că negocierea şi semnarea acestui document este posibilă doar împreună cu finalizarea negocierilor şi semnarea Acordului de frontieră între cele două state, precum şi a Tratatului politic de bază. Reacţia părţii române la această condiţionare nu s-a lăsat mult aşteptată şi a fost exprimată de Preşedintele României, Traian Băsescu în cadrul unei dezbateri organizate de Fundaţia Konrad Adenauer pe 15 aprilie la Bucureşti, care a declarat că, pentru România “un tratat [de frontieră] cu Republica Moldova nu este o prioritate”.

Notă ADEPT. Tratatul politic de bază şi tratatul de frontieră se află de mai mult timp în centrul disputelor dintre Republica Moldova şi România. În cazul tratatului politic de bază, mărul discordiei erau denumirea limbii şi viziunile diferite asupra identităţii naţionale. Pentru a depăşi acest impas, în 2006 România vine cu o alternativă — semnarea unui Acord European de Parteneriat şi Colaborare. În cazul tratatului de frontieră, divergenţele ţin de dorinţa părţii moldoveneşti de a include în acord o trimitere la Tratatul de la Paris din 1947 privind hotarul stabilit dintre România şi Uniunea în 1940 (acordul româno-sovietic din 28 iunie 1940), document pe care partea română îl consideră depăşit şi ilegal. În prezent, conform surselor oficiale, ambele documente se află într-o fază de finalizare la nivelul comisiilor de experţi. În pofida convingerilor MAEIE, exprimate în 2007, că acordurile au şanse de a fi semnate pînă la sfîrşitul anului 2007, pînă în prezent acestea nu au fost semnate şi nu se întrevede o schimbare a acestei situaţii în viitorul apropiat.

În altă ordine de idei, Ministerul Afacerilor Extern şi a Integrării Europene a solicitat autorităţilor române, prin intermediul Însărcinatului cu Afaceri al României în Republica Moldova, Ionuţ Dicu, un mai mare grad de cooperare cu Ambasada Republicii Moldova la Bucureşti, ca urmare a informării tardive a acesteia privind cazurile cu implicarea cetăţenilor moldoveni. De asemenea, MAEIE a atras atenţia diplomatului român asupra cazurilor de comportament neadecvat al colaboratorilor organelor de frontieră din România faţă de cetăţenii moldoveni, solicitând în acelaşi timp autorităţilor române o organizare mai eficientă a procedurii de trecere a frontierei romane pentru cetăţenii moldoveni.

Republica Moldova — Rusia

Pe 3 aprilie, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, a avut întrevederi cu Preşedintele Dumei de Stat a Adunării Federale a Rusiei, Boris Grîzlov. Potrivit serviciului de presă al Parlamentului, demnitarii au abordat mai multe chestiuni legate de relaţiile comercial-economice dintre Moldova şi Rusia, precum şi de procesul de reglementare a procesului transnistrean. De asemenea a fost discutată posibilitatea organizării la Chişinău în 2008 a unei noi reuniuni a comisiei interparlamentare moldo-ruse, cu o eventuală vizită a lui Boris Grîzlov la Chişinău.

Notă ADEPT. Ultima vizită a oficialilor parlamentari ruşi de nivel înalt în Republica Moldova avut loc în 2002. În aceeaşi perioadă de timp, la Chişinău, Ambasadorul Rusiei în Moldova, Valeri Kuzmin, a fost primit de Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin şi Prim-ministrul Republicii Moldova, Zinaida Grecianîi. Subiectele abordate în timpul întrevederilor au fost legate atît de perspectiva reluării procesului de negocieri pentru soluţionarea problemei transnistrene (proces reluat la scurt timp după această întrevedere), cît şi de consolidarea parteneriatului dintre cele două ţări în mai multe sectoare. Importanţa Rusiei ca partener strategic al Moldovei a fost subliniată de prim-ministrul Zinaida Grecianîi, care a asigurat ambasadorul rus că noul Guvern va întreprinde acţiuni concrete pentru extinderea şi aprofundarea raporturilor de cooperare în toate domeniile de interes reciproc. Un rol important în acest proces va fi rezervat activităţii Comisiei pentru colaborarea economică între Moldova şi Rusia. O primă acţiune în acest sens a avut loc pe 10 aprilie, cînd la o întrevedere cu Prim-ministrul Zinaida Grecianîi, directorul Serviciului federal de migraţie al Federaţiei Ruse Konstantin Romodanovski, a propus Guvernului Moldovei crearea comună a unei baze de date comună a migranţilor, care ar facilita legalizarea activităţii migranţilor din ambele state şi includerea acestora în programele de asistenţă socială.

Republica Moldova — Ucraina

Relaţiile moldo-ucrainene au cunoscut o înviorare, prin sosirea la Chişinău a ministrului ucrainean al afacerilor externe, Volodimir Ogrîzco. Scopul vizitei, potrivit afirmaţiilor şefului diplomaţiei ucrainene, a fost examinarea problemelor existente în relaţiile moldo-ucrainene (în special, recunoaşterea patrimoniului Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei, preţurile la energia electrică, demarcarea hotarului dintre cele doua state etc.), în vederea pregătirii unei viitoare vizite oficiale în Moldova a Preşedintelui Ucrainei, Viktor Iuscenko. Volodimir Ogrîzko a menţionat că în urma discuţiilor cu oficialii moldoveni a fost stabilit deja un program al întrevederilor pentru soluţionarea problemelor existente, prima runda urmând a avea loc pe 21–22 aprilie 2008.

Pentru o soluţionare cît mai corectă şi rapidă a problemei demarcării hotarului moldo-ucrainean, miniştrii de externe ai ambelor ţări au semnat o scrisoare adresată Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene, Javier Solana, precum şi Comisarului european pentru relaţii externe, Benita Ferrero-Waldner, prin care au solicitat Uniunii Europene asistenţa tehnică (delegarea specialiştilor) şi financiară pentru demarcarea frontierei, inclusiv pe segmentul transnistrean. Potrivit ministrului de externe, Andrei Stratan, UE urmează să stabilească suma de bani acordată ambelor ţări, suma totală prevăzută pentru demarcarea frontierei cifrîndu-se la 8 milioane de euro, jumătate din care urmează a fi alocată la prima etapă.

Tot în cadrul vizitei a fost semnat Acordul dintre Republica Moldova şi Ucraina privind colaborarea în domeniul asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Republica Moldova — Slovacia

Principalul eveniment în contextul relaţiilor moldo-slovace produs în perioada de referinţă a fost vizita ministrului Afacerilor Externe al Slovaciei, Jan Kubis, în Moldova, sincronizată cu desfăşurarea unui forum economic moldo-slovac.

În cadrul vizitei, Şeful diplomaţiei slovace a avut întrevederi cu mai mulţi oficiali moldoveni. Subiectele de bază abordate în cadrul întrevederilor au fost intensificarea relaţiilor comercial-economice, aspiraţiile europene ale Moldovei, precum şi eventuala aderarea a Slovaciei la Centrul Comun de Vize. În special, şeful diplomaţiei slovace a subliniat interesul oamenilor de afaceri slovaci de a investi în Moldova, îndeosebi, în domeniul energeticii, infrastructurii, agriculturii. La rîndul său, oficialii moldoveni au solicitat sprijinul Slovaciei în obţinerea mandatului Uniunii Europene privind începerea negocierilor asupra unui nou acord juridic Moldova-UE, care ar prevedea clar perspectivă europeană sigură a Moldovei şi ar stipula o apropiere graduală a Moldovei de libertăţile europene.

În cadrul aceleaşi vizite a fost semnat Acordului interguvernamental dintre Moldova şi Slovacia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. Negocierile privind un alt acord important atît pentru investitorii slovaci, cat şi pentru cei moldoveni — Acordul cu privire la evitarea dublei impuneri — vor fi lansate în scurt timp.

Cooperarea multilaterală

Pagina oficială dedicată Preşedinţiei RM la cinci aranjamente regionale

Pe 3 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a lansat pagina web oficială, dedicată Preşedinţiilor Republicii Moldova la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), Iniţiativa Central-Europeană (ICE), Grupul Multinaţional Consultativ al Centrului pentru Cooperare în Domeniul Securităţii — RACVIAC (MAG RACVIAC), Reţeaua de Sănătate (SEEHN) şi CEFTA pe perioada 2008 — 2009.

Republica Moldova — Consiliul Europei
Decizii ale CEDO

La 8 aprilie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat 2 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Megadat.com SRL c. Moldovei, Grădinar c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru violarea protecţiei proprietăţii şi încălcarea dreptului la un proces echitabil. În cauza Grădinar c. Moldovei, Curtea nu a acordat careva despăgubiri financiare, deoarece reclamanta, Galina Grădinar, nu a prezentat nicio pretenţie cu privire la satisfacţia echitabilă. În cauza Megadat.com SRL c. Moldovei, CEDO nu s-a pronunţat încă pe marginea pretenţiilor financiare, lăsînd reclamanţilor trei luni pentru a prezenta curţii pretenţiile privind despăgubirile pentru prejudiciul cauzat şi cheltuielile de judecată. Conform opiniei lui E.Muşuc, preşedintele companiei Megadat.com SRL, valoarea companiei Megadat.com SRL la momentul retragerii licenţei de activitate oscila între 8,4–14,15 milioane USD.

Republica Moldova — NATO

În perioada 2–4 aprilie, la Bucureşti, a avut loc al 20-lea Summit NATO. Delegaţia moldovenească a fost condusă de către preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Deşi prezenţa delegaţiei moldoveneşti nu a fost practic resimţită la summit, Republica Moldova apare, totuşi, în declaraţia finală a summit-ului, NATO susţinînd integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Republica Moldova şi pledînd pentru soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean.

Republica Moldova — CSI

În perioada vizată, şi-au desfăşurat lucrările Consiliul Adunării Interparlamentare a Comunităţii Statelor Independente şi cea de-a 30-a reuniune plenară a Adunării Interparlamentare a CSI, precum şi cea de-a 37-a şedinţă a Consiliului Economic al CSI. Moldova a fost reprezentată la aceste reuniuni de către preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, şi Prim-viceprim-ministrul, Ministrul Economiei şi Comerţului, Igor Dodon.

Republica Moldova — SEECP

Începînd cu luna mai, Moldova va prelua Preşedinţia Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP) Potrivit lui Marian Lupu, preşedintele Parlamentului, priorităţile Moldovei, pe durata preşedinţiei SEECP vor fi: consolidarea dialogului dintre statele SEECP şi UE, promovarea perspectivei europene a statelor din Europa de Sud-Est, susţinerea aspiraţiilor de integrare europeană a ţărilor din Europa de Sud-Est şi atribuirea SEECP a unui statut de for european regional consolidat şi puternic.

Republica Moldova — RACVIAC

În perioada 9–11 aprilie, la Chişinău a avut loc cea de-a 19-a reuniune a Grupului Multinaţional Consultativ (MAG) al Centrului pentru Cooperare în Domeniul Securităţii (RACVIAC). RACVIAC este o structură non-guvernamentală ce are misiunea de a acorda asistenţă de specialitate ţărilor membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, în domeniul verificării şi implementării controlului armamentelor. Moldova deţine preşedinţia la MAG RACVIAC pentru anul 2008.

16–31 martie 2008 16–30 aprilie 2008