Monitoring→Politica→Relaţii externe

• O delegaţie a Parlamentului condusă de spicherul Marian Lupu a participat în perioada 7–9 septembrie curent, la New York, la lucrările Conferinţei Mondiale a Preşedinţilor de parlamente, care va preceda Reuniunea şefilor de stat şi guvern (14–19 septembrie). Conferinţa s-a desfăşurat la sediul ONU şi a avut drept temă colaborarea multilaterală, activitatea organizaţiilor internaţionale, interacţiunea Uniunii Interparlamentare cu ONU etc. În cadrul aceleiaşi Conferinţe a fost preconizată şi reuniunea preşedinţilor parlamentelor din statele-membre ale GUAM.
  De asemenea, Marian Lupu a avut o întîlnire cu Boris Grîzlov, Preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, în cadrul căreia au fost constatate anumite probleme în relaţiile interstatale, probleme a căror soluţionare ar putea fi realizată şi în cadrul intensificării raporturilor interparlamentare. La întrevederea respectivă a fost discutată şi problema reglementării transnistrene.

• În aceeaşi perioadă (7–8 septembrie) o delegaţie a Parlamentului formată din vicepreşedintele legislativului Maria Postoico şi preşedintele fracţiunii parlamentare a PPCD Vlad Cubreacov (ambii fiind şi membri ai delegaţiei permanente a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei) a participat la şedinţa Comisiei de monitorizare a APCE, şedinţă ce s-a desfăşurat în Antalya, Turcia. În cadrul reuniunii delegaţia moldovenească a prezentat un raport despre onorarea obligaţiunilor asumate de Republica Moldova la momentul aderării la Consiliul Europei şi recomandărilor formulate de Comisia de monitorizare. Lucrările s-au finalizat cu adoptarea unui proiect de rezoluţie despre funcţionarea instituţiilor democratice în Republica Moldova, rezoluţie care va fi supusă ulterior aprobării în cadrul APCE şi al cărei conţinut nu a fost încă dat publicităţii.
  Menţionăm că anterior reprezentanţii APCE au remarcat necesitatea unor noi modificări în legislaţia Republicii Moldova referitoare la statutul magistraţilor, funcţionarea Consiliului Superior al magistraturii, modificarea statutului procuraturii, modernizarea legislaţiei cu privire la audiovizual, despre partidele politice, adoptarea unor noi reglementări în domeniul cultelor religioase, perfecţionarea mecanismului de executare a deciziilor judiciare etc.

• Republica Moldova şi SUA au semnat Acordul despre crearea şi finanţarea Centrului pentru combaterea traficului de fiinţe umane. SUA vor acorda în acest scop circa 2 milioane USD, mijloace financiare ce urmează a fi utilizate şi pentru realizarea unor programe de protecţie a martorilor. Proiectul face parte dintr-o serie întreagă de iniţiative în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane, iniţiative enunţate de Statele Unite la Asambleea Generală a ONU în anul 2003.
  Republica Moldova a adoptat în anul 1998 Legea privind protecţia de stat a părţii vătămate, a martorilor şi altor persoane ce acordă ajutor în procesul penal, însă punerea în aplicare a acesteia este limitată de insuficienţa mijloacelor bugetare acordate şi dotarea tehnică insuficientă a instituţiilor abilitate. În domeniul combaterii traficului de fiinţe umane nu este adoptată o lege specială, proiectul respectiv fiind examinat de parlamentari abia în prima lectură.

• Pînă la finele anului curent Uniunea Europeană va acorda asistenţa necesară pentru monitorizarea frontierei moldo-ucrainene de către observatori europeni. Statutul şi funcţiile misiunii respective vor fi stabilite într-un memorandum propus Chişinăului şi Kievului spre a fi examinat. Monitorizarea va viza în special frontiera din zona transnistreană şi presupune participarea observatorilor europeni la întreg procesul de control vamal şi de grăniceri, precum şi al altor servicii.

• Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei din Republica Moldova a semnat un memorandum de colaborare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor cu Oficiul Naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor din România. Legea privind combaterea spălării banilor a fost adoptată în Republica Moldova la solicitarea organismelor internaţionale specializate şi stabileşte un mecanism special de control în domeniu, cu implicarea instituţiilor financiare, a organelor administrative şi de drept ce au tangenţă cu activitatea financiar-bancară din Republica Moldova şi de peste hotare.

• În opinia Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene din Republica Moldova situaţia de criză politică din Ucraina nu va avea careva repercusiuni asupra relaţiilor dintre Moldova şi Ucraina. Cei de la externe apreciază situaţia drept o simplă remaniere de cadre, care nu va influenţa colaborarea în domeniile de interes reciproc şi în special, referitor la soluţionarea conflictului transnistrean.
  De menţionat că relaţiile administraţiei de la Kiev cu omologii săi de la Tiraspol au cunoscut diverse evoluţii, iniţial remarcîndu-se prin anumite acţiuni de susţinere a poziţiei conducerii de la Chişinău. Totuşi ulterior, inclusiv după vizitele la Kiev a liderului autoproclamat Igor Smirnov, conducerea ucraineană a luat o poziţie mai mult neutră. Unii experţi au enunţat versiunea că aceste schimbări s-au datorat şi intereselor comerciale pe care le are în zona transnistreană gruparea lui Piotr Poroşenco, fost secretar al Consiliului ucrainean de Securitate al Ucrainei, demis recent împreună cu guvernul Timoşenco.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet