Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 1–15 aprilie 2009

Caracterul politicii externe a Republicii Moldova şi a relaţiilor sale bilaterale în prima jumătate a lunii aprilie a fost determinat de evenimentele referitoare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009.

Poziţia UE faţă de procesul electoral înainte de ziua alegerilor, 5 aprilie 2009

2 aprilie 2009

În cadrul şedinţei Consiliului Permanent al OSCE de la Viena, Uniunea Europeană prezintă o declaraţie privind procesul de pregătire a alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009EN. În declaraţie se menţionează că campania electorală este în general pluralistă, iar pregătirile pentru alegeri se desfăşoară într-un mod transparent şi profesionist. Totodată, sunt prezente unele “aspecte negative, precum utilizarea abuzivă a resurselor administrative, probleme privind componenţa listelor electorale şi acoperirea mediatică dezechilibrată în favoarea majorităţi aflate la putere”. În aceeaşi declaraţie UE aminteşte că acordă o mare importanţă desfăşurării într-un mod democratic a alegerilor din 5 aprilie şi că a “încurajat” autorităţile moldoveneşti să consolideze statul de drept şi să-şi onoreze angajamentele privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Poziţia UE faţă de desfăşurarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009

6 aprilie 2009

Misiunea OSCE/ODIHR de observare a alegerilor din Republica Moldova, din componenţa căreia făcea parte şi o delegaţie a Parlamentului European, prezintă raportul preliminar de monitorizare a alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. Potrivit raportului alegerile au fost corecte şi pozitive şi “s-au desfăşurat în general într-un mediu pluralist, oferind alegătorilor alternative politice distincte şi a întrunit multe din angajamentele asumate în cadrul OSCE şi Consiliului Europei”. Potrivit observatorilor votarea în ziua alegerilor a fost bine organizată si avut loc într-o atmosferă calmă si liniştită, fără ca incidente majore să fie semnalate. Observatorii au evaluat pozitiv procedura de votare şi numărare a voturilor, în pofida unui număr semnificativ de deficienţe procedurale. Potrivit Misiuni de monitorizare, sunt necesare îmbunătăţiri în asigurarea un proces electoral liber de intervenţii administrative nepotrivite, garantarea respectării depline a libertăţii de exprimare şi a accesului la informaţie şi sporirea încrederii publice. Raportul scoate în evidenţă mai multe neajunsuri care au rămas încă nerezolvate: utilizarea resurselor administrative, presupuse intimidări a concurenţilor şi alegătorilor de către poliţie, probleme legate de reflectarea campaniei în mass-media (inclusiv privind radiodifuzorul public Moldova 1), lipsa unei proceduri unice de înregistrare a candidaţilor, imposibilitate de exercitare a dreptului electoral pentru cetăţenii din regiunea transnistreană. În pofida acestor concluzii, aprecierile oficialilor europeni privind alegerileEN, făcute publice la conferinţa de presă de prezentare a raportului au fost foarte pozitive. În particular, Marinne Mikko, şefa delegaţiei Parlamentului European a declarat că “Noi [Misiunea de Observare] am observat îmbunătăţiri reale comparativ cu alegerile parlamentare din 2005”, iar Petros Efthymiou, şeful delegaţiei Adunării Parlamentare a OSCE s-a arătat bucuros de progresul democraţiei în Moldova. Într-un alt interviu acordat unui post de radio estonian, Marianne Mikko a declarat că “alegerile parlamentare din Moldova provoacă emoţii pozitive în Europa”, şi atît OSCE, ct şi UE au apreciat înalt nivelul de pregătire şi de organizare a alegerilor de către Moldova.

Comisarul European pentru Relaţii Externe şi Politica de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner felicită cetăţeniiEN Moldovei că au participat activ la alegerile parlamentare, menţionînd că acestea s-au desfăşurat într-un mod paşnic şi ordonat şi într-un mediu pluralist. Comisarul european menţionează şi neajunsurile raportate de Misiunea internaţională de observare, îndemnînd Parlamentul nou ales să implementeze recomandările Misiunii.

7 aprilie 2009

Comisarul european Benita Fererro-Waldner cere stoparea acţiunilor de violenţăEN din Chişinău şi îndeamnă părţile să recurgă la dialog şi să evite declaraţii violente ce ar duce la amplificarea situaţiei. Comisarul aminteşte că “toate contestaţiile privind alegerile ce au avut loc duminică, 5 aprilie, ar trebui adresate structurilor responsabile”.

Preşedinţia cehă a Uniunii Europene face o declaraţieEN prin care condamnă utilizarea violenţei la Chişinău şi îndeamnă părţile să dea dovadă de reţinere. Preşedinţia readuce aminte că potrivit rezultatelor preliminare ale misiunii internaţionale de observare, alegerile au îndeplinit toate standardele şi angajamentele internaţionale, dar sunt necesare unele îmbunătăţiri.

8 aprilie 2009

Observatorul european baroneasa Emma Nicholson, a declarat căEN are temeri privind rezultatele raportului OSCE, raportul OSCE fiind prea blînd şi prietenos.

9 aprilie 2009

Trio Preşedinţiei Uniunii Europene (Miniştrii de Externe ai Cehiei, Franţei şi Suediei) în timpul unei şedinţe la Sarajevo reiterează mesajele anterioareEN şi declară că “va continua colaborarea cu R. Moldova în conformitate cu valorile şi standardele europene şi […] va consolida mai departe relaţiile dintre UE şi Moldova”. În acest context, rolul Reprezentantului Special al Uniunii Europene în Moldova este crucial. De asemenea, UE face apel la Guvernul Republicii Moldova să restabilească relaţiile normale cu România, deoarece “pentru UE este esenţial de a avea relaţii bune cu vecinii săi” şi să respecte libertăţile constituţionale, toate părţile abţinîndu-se de la orice acţiuni violente.

10 aprilie 2009

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan declară într-un interviu ziarul “Financial Times” şi Radioului maghiar că introducerea regimului obligatoriu de vize pentru cetăţenii români nu înseamnă închiderea frontierelor cu România, ci are drept scop realizarea unui control mai riguros la hotar după evenimentele din 6–7 aprilie. Referindu-se la semnificaţia Parteneriatului Estic pentru Republica Moldova, inclusiv din perspectiva ultimelor evenimente, Andrei Stratan apreciază buna cooperare pe care a avut-o Moldova cu UE, dar este nemulţumit de “vacuumul dintre relaţiile moldo-europene” din prezent. Potrivit ministrului, “Moldova este într-o uşoară derută, deoarece nu înţelege foarte clar pe unde trece calea ei europeană — prin Balcanii Occidentali sau prin muntele Ararat”. (sursa: comunicat MAEIE)

Kalman Mizsei, Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova are o întrevedere cu Andrei Stratan, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care îi prezintă poziţia autorităţilor moldoveneşti faţă de situaţia creată în ţară. Kalman Mizsei afirmă că Uniunea Europeană urmăreşte cu atenţie evenimentele de la Chişinău, şi este disponibilă să acorde ajutorul necesar pentru dezamorsarea crizei. Oficialul European subliniază caracterul echilibrat al poziţiei UE faţă de evenimentele de la Chişinău, dar accentuează importanţa respectării dreptului cetăţenilor la libera exprimare şi întruniri şi a respectării de către toţi cetăţenii a normelor constituţionale.

11 aprilie 2009

Preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin are o discuţie telefonică cu Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă şi Securitate Comună Havier Solana, în care cere lui Solana să trimită o misiune în scopul documentării oficialilor europeni la faţa locului cu starea reală a lucrurilor, pentru “a evita speculaţiile apărute în unele mass-media în legătură cu evenimentele de ultima oră din Republica Moldova”. (sursa: Infotag)

13 aprilie 2009

UE a decis trimiterea la Chişinău a unei misiuni de monitorizare a situaţiei post-electorale. Comisia Europeană salută decizia autorităţilor moldoveneşti de a număra repetat buletinele de vot din alegerile parlamentare şi declară inadmisibilă aplicarea violenţei şi încălcarea dreptului la libera întrunire.

15 aprilie 2009

Reprezentantul Special Uniunii Europene, Kalman Mizsei declară că liderii celor patru partide, care au trecut in parlament după alegerile din 5 aprilie, trebuie să lucreze asupra împăcării naţionale, să formeze organele de lucru ale parlamentului şi să aprobe guvernul. Potrivit lui Mizsei este foarte important ca toate cele patru partide să înceteze să folosească “limbajul necorect” în caracterizarea reciprocă, iar Uniunea Europeana va face tot posibilul pentru ca Moldova să revină la viaţa normală. Mizsei dă asigurări că în Moldova vor fi păstrate bazele democraţiei, pe care se fundamentează libertatea presei, iar UE face tot posibilul ca sa împace participanţii în situaţia de conflict. În acest sens, oficiul UE de la Chişinău activează pentru a aduce părţile de conflict să înceapă un dialog politic constructiv, al cărui scop este ieşirea din situaţia creata. (Sursa: Infotag)

Comitetului pentru afaceri externe al Parlamentului European şi delegaţia pentru relaţiile cu Moldova se întrunesc într-o şedinţă extraordinară privind situaţia politică din MoldovaEN. Parlamentarii europeni fac un apel la calm şi accentuează solidaritatea cu România.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Relaţiile dintre R.Moldova şi România au degradat dramatic în această perioadă. Imediat după protestul din 7 aprilie şi devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei, Preşedintele Vladimir Voronin, a acuzat România de implicare în acţiunile de protest. Ca urmare, la 8 aprilie 2009, ambasadorului României la Chişinău, Filip Teodorescu, împreună cu alţi doi colaboratori ai Ambasadei României sunt declaraţi persona non-grata. Tot în aceeaşi zi, guvernul Republicii Moldova a aprobat o decizie prin care introduce regim de vize cu România, începînd cu 9 aprilie 2009. Potrivit guvernului, această decizie urmăreşte “consolidarea eforturilor de menţinere a controlului asupra evenimentelor de protest care au loc în Chişinău”.

Autorităţile române, într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe român, au respins categoric acuzaţiile autorităţilor moldoveneşti de implicare în relaţiile interne ale R. Moldova, subliniind că puterea comunistă transferă responsabilitatea pentru problemele interne din r. Moldova pe seama României şi a cetăţenilor români. În acelaşi timp, MAE român asigura că “nu va lua măsuri similare privind personalul Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti şi va menţine sistemul de vize gratuite pentru cetăţenii moldoveni”.

La 14 aprilie 2009, preşedintele României, Traian Băsescu, a venit cu o adresare în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului privind situaţia politică în R. Moldova şi starea relaţiilor moldo-române. Preşedintele român a declarat drept inacceptabile acuzaţiile guvernării de la Chişinău la adresa României. Referindu-se la viitorul relaţiilor moldo-române, Traian Băsescu s-a disociat de guvernarea actuală de la Chişinău pe care o ostilă României, declarînd că România nu va lua contra-măsuri şi “va rămâne consecventă susţinerii unei politici active în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova şi pentru integrarea acestui stat în Uniunea Europeană”. De asemenea, România va continua: să acorde sprijin persoanelor din Republica Moldova care se consideră români; să ofere burse tinerilor din R. Moldova pentru a studia în România; să sprijine dezvoltarea societăţii civile din R. Moldova. În plus, România va facilita procedura de redobîndire, la cerere, a cetăţeniei române de către cei care au pierdut-o în pofida voinţei lor.

În timpul unui apel televizat din 15 aprilie 2009, preşedintele în exerciţiu a R. Moldova Vladimir Voronin a catalogat discursul lui Traian Băsescu drept “un exemplu de revanşizm statal”, învinuind repetat România de implicare în afacerile interne a R.Moldova, de promovarea unui românism fundamentalist şi agresiv şi acţiuni de destabilizare politică a R. Moldova. În acelaşi timp, Vladimir Voronin a îndemnat România să semneze Tratatul politic de bază şi Tratatului de frontieră, să activizeze eforturile în cadrul Uniunii Europene în vederea acordării dreptului de liberă circulaţie cetăţenilor Moldovei, demonstrîndu-şi astfel respectul pentru statalitatea moldovenească şi dorinţa de a ajuta Moldova pe calea integrării europene.

Notă ADEPT: Pînă în prezent nu au fost făcute publice probele care ar fi demonstrat implicarea României, sau a altor state în protestele din Chişinău.

Republica Moldova — Rusia

Pe parcursul derulării evenimentelor din Chişinău, autorităţile ruse şi-au exprimat repetat susţinerea faţă de acţiunile autorităţilor moldoveneşti în gestionarea crizei politice, generate de protestele din Chişinău. Mai mulţi politicieni ruşi au susţinut de asemenea, acuzaţiile autorităţilor moldoveneşti la adresa României, ca fiind responsabilă de destabilizarea situaţiei în ţară. Într-un comunicat de presă al MAE al RusieiRU este recunoscută buna desfăşurare a alegerilor parlamentare din Moldova, şi se afirmă că scopul dezordinilor a fost “de a compromite performanţele din ultimii ani în consolidarea suveranităţii RM şi de a influenţa rezultatele alegerilor”.

În acelaşi timp, preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin a acuzat Rusia de menţinerea a problemei transnistrene şi tergiversarea soluţionării acesteia, din motive geopolitice. Într-un interviuES acordat ziarului “El Pais”, Voronin a declarat că Rusia îl susţine pe Smirnov la putere, “care îi îndeplineşte ordinele” şi pe toţi miniştrii transnistreni care sunt şi membri ai serviciului de securitate rus.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei
Decizii ale CEDO

La 7 aprilie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunţat în cauzele Hyde Park şi alţii c. Moldovei (nr. 4), Breabin c. Moldovei şi Străisteanu şi alţii c. Moldovei. În aceste cazuri Curtea a constatat violarea următoarelor drepturi şi libertăţi: libertatea de întrunire şi asociere, dreptul la libertate şi siguranţă, dreptul de a nu fi supus torturii şi tratamentelor inumane şi degradante dreptul la un recurs efectiv, dreptul privind motivarea detenţiei, dreptul de proprietate. Suma totală a despăgubirilor financiare, hotărîte de Curte în aceste trei cazuri este de 200 euro cu titlu de prejudiciu material, 60,000 euro cu titlu de prejudiciu moral şi 6,600 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)

17–31 martie 2009 16 aprilie – 1 mai 2009