Monitoring→Politica→Relaţii externe

Republica Moldova — Consiliul Europei

Comitetul de miniştri al Consiliului Europei a adoptat a patra Rezoluţie interimară privind executarea hotărîrii CEDO pe cauza “Ilaşcu şi alţii împotriva Moldovei şi Federaţiei Ruse”. Conform deciziei CEDO din 2004, statele reclamate sînt obligate să ia toate măsurile necesare pentru a înceta detenţia arbitrară a reclamanţilor încarceraţi şi să asigure eliberarea lor imediată. În cea de-a patra rezoluţie, Comitetul Miniştrilor al CE încurajează autorităţile Republicii Moldova să-şi continue eforturile în domeniu şi se declară hotărît să asigure respectarea obligaţiilor Federaţiei Ruse în virtutea acestei hotărîri. Comitetul de Miniştri face apel către autorităţile Statelor membre să ia măsurile pe care ele le consideră adecvate în acest sens.

La 9 mai 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat în scris o hotărîre a camerei pe cauză repetitivă: “Lungu vs. Moldova” (neexecutarea unei hotărîri de acordare a indemnizaţiei). Curtea a ajuns la constatări care au fost făcute în cauze similare ce abordau probleme analoage: Încălcarea articolului 6 § 1 (echitate); Încălcarea articolului 1 din Protocolul Nr.1, alocînd reclamantului 98 EUR pentru prejudiciul material, 1 000 EUR pentru prejudiciul moral, şi 300 EUR cheltuieli de judecată.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

Abia la începutul verii Republica Moldova urmează să înceapă negocieri cu Comisia Europeană pentru facilitarea regimului de vize cu statele UE, în timp ce Guvernul Moldovei intenţionează să anuleze vizele de intrare în Moldova pentru cetăţenii UE începînd cu 1 ianuarie 2007.

Generalul Ferenc Banfi Misiunea UE de monitorizare a hotarului moldo-ucrainean, a declarat că în următoarele două luni se preconizează extinderea activităţilor de monitorizare a frontierei pentru depistarea filierelor de contrabandă.

În rezultatul întrevederii cu un grup de experţi din cadrul Marii Adunări Naţionale a Ungariei, speakerul Parlamentului Moldovei a declarat că Republica Moldova ar putea deveni primul stat din cadrul Politicii Europene de Vecinătate în care va demara Proiectul TWINNING, instrument european bilateral de asistenţă în vederea consolidării capacităţilor instituţionale ale ţării beneficiare. În prezent se elaborează proiectul acordului respectiv de cooperare, care ar putea fi definitivat în decurs de cîteva luni.

În cadrul conferinţei internaţionale de la Vilnius Javier Solana, secretar general al Consiliului Uniunii Europene şi înalt reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate comună a declarat că Uniunea Europeană va susţine în continuare soluţionarea conflictelor “îngheţate” în Europa. UE va conlucra în acest sens cu SUA şi cu Federaţia Rusă, care are o influenţă mare în regiune, dar rolul prioritar în reglementare revine guvernelor naţionale.

Ministrul Economiei şi Comerţului a fost împuternicit de Guvern să semneze din partea Republicii Moldova Acordul-cadru cu Comisia Comunităţilor Europene privind asistenţa externă, care va substitui actualul Program TACIS. Din 1994, cînd a fost semnat Acordul de cooperare, Comisia Europeană a acordat Moldovei prin intermediul TACIS asistenţă tehnică în valoare de 140 mln USD. Un audit public al implementării şi eficienţei programelor TACIS în Moldova nu este efectuat, dar anterior s-a anunţat că fondurile alocate în cadrul proiectului respectiv altor state din spaţiul ex-sovietic (în special, Federaţiei Ruse) au fost utilizate ineficient. În opinia unor experţi, faptul că pînă în prezent legislaţia Moldovei nu a fost raliată la standardele internaţionale, iar procesul de expertizare prealabilă a reglementărilor naţionale nu a căpătat ordinea adecvată, ridică mai multe semne de îndoială referitor la eficienţa implementării Programului TACIS în Moldova şi competenţa capacităţilor instituţionale a structurilor responsabile de implementarea sa. Respectiv, noul Acord de asistenţă va trebui implementat prin mecanisme noi, cu maximă eficienţă şi probitate.

Ministrul afacerilor externe al României a declarat într-o conferinţă de presă susţinută în cadrul Summit-ului SEECP de la Thessalonik, că Republica Moldova, proaspăt acceptată ca membru deplin al Procesului de cooperare, trebuie să îşi asume în mod real efortul de integrare europeană. Mihai Răzvan Ungureanu a evidenţiat că includerea de către UE a Republicii Moldova alături de statele din Balcanii de Vest şi separarea de grupul Ucraina şi Belarus este justificată şi de faptul că dimensiunea Moldovei este mică, iar costurile şi viteza implementării reformelor necesare aderării sînt teoretic mai reduse. Ungureanu a mai spus că principalele argumente aşteptate de Bruxelles de la Chişinău sunt începerea reformelor interne pentru adoptarea acquis-ului comunitar şi asumarea loială a liniilor de politică externă ale UE.

Republica Moldova — România

În cadrul audierilor parlamentare din 11 mai 2006, ministrul moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a declarat, cu referire la relaţiile dintre Moldova şi România, că: înţelegerea între autorităţile celor două ţări este “totală”, iar colaborarea “activă”. În prezent se discută proiectul Tratatului de frontieră, iar proiectul Acordului despre vize se află la stadiul final de pregătire. Referitor la proiectul tratatului de bază, Andrei Stratan a declarat că a fost elaborat un proiect de “tratat de Parteneriat şi Cooperare între Republica Moldova şi România”, care va fi examinat conform procedurilor diplomatice corespunzătoare.

Traian Băsescu a declarat la întrevederea cu Preşedintele Republicii Austria, Heinz Fischer, că România doreşte includerea Republicii Moldova în acelaşi pachet de aderare la UE cu Balcanii de Vest. Preşedintele României consideră că, din perspectiva integrării europene, Moldovei trebuie să i se ofere un parcurs diferit faţă de Ucraina.

Pentru anul de studii 2006–2007 România oferă Moldovei 3500 de locuri în instituţiile de învăţământ, cu finanţare totală sau parţială din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării de la Bucureşti. Accesul la studii este oferit în pofida faptului că autorităţile de la Chişinău refuză semnarea protocoalelor privind schimbul de burse cu România.

Republica Moldova a expediat sinistraţilor din România ajutoare umanitare, alcătuite din corturi, pături, seringi, vaccinuri, lapte praf, mini-staţii electrice. Costul lotului expediat ţării vecine este estimat la peste 300 mii lei (18 mii Euro).

Republica Moldova — Federaţia Rusă

Federaţia Rusă doreşte să favorizeze “deblocarea situaţiei” din regiunea transnistreană a Moldovei, influenţînd părţile pentru căutarea unei soluţii de compromis. Potrivit MAE al Rusiei, declaraţii în acest sens l-ea făcut ministru Serghei Lavrov în cadrul întrevederii cu Igor Smirnov, preşedintele autoproclamatei rmn. Lavrov a susţinut că implicarea Rusiei va crea premise politice pentru reluarea procesului de negocieri pentru reglementarea problemei transnistrene “cu scopul de a elabora un statut special, garantat a Transnistriei în componenţa Moldovei integre”.

Continuarea negocierilor cu “Gazprom”

Oficiali ai Concernului “Gazprom” declară că negociază cu partenerii din Moldova despre posibilităţile extinderii colaborării în sfera energetică şi în rezultatul acestor negocieri, preţul pentru gazele naturale livrate Moldovei ar putea rămîne la cota de 110 dolari SUA pentru mia de metri cubi. Proiectele concrete ar putea fi anunţate numai după finalizarea negocierilor, a anunţat responsabilul de presă al companiei ruseşti.

Pentru anul de studii 2006–2007, Federaţia Rusă i-a acordat Moldovei 103 burse pentru studenţi şi doctoranzi. Persoanele înmatriculate la instituţiile de învăţămînt superior din Rusia îşi vor face studiile gratuit.

Oficiali ai Ministerului Afacerilor interne al Moldovei au confirmat că Federaţia Rusă i-a acordat azil politic lui Grigore Caramalac, presupusă autoritate criminală, zisă “Bulgaru”. Actualmente, organele de drept din cele două ţări poartă discuţii în vederea extrădării lui Caramalac, care a fost anunţat în urmărire internaţională în anul 1998, fiind bănuit de comiterea unor infracţiuni grave şi deosebit de grave.

Moldova în lume

Conform unui studiu întocmit de revista “Foreign Policy” şi Centrul de cercetări “Fund for Peace”, Moldova este plasată pe locul 58 într-un rating al statelor lumii, întocmit după criteriul stabilităţii . Studiul are la bază în total 12 criterii, de ordin politic, economic, social şi militar. Cele mai nestabile state sînt cele africane (Sudan, Congo, Cote d’Ivoire), iar cele mai stabile sînt ţările din zona scandinavă (Norvegia, Suedia, Finlanda).

Republica Moldova a fost admisă în calitate de membru cu drepturi depline în Procesul de cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), structură creată cu 10 ani în urmă, care întruneşte în prezent 10 membri: Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, România, Serbia-Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia şi Republica Moldova. Comisia Europeană consideră SEECP drept un instrument regional eficient în procesul de integrare europeană.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet