Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Relaţiile externe ale Republicii Moldova
→ Relaţiile externe ale Republicii Moldova
Relaţii externe în perioada 1–31 octombrie 2011
|
|
e-journal #176 |
Integrarea europeană
Dialogul RM-UE în domeniul vizelor la a treia reuniune
Pe 7 octombrie, la Bruxelles s-a desfăşurat cea de-a treia reuniune a Dialogului RM-UE în cadrul vizelor. Conform comunicatului MAEIE, în timpul reuniunii, părţile au discutat despre rezultatele Summit-ului Parteneriatului Estic de la Varşovia şi progresul realizat de Republica Moldova în implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea vizelor (PALV). Partea moldovenească a prezentat informaţii adiţionale privind cadrul legislativ adoptat în ultima perioadă şi obiectivele rămase pentru finalizarea primei etape a Planului de Acţiuni privind liberalizarea vizelor pînă la sfîrşitul anului 2011. Părţile au convenit şi asupra agendei de lucru pentru următoarele 3 luni. Republica Moldova va trebui să prezinte cel de-al doilea Raport de evaluare a implementării primei faze a Planului de Acţiuni RM — UE în domeniul vizelor pînă la data de 14 noiembrie 2011.
Moldova a devenit stat asociat la Programul Cadru 7 al Comunităţii Europene
Pe 11 octombrie, după doi ani de negocieri, Republica Moldova a semnat, la Bruxelles, Memorandumul de Înţelegere între R. Moldova şi Uniunea Europeană privind asocierea la cel de-al şaptelea Program Cadru (PC 7) al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (2007–2013), devenind a 14-ea ţară asociată la PC 7. Asocierea la Spaţiul European de Cercetare le va oferi cercetătorilor, instituţiilor de cercetare, universităţilor şi întreprinderilor din Moldova posibilitatea să coopereze şi să concureze în calitate de partener egal pentru obţinerea finanţării UE pentru cercetare, începînd cu 1 ianuarie 2012. Bugetul PC 7 pentru perioada 2007–2013 a fost de peste 53 miliarde euro. Republica Moldova va trebui să contribuie la bugetul global al PC 7, calculat în baza PIB-ului naţional.
Colaborarea UE-Moldova în domeniul energetic
În perioada 4–6 octombrie la Chişinău au fost organizate mai multe evenimente dedicate cooperării energetice dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, precum şi dintre UE şi ţările din regiunea estică. Printre acestea s-au numărat: a 9-a reuniune a Consiliului MinisterialEN a Comunităţii Energetice, şedinţa informativă comună a INOGATE şi Comunităţii Energetice, Masa rotundă privind Eficienţa Energetică şi Resursele Regenerabile în Moldova, Forumul social al Comunităţii Energetice, şedinţa Platformei 3 a Parteneriatului Estic.
În timpul şedinţei informative comune, participanţi au fost anunţaţi că pentru următorii trei ani, programul INOGATE (program pentru reabilitatea insfrastructurii de gaz şi petroliere din ţările CSI) va avea un buget de 17 milioane de euro, care vor fi administraţi de un Secretariat consolidat.
Principul rezultat al celei de-a 9-a reuniuni a Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice, preşedinţia căruia este deţinută în prezent de Republica Moldova, a fost adoptarea Regulilor Uniunii Europene privind piaţa internă de electricitate şi gaz, cunoscut drept “Pachetul energetic III”, pe care statele semnatare s-au obligat să le implementeze pînă în ianuarie 2015. Documentul include termene de implementare a prevederilor actelorEN care formează acquis-ul comunitar în domeniul energiei. Secretariatul Comunităţii Energetice va monitoriza implementarea acestei decizii de către părţile contractante şi va prezenta un prim raport de progres pe 30 iunie 2012.
Participanţii au creat un grup de lucru pentru elaborarea Strategiei Energetice Regionale, care va include şi un plan regional de dezvoltare a capacităţilor de generare şi de investiţii. De asemenea, au fost adoptat un Plan de implementare pentru dezvoltarea infrastructurii de gaz în Comunitatea Energetică, care ar trebui să unească pieţele ţărilor membre într-o singură piaţă regională şi să contribuie la securitatea livrărilor în regiune. La lucrările Consiliului a participat şi Comisarul European pentru Energie, Günther Oettinger, care a declarat la o conferinţă de presă că Republica Moldova va fi sprijinită de Comisia Europeană în implementarea proiectelor în domeniul energetic, în special a celor care ţin de aderarea R. Moldova la piaţa regională a energiei electrice, modernizarea reţelelor interne, eficienţa energetică şi dezvoltarea resurselor regenerabile de energie.
În cadrul Forumul social al Comunităţii Energetice Republica Moldova şi Ucraina au semnat Memorandumul social al Comunităţii energeticeEN, care presupune angajamentul statelor de a încuraja dimensiunea socială în contextul reformelor de piaţă în sectorul energetic, în special în ceea ce priveşte drepturile fundamentale ale angajaţilor, drepturile consumatorilor, legislaţia muncii, siguranţa şi sănătatea la locul de muncă şi oportunităţile egale.
Pe agenda celei de-a 6-a reuniuni a Platformei III a Parteneriatului Estic au fost incluse subiecte legate de securitatea furnizărilor şi dezvoltarea proiectelor de infrastructură energetică, transpunerea directivelor UE pentru dezvoltarea unei pieţe energetice pan-europene. Fabrizio Barbaso, vice-directorul Directoratului energie a Comisiei Europene, a informat că UE va oferi co-finanţare pentru proiecte comune de integrare a ţărilor Parteneriatului Estic în piaţa europeană. Printre proiectele care vor fi finanţate de UE sunt interconectarea Moldovei cu UE (prin România), inclusiv gazoductul Ungheni-Iaşi şi efectuarea studiului de fezabilitate pentru aderarea Republicii Moldova şi Ucrainei la ENSTO-E (sistemul european de transport al energiei).
Vizita Comisarului european pentru taxe, uniune vamală, audit şi antifraudă la Chişinău
Comisarul european pentru taxe, uniune vamală, audit şi antifraudă, Algirdas Semeta, a efectuat pe 14 octombrie o vizită de lucru la Chişinău pentru a aproba Cadrul Strategic de Cooperare vamală UE-RM. Cadrul strategic stabileşte priorităţile comune de cooperare vamalăEN pentru anii 2011–2014, printre care: 1) îmbunătăţirea cooperării şi managementului riscurilor la frontiere; 2) depistarea şi reducerea contrabandei; 3) impulsionarea investiţiilor în modernizarea punctelor vamale moldoveneşti. Pentru implementarea acestui document va fi creat un Grup de lucru comun care va elabora şi un Plan de acţiuni. În timpul întrevederii cu prim-ministrul Vlad Filat, Comisarul european a abordat şi problema contrabandei cu ţigări din Europa de Est, inclusiv Moldova, care aduce prejudicii economice considerabile bugetelor statelor-membre ale UE. Potrivit lui Algirdas Semeta, aceste pierderi se cifrează la 10 miliarde euro anual. Potrivit oficialului european majorarea de către Republica Moldova a accizelor la tutun, la nivelul celor europene, va reprezenta un pas important în combaterea contrabandei cu ţigări la frontiera de est a UE.
Săptămîna dialogului RM-UE la Chişinău
În perioada 17–20 octombrie, la Chişinău au avut loc mai multe evenimente în contextul dialogului politic dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
În perioada 17–20 octombrie, la Chişinău s-au aflat două misiuni ale Comisiei Europene de evaluare a implementării Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize (PALV), necesară pentru a determina dacă Moldova va trece la cea de-a doua etapă de implementare a PALV. Misiunile au inspectat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Blocul III “Ordinea publică şi securitatea. Protecţia datelor cu caracter personal” (include acţiuni în domeniul combaterii crimei organizate, traficului de fiinţe umane şi droguri, protecţiei datelor personale, combaterii corupţiei şi crimelor economice, cooperării judiciare şi aplicării legislaţiei) şi Blocul IV “Relaţii externe şi drepturi fundamentale”. Ultimul bloc include prevederi legate de protecţia drepturilor minorităţilor şi libera circulaţie în Moldova, şi are drept primă condiţie adoptarea controversatei legi antidiscriminare. Rezultatele evaluării vor fi prezentate pînă la sfîrşitul anului 2011, în cel de-al doilea raport de progres.
La 18 octombrie, s-a ţinut cea de-a XII-a reuniune a Comitetului de Cooperare Republica Moldova — Uniunea Europeană, la care partea moldovenească a prezentat realizările autorităţilor RM în implementarea angajamentelor asumate în faţa UE. Potrivit comunicatului de presă al MAEIE, părţile au discutat despre implementarea Planului de Acţiuni RM-UE, dialogul politic, reformele social-economice şi dezvoltarea, cooperarea în domeniul justiţiei şi afaceri interne. Delegaţiile s-au referit la perspectivele lansării negocierilor privind Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător şi negocierea Acordului de Asociere, în special în domeniile transportului, energiei, societăţii informaţionale, mediului şi contactelor interumane.
La 19 octombrie a avut loc cea de-a 8-a rundă de negocieri a Acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Părţile au continuat negocierile asupra formulărilor cuprinse în preambul, obiective şi prevederi instituţionale, generale şi finale, asupra capitolului “Justiţie, libertate şi securitate”. Au fost finalizate negocierile asupra principiilor generale şi discutată pregătirea pentru lansarea negocierilor privind crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător. Un subiect aparte, inclus în discuţii la propunerea părţii moldoveneşti, l-a constituit participarea Republicii Moldova la programele şi agenţiile Uniunii Europene şi modalităţile de extindere a participării RM la programele şi agenţiile UE.
Pe 19 octombrie, a avut loc şi reuniunea informală a Dialogului RM-UE privind drepturile omului, la care a fost discutată situaţia privind reforma justiţiei, adoptarea legii anti-discriminare, respectarea drepturilor sociale şi economice şi implementarea recomandărilor Comitetului ONU privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale din 2011, tortura, activitatea Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii şi investigarea evenimentelor din aprilie 2009. De asemenea, au fost discutate recomandările statelor membre ale ONU expuse în cadrul Evaluării Periodice Universale a Republicii Moldova din 12 octombrie 2011.
Notă ADEPT: În cadrul unui interviu, Dirk Schuebel, şeful delegaţiei UE în Moldova, a declarat că Republica Moldova nu va avansa în obţinerea regimului liberalizat de vize dacă nu va adopta legea anti-discriminare, condiţie ce urmează a fi îndeplinită la prima etapă — de adoptare a legislaţiei — a negocierilor privind liberalizarea regimului de vize. În acelaşi context, preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a declarat, în cadrul unei întrevederi la Bruxelles cu preşedintele interimar al RM, Marian Lupu, că progresul în negocierile Acordului de Asociere, a Zonei de Comerţ Liber şi liberalizarea regimului de vize RM-UE va depinde de finalitatea crizei politice din Moldova, însă europenii sunt interesaţi ca Moldovă să fie un model de succes în cadrul Parteneriatului Estic.
Moldova a parafat Acordului de aderare a RM la Spaţiul Aerian Comun European
Pe 26 octombrie, la Chişinău au avut loc cea de-a 3-a rundă de negocieri privind acordul de aderarea a RM la Spaţiul Aerian Comun European, care s-a încheiat cu semnarea Memorandumului de consultări dintre părţi şi parafarea Acordului. Procedurile de semnare a Acordului vor fi finalizate în lunile februarie-martie 2012, după ce statele membre ale UE vor accepta semnarea Acordului şi va fi aprobată Decizia Consiliului UE privind semnarea şi aplicabilitatea acestuia. Proiectul acordului parafat nu a fost făcut public încă, însă din acordul similarEN semnat de Georgia şi UE pe 2 decembrie 2010, putem deduce că Moldova se obligă să adopte ajusteze legislaţia naţională la standardele europene şi să adopte legislaţia UE privind securitatea, siguranţa şi administrarea traficului aerian, protecţia consumatorilor, să demonopolizeze serviciile avia şi să asigure o competiţie liberă în sectorul serviciilor avia. Ca urmare, se va renunţa la discriminarea existentă împotriva transportatorilor europeni în favoarea companiei Air Moldova privind preţurile biletelor, numărul de rute şi destinaţii. UE va oferi Moldovei o perioadă de tranziţie de 10 ani pentru implementarea plenară a prevederilor acordului. Progresul va fi evaluat de către UE, la doi ani după semnarea acestuia. De administrarea şi implementarea eficientă a Acordului va fi responsabilă o Comisie Comună formată din reprezentanţii UE şi ai R.Moldova.
Şedinţa Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană
La 27 octombrie, Comisia guvernamentală pentru integrarea europeană s-a reunit pentru a discuta mai multe subiecte de actualitate din cadrul dialogului politic RM-UE, ce ţin de aderarea la Spaţiul Aerian Comun European, Programul Naţional de implementare a Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, precum şi de acţiunile ce urmează a fi întreprinse în vederea lansării negocierilor privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE.
Potrivit Serviciului de presă a Guvernului, membrii Comisiei au punctat principalele acţiuni ce urmează a fi efectuate în perioada imediat următoare. Astfel, RM urmează să se concentreze asupra realizării prevederilor domeniilor prioritare legate de aspectele sanitare şi fitosanitare, asigurarea cadrului normativ în domeniul standardizării, infrastructurii calităţii, politicii concurenţiale şi sectorului financiar-bancar. În acest context, a fost menţionată importanţa implementării acţiunilor din Strategia în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011 — 2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 747 din 3 octombrie 2011. Referitor la negocierile privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE, autorităţile moldoveneşti urmează să prezinte Comisiei Europene cel de-al III-lea raport trimestrial de progres pînă la 30 octombrie.
Notă ADEPT: Guvernul menţine practica de organizare a şedinţelor Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană cu uşile închise, fără participarea societăţii civile, care nu are nici-un reprezentant în componenţa Comisiei. Informaţia despre activitatea Comisiei se rezumă la comunicatele oficiale emise de Serviciul de presă al Guvernului.
Cooperare bilaterală
Republica Moldova — Ucraina
Pe 5 octombrie, Rada Supremă a UcraineiUA a adoptat Legea cu privire la ratificarea protocolului între Guvernele celor două ţări privind operarea modificărilor în Acordul privind recunoaşterea drepturilor şi reglementarea raporturilor de proprietate încheiat în august 1994. Acordul prevede recunoaşterea de către părţi a drepturilor de proprietate asupra întreprinderilor şi altor bunuri care se aflau la situaţia de la 1 decembrie 1990 la balanţa ministerelor cu subordonare unional-republicană în fosta URSS. Legea va facilita soluţionarea problemelor legate de dreptului de proprietate a Ucrainei asupra barajului deversor hidroenergetic de la Dnestrovsk şi dreptul de proprietate al Moldovei asupra carierei de granit Pervomaisc şi a carierei de pietriş şi nisip din Cernăuţi.
Republica Moldova — China
În perioada 11–14 octombrie, Ministrul afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă a efectuat o vizită de lucru în Republica Populară Chineză, pentru a impulsiona relaţiile comercial-economice şi a atrage investiţiile chineze în Moldova. În timpul vizitei, ministrul moldovean de externe a avut întrevederi cu ministrul de externe chinez, Yang Jiechi, vicepremierul chinez, Li Keqiang, exponenţi ai business-ului chinez. Potrivit informaţiei oferite de MAEIE, părţile au discutat despre posibilităţile de promovare a proiectelor în domenii de interes comun, precum, sectorul energetic, dezvoltarea infrastructurii drumurilor, agricultură, telecomunicaţiile şi IT, dar şi despre posibilităţile de promovare a produselor vinicole moldoveneşti pe piaţa chineză şi atragere a investiţiilor chineze în Moldova. Guvernul chinez s-a angajat să ofere în continuare asistenţă tehnică R. Moldova şi să mărească numărul de burse de studii pentru tinerii moldoveni.
Republica Moldova — Belarus
Pe 13 octombrie la Chişinău s-a desfăşurat şedinţa Comisiei interguvernamentale moldo-beloruse pentru cooperarea comercial-economică. Pe agenda reuniunii au figurat 16 subiecte, printre care atragerea şi promovarea reciprocă a investiţiilor, extinderea exportului de vinuri şi divinuri moldoveneşti îmbuteliate în Belarus, domeniile de cooperare în sectorul industrial. Ca rezultat al şedinţei, părţile au semnat 7 acorduri bilaterale: 1) acordul interguvernamental privind amplasarea reciprocă a misiunilor diplomatice; 2) acordul de colaborare între Biroul relaţii interetnice din Republica Moldova şi responsabilul belorus pentru probleme de religie şi naţionalităţi; 3) protocolul de cooperare între Organizaţia pentru Atragerea Investiţiilor şi Promovarea Exporturilor din Moldova, OPEM, şi organizaţia similară din Belarus, Centrul naţional de marketing şi conjunctură a preţurilor, 4) Programul de cooperare între ministerele tineretului; 5) acordul dintre Primăria municipiului Chişinău şi SA “Белкоммунмаш” de asamblare a troleibuzelor în Republica Moldova; 6) protocolul de cooperare între primăria Chişinău şi comitetul executiv Minsk; 7) acordul dintre compania “Agrofermoteh” şi Uzina de agregate auto din Smorgon privind livrările, pentru asamblare comună, a tractoarelor “Belarus” modificate pentru prelucrarea livezilor şi viţei de vie.
Cooperare multilaterală
Republica Moldova — Consiliul Europei (CoE)
Sesiunea APCE
Pe 3–6 octombrie, o delegaţie a Parlamentului RM, compusă deputaţii Valeriu Ghileţchi (PLDM), Igor Corman (PDM), Valeriu Munteanu (PL), Grigore Petrenco (PCRM) şi Liliana Palihovici (PLDM), a participat la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Pe agenda sesiunii au figurat subiecte legate de impactul Tratatului de la Lisabona asupra Consiliului Europei, cooperarea Consiliului Europei cu democraţiile emergente din lumea arabă (Palestinei i-a fost acordat statutul de partener democratic), drepturile copiilor, abuzurile în domeniul păstrării secretului de stat şi a securităţii naţionale. De asemenea, a fost discutată situaţia politică din Balcani, Armenia, Belarus şi Ucraina. În cadrul sesiunii, deputatul PCRM, Grigore Petrenco, a prezentat preşedintelui APCE, Mevlut Cavuşoglu, poziţia PCRM PCRM privind alegerea preşedintelui şi depăşirea crizei politice din Moldova, acuzînd Alianţa de guvernare de blocarea iniţiativelor PCRM de depăşire a crizei.
În aceeaşi perioadă, şi Preşedintele Parlamentului, Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, a întreprins o vizită la Consiliul Europei, unde a avut întrevederi cu Secretarul General al CoE, Preşedintele APCE, Preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, Preşedintele Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al CoE, Preşedintele Comisiei de la Veneţia. Situaţia politică din Republica Moldova, cooperarea Republicii Moldova cu Consiliul Europei, încheierea exerciţiului de monitorizare a Republicii Moldova de către CoE şi trecerea la etapa de postmonitorizare, perspectivele soluţionării problemei constituţionale, reforma în domeniul justiţiei — au fost principalele subiecte abordate de Marian Lupu în cadrul întrevederilor cu oficialii europeni.
Deciziile CtEDO
În luna octombrie, CtEDO s-a pronunţat în următoarele cauze: Fomin c. Moldovei, Gorobeţ c. Moldovei şi Rassohin c. Moldovei. În cauzele Fomin c Moldovei şi Rassohin c. Moldovei, Curtea a constatat violarea art. 6 § 1 CEDO (dreptul la un process echitabil), iar în cauza Gorobeţ c. Moldovei — violarea art. 3 şi 5 § 1 CEDO (interzicerea tratamentelor inumane şi degradante şi legalitatea detenţiei). În total, Guvernul R. Moldova urmează să achite reclamanţilor cu titlu de reparatie echitabilă suma de 25674 euro.
Republica Moldova — ONU
Pe 12 octombrie, situaţia drepturilor omului în Republica Moldova a fost evaluată de către Grupul de lucru pentru Evaluarea Periodică Universală, compus din 47 de membri ai Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. Delegaţia Republicii Moldovei, formată din 7 membri, a fost condusă de vice-ministrul justiţiei Vladimir Grosu. Republica Moldova a fost evaluată în baza raportului naţionalEN depus de către Guvernul R.Moldova, a unei compilaţii a informaţiilor cuprinse în rapoartele instituţiilor specializate ale ONU, pregătită de Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, precum şi a unui rezumat pregătit, la fel, de Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, ce cuprinde informaţii furnizate de organizaţii neguvernamentale locale. În timpul şedinţei de evaluare, delegaţia R.Moldovei a făcut o prezentare a raportului, dar şi a ultimelor evoluţii legate de înregistrarea Ligii islamice şi iniţierea consultărilor publice privind legea anti-discriminare, care nu au fost incluse în raport. La încheierea prezentării, 37 de state au venit cu întrebări, comentarii şi recomandări pe marginea situaţiei drepturilor omului în Republica Moldova, în special legate de tortura, impunitatea pentru actele de tortură, traficul de fiinţe umane, violenţa în familie, drepturile persoanelor cu dizabilităţi fizice, mintale şi intelectuale, libertatea mass-media, actele de discriminare, respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Republica Moldova a acceptat 107 din 122 recomandăriEN primite, angajîndu-se astfel să le realizeze pînă la următoarea evaluare din 2015.
Republica Moldova — CSI
Pe 18 octombrie, la Sankt-Petersburg a avut loc şedinţa Consiliului şefilor de guverne al CSI, la care a participat şi prim-ministrul Vlad Filat. Agenda reuniunii a fost dominată de subiecte legate de cooperarea comercială şi economică în cadrul CSI, care şi-au găsit finalitatea în mai multe acorduri. Dintre ele, cel mai important este considerat Acordul privind zona de comerţ liber între statele CSI, care vine să înlocuiască acordul din 1994. Prevederile noului acord se bazează pe normele şi regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi îşi propune să reducă numărul produselor care sunt supuse taxelor vamale de import şi să fixeze taxele deja existente, să simplifice baza juridică a relaţiilor comercial-economice dintre statele CSI prin anularea mai multor acte bilaterale şi multilaterale care reglementează regimul de comerţ liber în spaţiul CSI. De rînd cu celelalte state CSI, şi Republica Moldova a semnat acordul respectiv. În total 28 de acte au fost semnate în timpul şedinţei, inclusiv Acordul privind principiile de bază ale politicii în domeniul reglementării valutare şi controlului valutar în ţările CSI, decizia privind concepţia dezvoltării strategice a transportului feroviar în Comunitate pînă în anul 2020, o serie de documente despre colaborarea în domeniul securităţii alimentare, politicii migraţionale, dezvoltării sferei sociale.
Notă ADEPT: Semnarea de către Moldova a Acordului privind zona de comerţ liber între statele CSI, ar putea conduce la ameliorarea relaţiilor bilaterale cu Federaţia Rusă, care au fost afectate de către cazul Baghirov.
Arhiva
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |
