În cadrul vizitei de lucru la Londra, din perioada 19–20 octombrie a.c., Andrei Stratan a avut un şir de întrevederi cu Des Browne, ministrul britanic pentru Cetăţenie şi Migraţie din cadrul MAI, Denis MacShane, membru al Parlamentului, ministrul pentru Afaceri Europene, Adam Ingram, ministru de Stat la Ministerul Apărării.
În cadrul întrunirilor au fost discutate: a) iniţiativa preşedintelui Vladimir Voronin privind Pactul de Stabilitate şi Securitate pentru Moldova; b) căile de soluţionare a problemei transnistrene; c) modalitatea implementării Planului de Acţiuni RM-UE; d) modalităţile de facilitare a regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni; e) colaborarea în domeniul securităţii şi managementului frontierei în contextul relaţiilor Republicii Moldova cu UE; f) oportunităţile de promovare a investiţiilor în Republica Moldova în cadrul Biroului Britanic pentru Construcţii şi Consultanţă etc.
Probleme refritoare la suportul iniţiativei privind Pactul de Stabilitate şi Securitate pentru Moldova, căile de soluţionare a problemei transnistrene şi modalitatea implementării Planului de Acţiuni RM-UE au fost abordate şi în cadrul întîlnirii la Bruxelles, din 21 octombrie a.c., a ministrului Afacerilor Externe, Andrei Stratan, cu înalte oficialităţi din NATO şi UE.
La 22 octombrie a.c., în cadrul reuniunii de la Bucureşti a miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor participante la SEECP, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Stratan, a semnat Declaraţia Republicii Moldova privind aderarea la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) în calitate de observator. Cooperarea regională în cadrul SEECP are drept obiectiv integrarea europeană şi cuprinde aspecte politice, economice, de securitate etc. Din acest punct de vedere SEECP reprezintă un mecanism colectiv de cooperare între statele participante şi UE.
La 25 octombrie a.c., după încheirea turneiului diplomataic la Londra, Bruxelles şi Bucureşti, Andrei Stratan, ministrul de Externe, a făcut bilanţul acestuia în cadrul unei conferinţe de presă, afirmînd următoarele: a) în anul 2005, Uniunea Europeană va deschide o reprezentanţă la Chişinău, iar, începînd cu 1 ianurie 2005, Republica Moldova îşi va deschide reprezentanţa la Bruxelles; b) Planul de Acţiuni UE-RM urma să fie semnat la 28 octombrie, pentru ca ulterior să fie ratificat de către noua componenţă a Comisiei Europene la 22 noiembrie ; c) UE şi-a anunţat disponibilitatea de a susţine Pactul de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova. Poziţia UE va fi sincronizată cu celelalte părţi cărora li s-a propus să susţină Pactul; d) România intenţionează să discute iniţiativa privind Pactul de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova în cadrul unor consultări ministeriale moldo-române ; e) Federaţia Rusă a lăsat să se înţeleagă că are o poziţie favorabilă vizavi de semnarea Pactului de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova; f) NATO nu poate să se implice direct în soluţionarea diferendului de pe Nistru, însă urmăreşte cu interes evoluarea evenimentelor din Transnistria ; g) mesajul transmis de către autorităţile moldoveneşti cancelariilor străine este că Chişinăul pledează în continuare pentru rezolvarea diferendului transnistrean în cadrul unor negocieri, dar va căuta o formulă optimă în raport cu formatul pentalateral.
În perioada 26–27 octombrie a.c. Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, s-a aflat în vizită oficială în Republica Azerbaidjan, la invitaţia omologului său azer, Ilham Aliev.
În cadrul vizitei au fost semnate opt documente bilaterale, inclusiv Acordul dintre Guvernele celor două state privind colaborarea economică pe termen lung, Acordul între Ministerele Agriculturii, Planul de consultări dintre Ministerele Afacerilor Externe, Declaraţia preşedinţilor celor două state referitoare la extinderea şi aprofundarea cooperării în diverse domenii în plan bilateral şi în cadrul structurilor regionale şi internaţionale etc.
Cei doi preşedinţi s-au pronunţat pentru “conjugarea eforturilor în vederea soluţionării paşnice a conflictelor teritoriale cu care se confruntă cele două state, în baza normelor general acceptate şi a principiilor dreptului internaţional”.
În cadrul vizitei preşedintele Vladimir Voronin a precizat cîteva lucruri: a) Republica Moldova nu intenţionează să părăsească CSI, deşi regretă gradul scăzut de eficienţă a acesteia; b) pledează pentru armonizarea principiilor de cooperare în cadrul CSI cu cele acceptate în cadrul UE; d) are rezerve faţă de perspectivele GUUAM, remarcînd faptul că în ultima vreme în cadrul GUUAM au fost lansate iniţiative interesante.
La 1 noiembrie a.c. a început vizita oficială de două zile în Republica Moldova a preşedintelui Albaniei, Alfred Moisiu. Scopul vizitei preşedintelui albanez a constat în “impulsiona relaţiile dintre ambele ţări în domeniul comercial-economic şi cel al integrării europene”. În cadrul vizitei au fost semnate două acorduri bilaterale privind cooperarea în domeniul zootehnic şi protecţia socială a pieţei forţei de muncă.