Monitoring→Politica→Relaţii externe

Integrare europeană

Vizita Comisarului European Benita Ferrero Waldner în Moldova

Între 14–15 februarie 2008, în Chişinău s-a aflat într-o vizită oficială Benita Ferrero Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate. În Chişinău, oficialul european s-a întîlnit cu Preşedintele Vladimir Voronin; speaker-ul Legislativului Marian Lupu; prim-ministrul Vasile Tarlev; ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, şi cu primarul general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă. În afară de aceste întîlniri, Benita Ferrero Waldner a avut o vizită la Universitatea de Stat din Moldova (USM), unde a ţinut un discurs în faţa studenţilor şi corpului profesoral.

În discuţiile cu majoritatea oficialilor moldoveni, Benita Ferrero Waldner a reafirmat ceea ce s-a declarat şi anterior în decembrie 2007 şi în ianuarie 2008 că posibilitatea încheierii unui nou acord cu Moldova va fi examinată de UE doar “după implementarea completă” a Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM). Nici în decembrie 2007 enunţarea acestei posibilităţi nu era nouă, întrucît însuşi PAUEM prevede o asemenea perspectivă. Dată fiind starea de fapt privind “îndeplinirea obiectivelor acestui Plan de Acţiuni şi evoluţia generală a relaţiilor UE-Moldova” timp de trei ani stabiliţi iniţial pentru realizarea documentului, se ştie că Comisia Europeană a propus extinderea procesului de implementare a PAUEM pentru încă un an, pînă în februarie 2009. Abordînd subiectul relaţiilor viitoare UE-Moldova, Waldner a declarat la întîlnirea de la USM că ea este convinsă de voinţa ambelor Părţi de a promova raporturile lor la un nivel mai înalt şi că speră în acest sens că viitorul raport al Comisiei Europene asupra progresului Moldovei în cadrul PEV va permite o astfel de evoluţie.

În cadrul întrevederilor cu oficialii moldoveni, Benita Ferrero Waldner a lăudat autorităţile pentru succesele obţinute în realizarea PAUEM, dar a şi atras atenţia asupra domeniilor problematice în care este nevoie de eforturi suplimentare. Domeniile problematice menţionate de Comisarul European sînt aceleaşi identificate anterior de organismele de cooperare UE-Moldova şi de Comisia Europeană: libertatea mass-media, independenţa justiţiei, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi mediul de afaceri. De asemenea, Waldner a reiterat şi necesitatea transpunerii efective în practică a legilor adoptate în procesul de implementare a PAUEM.

Preşedintele Voronin a dat asigurări că Moldova va pune în practică reglementările noi adoptate şi va ţine să organizeze alegerile parlamentare din 2009 — “primul şi poate cel mai important examen pentru Moldova” — în mod democratic, transparent şi liber.

Lansarea Strategiei de comunicare cu privire la integrarea europeană a RM

În cadrul a două evenimente succesive de la începutul lunii februarie 2008, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) a prezentat Strategia de comunicare cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova, aprobată la 29 decembrie 2007.

Strategia are drept scop asigurarea distribuirii sistematice a informaţiei despre UE, accesul publicului larg la mai multe surse de informaţie privind UE şi de a oferi cetăţenilor moldoveni prilejul să participe mai activ în procesul de integrare europeană. Strategia presupune organizarea unui şir de activităţi, între care: sondaje de opinii, emisiuni radio şi tv, mese rotunde, seminarii, conferinţe, ateliere de instruire, discuţii publice, instituirea unor centre regionale de informare, crearea unui portal şi editarea unui buletin informativ dedicate relaţiilor Moldova-UE etc.

Activităţile prevăzute pentru 2008 au fost sistematizate într-un Plan de acţiuni corespunzător.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Ministrul Afacerilor Externe al României, Adrian Cioroianu, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că Republica Moldova va fi în 2008 unui dintre principalii beneficiari ai proiectelor de asistenţă pentru dezvoltare, gestionate de Ministerul român al Afacerilor Externe. Prin acordarea acestei asistenţe România ar dori să ajute Moldova să se apropie cît mai mult de UE. Totodată, şeful diplomaţiei române a menţionat că România va continua să sprijine proiecte care să apropie, deopotrivă, Moldova şi de NATO, mai ales că statul român a obţinut al doilea mandat consecutiv de punct de contact NATO pentru Ambasada României la Chişinău.

Printre alte obiective importante ale României în relaţia sa cu Republica Moldova în 2008, Cioroianu a menţionat şi dezvoltarea serviciilor consulare şi a facilităţilor de mobilitate acordate de România cetăţenilor moldoveni.

Cu prilejul reuniunii OCEMN de la Kiev, din 14 februarie, Adrian Cioroianu a avut o întrevedere cu omologul său moldovean Andrei Stratan. Trecînd în revistă mai multe chestiuni legate de relaţiile moldo-române, miniştrii au convenit să grăbească definitivarea şi semnarea documentelor care vor reglementa relaţiile politice şi cele de frontieră dintre Părţi.

Republica Moldova — Rusia

La 1 februarie, la Moscova s-a încheiat o rundă de consultări moldo-ruse. Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, principalul subiect de discuţie l-a constituit reglementarea transnistreană. Serviciul de presă nu a detaliat însă conţinutul discuţiilor purtate la Moscova, ceea ce a încurajat diverse interpretări şi ipoteze lansate de observatori ai relaţiilor moldo-ruse, în contextul procesului de soluţionare a problemei transnistrene. O bună parte din aceste interpretări şi ipoteze a făcut trimitere la suspiciunile anterioare legate de un eventual “plan secret” pentru reglementarea transnistreană negociat de Chişinău şi Moscova.

Cert este însă că în urma reuniunilor bilaterale de diferite niveluri mai mulţi oficiali ruşi şi moldoveni se arată încrezători că relaţiile dintre Părţi au depăşit punctul critic în care s-au aflat. Dată fiind această încredere, Chişinăul speră că ascensiunea relaţiilor moldo-ruse ar putea aduce cu sine o soluţie pentru problema transnistreană. Pe lîngă acesta, alţi trei factori au fost menţionaţi de Preşedintele Voronin în alocuţiunea sa rostită la Conferinţa a 44-a pentru politica de securitate de la München, din 9 februarie 2008, ca fiind susceptibili să permită reglementarea conflictului transnistrean:

1. Moldova se află la intersecţia unor ansambluri geopolitice importante. Ea îmbină elemente ale mai multor moşteniri etno-culturale şi constituie un spaţiu unde “zeci de naţionalităţi şi limbi convieţuiesc armonios”, fără să cunoască conflicte interetnice. Cu alte cuvinte, Moldova “este Europa”, a conchis Voronin, zonă bazată pe îmbinarea diferitelor valori, pe toleranţă şi pe deschidere.
2. Moldova este un stat neutru, iar neutralitatea poate fi o garanţie serioasă a stabilităţii şi securităţii, dacă aceasta este recunoscută internaţional (de Rusia, Ucraina, UE şi de SUA).
3. Toţi actorii implicaţi în reglementarea transnistreană sînt de acord că Transnistria trebuie să dobîndească un statut garantat temeinic în cadrul unui stat unitar.

Republica Moldova — Letonia

Între 4–5 februarie, la Chişinău s-a aflat într-o vizită oficială ministrul de Externe al Letoniei, Maris Riekstins. În cadrul întîlnirii sale cu omologul său moldovean, Andrei Stratan, ultimul a mulţumit Letoniei pentru sprijinul pe care aceasta îl oferă Moldovei pe diverse planuri, în special în procesul de integrare europeană. Totodată, ministrul Stratan a subliniat că Moldova are nevoie de un semnal politic explicit din partea UE care să-i recunoască perspectiva de aderare la această comunitate şi speră că UE va cădea de acord asupra necesităţii unui nou cadru de cooperare cu Chişinău, cerînd în acest sens sprijinul Letoniei.

Cooperare regională

Republica Moldova — OCEMN

La 14 februarie 2008, la Kiev, a avut loc reuniunea extraordinară a Consiliului miniştrilor Afacerilor Externe ai Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN) şi reuniunea comună a miniştrilor Afacerilor Externe din regiunea Mării Negre şi miniştrilor Afacerilor Externe ai UE. Moldova a fost reprezentată la aceste reuniuni de ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan.

În cadrul reuniunilor, ministrul Stratan a ţinut două alocuţiuni în care a exprimat viziunea Moldovei asupra dezvoltării viitoare a OCEMN şi mecanismelor de cooperare dintre OCEMN şi UE. În primul caz, Andrei Stratan a subliniat necesitatea dezvoltării relaţiilor economice dintre ţările regiunii, liberalizării regimului de vize, în special pentru oamenii de afaceri, reprezentanţii mediilor academice şi de creaţie. În cel de-al doilea caz, şeful diplomaţiei moldovene a salutat configurarea Sinergiei la Marea Neagră, concepută de UE pentru catalizarea şi armonizarea proceselor de cooperare dintre ţările din bazinul Mării Negre şi UE, a subliniat nevoia pentru o implicare sporită a UE în zona OCEMN, în astfel de domenii precum infrastructura de transport, sistemele energetice, mediul ambiant, combaterea crimei organizate, contactele inter-umane etc.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei

Programe comune CoE-UE

În urma semnării, în decembrie 2007, a Programelor comune de cooperare între Consiliul Europei (CoE) şi UE pentru ţările din Caucazul de Sud, Ucraina şi Moldova pentru anii 2008–2009, la începutul lunii februarie, la Strasbourg, a avut loc o reuniune de planificare a activităţilor din cadrul acestor programe. La reuniune a fost prezent şi un grup de demnitari moldoveni, condus de viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Valeriu Ostalep. În contextul discuţiilor despre programele comune ale CoE şi UE, Ostalep a spus că printre direcţiile prioritare de cooperare a Moldovei cu CoE se numără asigurarea alegerilor libere şi corecte, libertăţii expresiei şi mass-media; dezvoltarea parteneriatului cu societatea civilă; promovarea unor mecanisme non-judiciare de ocrotire a drepturilor omului; asigurarea şi valorificarea drepturilor minorităţii rome.

Decizii ale CEDO

În perioada de referinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat 3 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Oferta Plus SRL c. Moldovei, Guja c. Moldovei şi Flux (nr.4) c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru încălcarea drepturilor la un proces echitabil, la protecţia proprietăţii, la libertatea de exprimare. Suma despăgubirilor pe care Moldova va trebui să le plătească doar în cauza Oferta Plus SRL c. Moldovei este de 2 535 104 euro sau ~ 41 322 195 lei, fiind mai mare decît suma despăgubirilor plătite de Moldova în toate cazurile în care aceasta a fost condamnată pînă la această hotărîre (~ 1,98 mln euro sau 32,64 mln lei). Suma despăgubirilor care rezultă din toate aceste trei hotărîri pronunţate împotriva Moldovei în prima jumătate a lunii februarie este de 2 558 417 euro sau ~ 41,70 mln lei.

Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 113 de cauze^[1].

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet