Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #106 |
Acordurile UE-Moldova privind facilitarea eliberării vizelor şi readmisia au fost ratificate pe 8 noiembrie a.c. de Parlamentul moldovean şi promulgate de Preşedintele Vladimir Voronin. Pe de altă parte, şi Parlamentul European (PE) a adoptat pe 13 noiembrie avizul de aprobare a acestora. Mai rămîne ca şi Consiliul UE să adopte aceste acorduri. Potrivit procedurilor în vigoare, acordurile se aprobă cu o majoritate calificată de către Consiliu, ceea ce însemnă cel puţin 255 din 345 voturi ale statelor membre, care să reprezinte minimum 62% din totalul populaţiei UE.
În perioada vizată au avut loc două şedinţe ale Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE). În cadrul şedinţelor CNIE, în mod devenit tradiţional din 13 septembrie a.c. de cînd CNIE s-a reunit în fiecare săptămînă, mai multe autorităţi publice centrale au prezentat rapoarte privind realizarea Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM) pe domeniile lor de responsabilitate. Printre instituţiile guvernamentale care au raportat măsura în care acestea au îndeplinit prevederile PAUEM se numără: Ministerul Educaţiei şi Tineretului (MET), Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), Biroului Relaţii Interetnice (BRI), Ministerul Finanţelor (MF), Serviciul Vamal (SV), Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC) şi Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC).
Potrivit portalului www.europa.md, Mihai Pop, ministru al Finanţelor, a declarat la şedinţa CNIE, din 9 noiembrie 2007, că în conformitate cu PAUEM MF i-au revenit 41 de măsuri. Dintre acestea, a arătat ministrul, 22 au fost realizate, 17 sînt în proces de realizare, una a fost trecută sub responsabilitatea Comisiei privind Piaţa Financiară, iar una nu a fost îndeplinită. Ultima se referă la proiectul de lege privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, care urmează să fie elaborat o dată cu proiectul de lege privind managementul finanţelor publice.
Reprezentanţii celorlalte autorităţi au raportat că majoritatea acţiunilor planificate pentru realizarea PAUEM au fost executate. BRI şi ASAC au comunicat că toate sarcinile lor în contextul implementării PAUEM au fost îndeplinite.
În urma lansării pe 6 noiembrie curent a raportului “Euromonitor” nr. 8 pentru trimestrul al III-lea al anului 2007 privind implementarea PAUEM, la şedinţa CNIE din 9 noiembrie prim-ministrul Vasile Tarlev a cerut organelor publice centrale să analizeze acest document şi să acţioneze în consecinţă pentru înlăturarea deficienţelor semnalate în raport. În context, Tarlev a subliniat necesitatea creării unui consiliu de coordonare cu experţii independenţi, cu ONG-urile de profil pentru a asigura implementarea integrală a PAUEM. Prim-ministrul a explicat că prezenţa în raport a deficienţelor pe dimensiunea politică a PAUEM se datorează faptului că în acest caz nu există criterii clare de evaluare, “ceea ce lasă loc pentru interpretări eronate, populiste, declarative”. Continuînd, Tarlev a declarat că “toate aceste aşa-numite rapoarte sînt trimise la adresa Comisiei Europene şi Moldova este acuzată şi pedepsită. Autorii rapoartelor trebuie să poarte responsabilitatea pentru declaraţiile din aşa-numitele rapoarte, chiar şi organizaţiile neguvernamentale, este lege şi sînt reguli de joc”. Declaraţiile Primului-ministru denotă felul în care acesta înţelege cooperarea autorităţilor cu societatea civilă în procesul integrării europene, întăresc convingerea că există o doză importantă de formalism în acest proces de cooperare, dovedesc că la cel mai înalt nivel se conştientizează încă puţin beneficiile parteneriatului stat-societate civilă şi, nu în ultimul rînd, pornesc de la premisa falsă că “autorii rapoartelor” ar fi interesaţi ca Moldova să fie “pedepsită” şi să îngreuneze cursul european al acesteia.
Pe 15 noiembrie curent, cu două zile înainte de expirarea termenului-limită stabilit de prim-ministrul Vasile Tarlev pentru realizarea plenară a PAUEM, Preşedintele Voronin a oferit un interviu Agenţiei Moldpres pe marginea principalei priorităţi de politică externă — integrarea europeană.
În contrast cu rapoartele autorităţilor publice centrale care menţionează că majoritatea prevederilor PAUEM au fost îndeplinite, Preşedintele Voronin a spus că “ne aşteaptă înainte o muncă enormă în cadrul actualului plan de acţiuni. Avem încă de îndeplinit numeroase sarcini.” Opinia Preşedintelui coincide întrucîtva cu cea a organizaţiilor nonguvernamentale care monitorizează implementarea PAUEM şi indică, cu două zile înainte de 17 noiembrie, asupra faptului că obiectivul formulat de prim-ministru nu a fost atins.
Voronin a readus în atenţie aceleaşi domenii problematice legate de implementarea PAUEM, la care a făcut referire Comisia Europeană în “Raportul de progres al Moldovei” lansat în decembrie 2006. Domeniile menţionate sînt: respectarea drepturilor omului, libertatea mass-media, climatul investiţional şi combaterea corupţiei.
În vederea unei protejări mai bune a drepturilor omului, Preşedintele Voronin a spus că se intenţionează extinderea atribuţiilor Curţii Constituţionale, astfel încît aceasta să devină ultima instanţă naţională în domeniu. Demnitarul a recunoscut, de asemenea, şi faptul că există probleme şi în ceea ce priveşte politica editorială a Companiei “Teleradio-Moldova” (TRM), lucru negat cu insistenţă şi în rînduri repetate de administraţia TRM.
Relaţiile dintre Moldova şi România continuă să se afle într-o zonă de mare turbulenţă. Principalul motiv de dispută îl constituie problema identităţii. Acest lucru a fost confirmat şi de ministrul moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, într-un interviu acordat postului Radio Europa Liberă.
După ce, la sfîrşitul lunii octombrie 2007, s-a creat impresia că există o oarecare dorinţă pentru destinderea relaţiilor bilaterale, evenimentele din prima jumătate a lunii noiembrie au dovedit că această dorinţă nu a fost decît aparentă.
Declaraţiile făcute de Preşedintele Vladimir Voronin ziarului românesc “Evenimentul Zilei”, prin care România a fost învinuită de mai multe relele existente în relaţiile bilaterale, au trasat încă o linie de demarcaţie în dialogul oficial dintre Părţi. Voronin a reluat în interviul său invective mai vechi la adresa României, precum că aceasta ar fi “ultimul imperiu în Europa”, şi a lansat acuze noi. Declaraţiile lui Voronin au consternat o parte a opiniei publice din România şi Moldova.
Clasa politică românească a dovedit, de această dată, mai multă prudenţă în comentariile făcute pe marginea acuzelor aduse de Preşedintele moldovean. Mai mulţi oficiali români s-au abţinut să dea o apreciere afirmaţiilor lui Voronin, iar alţii au preferat să dea aprecieri moderate punînd acuzele aduse de Voronin pe seama ideologiei şi mentalităţii din care se trage formaţiunea pe care acesta o conduce.
La 7 noiembrie curent, Duma de Stat a Federaţiei Ruse a decis introducerea moratoriului asupra Tratatului FACE. Experţii în domeniu apreciază decizia Dumei ca fiind nefavoabilă intereselor Moldovei şi introducînd mai multă discreţie de care Rusia va putea face uz pentru justificarea comportamentului său pe plan european şi internaţional.
Potrivit ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, Moldova va folosi prilejul summit-ului OSCE de la sfîrşitul acestui an pentru a-şi exprima îngrijorarea în legătură cu decizia Dumei de Stat a Federaţiei Ruse şi pentru a solicita în continuare retragerea prezenţei militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
Pe 9 noiembrie, în Chişinău s-a aflat Terry Davis, Secretarul General al Consiliului Europei (CoE). Acesta a venit la Chişinău pentru a participa la festivitatea de inaugurare a Institutului Naţional al Justiţiei (INJ).
Cu acest prilej, Terry Davis s-a întîlnit cu mai mulţi oficiali moldoveni, între care: Preşedintele Vladimir Voronin, prim-ministrul Vasile Tarlev, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Andrei Stratan. Discuţiile din cadrul acestor întîlniri au vizat o gamă variată de subiecte, precum: cooperarea dintre Moldova şi CoE, reformele din domeniul instituţiilor democratice, ajustarea legislaţiei naţionale la standardele europene, problema transnistreană, evoluţiile în procesul de integrare europeană şi cooperării regionale.
Potrivit Moldpres, Preşedintele Voronin l-a informat pe Terry Davis că Moldova “respectă întocmai” Programul calendaristic al acţiunilor legislative pentru respectarea obligaţiilor şi angajamentelor asumate faţă de CoE. În opinia observatorilor independenţi, Moldova are cîteva restanţe în ceea ce priveşte îndeplinirea programului nominalizat. În special, este vorba despre tergiversrea adoptării noilor legi cu privire la: statutul mun. Chişinău, consolidarea imunităţii parlamentare, a Codului de legi ale educaţiei. De asemenea, nu au fost investigate motivele cazurilor de urmărire penală a liderilor opoziţiei la nivel naţional şi local, şi nu a fost “condamnat” principiul destituirii primarului de Comrat de către Adunarea Populară a Găgăuziei[1].
În perioada de referinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat 7 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Muşuc c. Moldovei; Stepuleac c. Moldovei; Banca VIAS c. Moldovei; Cebotari c. Moldovei; Dolneanu c. Moldovei; Becciu c. Moldovei şi Gusovschi c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru încălcarea drepturilor la un proces echitabil, la protecţia proprietăţii, la judecarea cauzei reclamantului într-un termen rezonabil, de a depune o cerere la CEDO, pentru deţinerea ilegală a reclamanţilor, pentru condiţii improprii de detenţie şi pentru lipsa de garanţii în cazul lipsirii de libertate. Suma despăgubirilor pe care Moldova va trebui să le plătească în aceste 7 cazuri este de 350 433 euro (aprox. 5,78 mln lei).
Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 98 de cauze[2]. 53 de decizii (54%) de condamnare a Moldovei au fost pronunţate doar în 2007.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |