Monitoring→Politica→Relaţii externe

Republica Moldova — Consiliul Europei

La 27 martie curent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat o hotărîre de condamnare a Moldovei în cauza Istrati şi alţii c. Moldovei pentru încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă, dreptului la respectarea vieţii private şi de familie, aplicarea tratamentelor inumane şi degradante. Reclamanţii, Viorel Istrati, Alexandru Burcovschi şi Roman Luţcan, au invocat condiţii improprii de detenţie, lipsa îngrijirilor medicale şi încălcarea drepturilor de a comunica în condiţii particulare cu avocaţii lor. CEDO a obligat Moldova să achite reclamanţilor 6 mii, 4 mii şi, respectiv, 5 mii de euro pentru prejudicii materiale şi cca 4 mii de euro pentru costuri şi cheltuieli.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, la 29 martie curent, modificări la Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. Potrivit acestora, în Monitorul oficial vor fi publicate rezumatele deciziilor şi hotărîrilor CEDO pronunţate împotriva Moldovei.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

Declaraţia de la Berlin

La 25 martie curent, UE a marcat 50 de ani de la semnarea Tratatelor care au instituit Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EUROATOM). Pentru că aceste documente au fost semnate la Roma, ele se cunosc şi sub denumirea de Tratatele de la Roma. Ele au aşezat realmente Europa postbelică pe un nou parcurs, spre pace, prosperitate, democraţie şi statul de drept. Acestea se constituie în prezent în cartea de vizită a UE. Principalul eveniment legat de aniversarea a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma îl constituie semnarea la Berlin a unei Declaraţii de solidaritate europeană (Declaraţia de la Berlin), care trece în revistă principalele realizări ale UE, reliefează provocările majore care stau în calea UE şi stabileşte obiectivele de viitor pentru această comunitate^[1].

Cu ocazia acestei aniversări, Preşedintele Vladimir Voronin a semnat o scrisoare care arată că Republica Moldova salută Declaraţia de la Berlin şi subscrie la principiile UE, declarîndu-şi adeziunea ireversibilă la valorile UE. Acest gest simbolic era mai mult decît necesar în condiţiile în care Moldova aspiră să se alăture UE în drumul ei spre prosperitate şi democraţie. Iar pentru ca acest gest de adeziune simbolică să fie credibil, Moldova va trebui să demonstreze prin fapte că este un partener de încredere la drum lung. Realizarea integrală şi riguroasă a Planul de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM) ar putea fi o dovadă concludentă în acest sens. Acţiunile regretabile la care s-au dedat însă organele de forţă la 27 martie, pun sub semnul întrebării sinceritatea Chişinăului, care deşi subscrie Declaraţiei de la Berlin, admite cu uşurinţă sfidarea unor valori pe care aceasta le însumează.

Şedinţa CNIE

În cadrul şedinţei Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE), din 27 martie, Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a prezentat un raport privind rezultatele îndeplinirii PAUEM în primul trimestru al anului 2007 şi priorităţile stabilite în acest sens pentru perioada imediat următoare. Stratan a menţionat că unul din obiectivele de bază ale Moldovei în 2007 este semnarea Acordului privind facilitarea regimului de vize cu UE. În altă ordine de idei, Igor Dodon, ministru al Economiei şi Comerţului, a arătat în raportul său că Moldova se află la o etapă avansată de negocieri în vederea obţinerii Preferinţelor Comerciale Autonome (PCA) şi că autorităţile de la Chişinău au realizat toate condiţiile înaintate de Comisia Europeană în acest scop. Pe de altă parte, grupul de experţi din partea Comisiei Europene, aflat în ianuarie-februarie curent la Chişinău, cu ocazia reuniunii Subcomitetului de Cooperare Moldova-UE “Economie, Finanţe şi Statistică”, menţiona că Moldovei îi rămîne pînă la obţinerea PCA să depună eforturi suplimentare pentru creşterea credibilităţii sistemului de certificare a originii mărfurilor, perfecţionarea administrării vamale şi îmbunătăţirea procesului de audit efectuat la întreprinderile exportatoare.

Centrul european comun de acordare a vizelor

Mihaly Bayer, Ambasadorul Ungariei la Chişinău, a informat recent că Centrul european comun de acordare a vizelor în spaţiul UE pentru cetăţeni moldoveni, care urmează a fi inaugurat în mod oficial la 25 aprilie a.c., în incinta reprezentanţei diplomatice a Ungariei, va începe primirea cererilor de viză la 12 aprilie. Acest lucru va fi făcut pentru ca pînă la deschiderea oficială să fie adaptată activitatea centrului şi, în cel mai scurt timp, să fie lichidate toate deficienţele depistate. Amintim că iniţial acest centru va elibera vize pentru Ungaria, Austria şi Slovenia, urmînd ca în activitatea lui să se implice la scurt timp şi Estonia, Letonia, şi Danemarca. Potrivit lui Mihaly Bayer, cetăţenii moldoveni vor avea acces la informaţia privind serviciile centrului 24 de ore în zi şi va fi definitivată şi lansată pagina electronică a Centrului: www.cac.md^[2]. Ambasadorul Ungariei a mai precizat că anual moldovenii solicită circa 12 mii de vize pentru Ungaria, Austria şi Slovenia, pe cînd capacitatea tehnică a centrului va permite procesarea a circa 50 de mii de vize anual. Anterior un comunicat al Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău anunţa că acest centru va fi în măsură să elibereze cel puţin 10 mii de vize pe an.

Inaugurarea Centrului “Pro Europa” la Bălţi

După ce la 20 februarie curent, în Cahul a fost deschis primul Centru interactiv “Pro-Europa”, un al doilea centru similar a fost inaugurat la 30 martie şi la Bălţi. Ambele centre au fost deschise cu suportul Reprezentanţei din Moldova a Fundaţiei Eurasia şi al MAEIE. Centrele îşi propun drept scop să furnizeze informaţii despre UE, Politica Europeană de Vecinătate (PEV), implementarea PAUEM şi despre procesul de integrare europeană a Moldovei. Deschiderii Centrului i-a urmat conferinţa “Cooperarea dintre autorităţile publice locale, societatea civilă şi mass-media în procesul de integrare europeană”, în cadrul căreia a fost lansată pentru discuţii publice Strategia de informare şi comunicare pentru integrare europeană. La conţinutul acestui document ne vom opri într-o ediţie viitoare.

Republica Moldova — România

Dacă sub aspect politic relaţiile dintre Moldova şi România continuă să rămînă dificile, atunci sub aspect economic lucrurile par să stea altfel. Ministerul Economiei şi Comerţului a informat că volumul schimburilor comerciale dintre Moldova şi România s-a majorat de circa 1,9 ori în ianuarie-februarie 2007, faţă de perioada similară a anului trecut, constituind în valori nominale 135,7 mln USD. Moldova a exportat în această perioadă în România mărfuri în valoare de 34,1 mln USD (de 1,7 ori mai mult faţă de ianuarie-februarie 2006) şi a importat mărfuri în valoare de 101,6 mln USD (de 2,1 ori mai mult faţă de ianuarie-februarie 2006). Cifrele în cauză infirmă estimările anterioare ale experţilor care prognozau o diminuare în comerţul dintre cele două ţări, o dată cu aderarea României la UE şi cu sistarea regimului de comerţ liber. Ceea ce ar trebui să pună în gardă însă este accentuarea semnificativă a deficitului balanţei comerciale cu România, pînă la 67,5 mln USD, faţă de 29,4 mln USD în ianuarie-februarie 2007.

Republica Moldova — Ucraina

În cadrul unei reuniuni, la 22 martie curent, Igor Colenov, directorul general al Serviciului Grăniceri al Republicii Moldova, şi Nikolai Litvin, preşedintele Serviciului Grăniceri de Stat al Ucrainei, au semnat Planul de dezvoltare a colaborării bilaterale pentru anul 2007. Pe lîngă aceasta, la reuniune s-a discutat despre situaţia la frontiera moldo-ucraineană şi s-a accentuat necesitatea extinderii schimbului de informaţii între serviciile de grăniceri ale celor două state.

Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC) a anunţat, printr-un comunicat de presă, că exploatarea cursei aeriene Chişinău-Kiev de către operatorii aerieni din Moldova şi Ucraina continuă să fie incertă. În urma unei reuniuni a părţilor, din 23 martie, acestea n-au putut ajunge la un compromis în ceea ce priveşte numărul de curse pe săptămînă. Partea moldovenească insistă pentru un număr de şase curse pe săptămînă, repartizate în mod egal, pe cînd cea ucraineană optează pentru zece curse pe săptămînă. Urmează ca disensiunile existente între cele două părţi să fie soluţionate în cadrul unei noi runde de negocieri.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

În perioada 20–22 martie curent, în Moldova s-a aflat în vizită o delegaţie parlamentară a Federaţiei Ruse, condusă de Aleksandr Moskaleţ, vicepreşedinte al Comitetului Dumei de Stat pentru legislaţie constituţională şi edificarea statului. Delegaţia rusă s-a aflat la Chişinău cu prilejul participării la şedinţa Comisiei interparlamentare de colaborare moldo-rusă. Aceasta a fost prima întîlnire la acest nivel după semnarea acordului de cooperare parlamentară în 2003. Pe lîngă participarea la lucrările comisiei, legislatorii ruşi s-au întîlnit cu Preşedintele Vladimir Voronin şi cu prim-ministrul Vasile Tarlev.

În cadrul întîlnirilor a fost discutată o gamă variată de probleme, inclusiv cea transnistreană, oficialii moldoveni accentuînd că Moldova optează pentru un parteneriat strategic cu Federaţia Rusă, bazat pe pragmatism şi înţelegere reciprocă.

În şedinţa Comisiei interparlamentare de cooperare moldo-rusă legislatorii moldoveni şi ruşi au adoptat o declaraţie. Aceasta prevede că părţile vor elabora, la următoarea şedinţă programată pentru luna septembrie 2007, la Moscova, un şir de recomandări pentru soluţionarea problemelor existente în relaţiile bilaterale, inclusiv cea transnistreană. Recomandările urmează a fi făcute organelor executive ale celor două ţări.

Republica Moldova — Belarus

În perioada de referinţă, au fost date asigurări că Belarusul va relua în timpul apropiat importurile de vinuri din Moldova, livrările de vinuri în vrac urmînd a fi operate de o singura companie mixtă moldo-belarusă Moldbelvin. Compania a fost fondată de AgroVin Bulboaca din Moldova şi de Belgospisheprom din Belarus. Acestea deţin 80% şi, respectiv, 20% din fondul statutar. Potrivit lui Leonid Senko, director al Belgospisheprom, Moldbelvin va livra vinuri în vrac pentru toţi consumatorii din Belarus.

Anterior, Iurie Mudrea, şeful serviciului de analiză şi prognoză la Agenţia Moldova-Vin, declara că “în nici-un caz, întreprinderea [mixtă moldo-belarusă] nu va monopoliza exporturile de vinuri în vrac” spre Belarus.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet