Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 23 mai – 5 iunie 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #52 |

GUAM

GUUAM a devenit GUAM

După cum era de aşteptat în urma summit-ului GUUAM de la Chişinău, din 22 aprilie curent, Uzbekistanul şi-a anunţat retragerea sa din cadrul acestui aranjament regional. Uzbekistanul şi-a făcut cunoscută această decizie printr-o scrisoare adresată autorităţilor de la Chişinău, autorităţi care exercită preşedinţia respectivului proiect regional. Motivul invocat în acest sens de Preşedintele Uzbekistanului, Islam Karimov, este că “amplasarea geografică a ţării nu permite realizarea intereselor economice şi de securitate în cadrul noilor iniţiative şi proiecte, anunţate de către această organizaţie”.

În legătură cu această decizie a Uzbekistanului, ţările membre ale GUAM au dat publicităţii o declaraţie comună . Acestea recunosc dreptul Uzbekistanului la libertatea alegerii căii de asigurare a intereselor sale, justifică necesitatea lărgirii sferelor de activitate în cadrul GUAM, dau asigurări că ieşirea Uzbekistanului din cadrul organizaţiei respective “în nici un fel nu va afecta negativ calitatea şi nivelul relaţiilor noastre prieteneşti” cu acesta şi îşi exprimă interesul dezvoltării relaţiilor de cooperare cu Uzbekistanul atît în format bilateral, cît şi în format internaţional.

Drept urmare a ieşirii Uzbekistanului din cadrul GUUAM, ţările participante au convenit să denumească în continuare această organizaţie GUAM.

Reuniunea Adunării Parlamentare a GUAM

La 28 mai curent, la Ialta în Ucraina şi-a ţinut lucrările cea de-a II-a reuniune a Adunării Parlamentare (AP) a GUAM. Printre importanţii factori de decizie prezenţi la reuniune s-au numărat: Marian Lupu, preşedintele Parlamentului moldovenesc, care a şi prezidat lucrările acesteia, în virtutea faptului că Moldova deţine în prezent preşedinţia acestei organizaţii; Murtuz Aleskerov, preşedintele Milli Medjlis al Republicii Azerbaidjan; Nino Burdjanadze, preşedintele Parlamentului Georgiei; Vladimir Litvin, preşedintele Radei Supreme a Ucrainei; Inrida Udre, preşedintele Seimului Republicii Letonia; Ceslavas Iursenas, vicepreşedintele Seimului Republicii Lituania şi Teodor Meleşcanu, vicepreşedintele Senatului României.

Potrivit serviciului de presă al Legislativului moldovenesc, în cadrul reuniunii au fost discutate o serie de subiecte care ţin de dezvoltarea dimensiunii parlamentare a GUAM, de intensificarea rolului organelor legislative ale statelor-părţi la GUAM în beneficiul creşterii economice, consolidării democraţiei şi stabilităţii în regiune şi de integrarea statelor membre în structurile europene şi euroatlantice. Aceeaşi sursă informează ca AP a GUAM a aprobat componenţa comitetelor pentru problemele politice şi de drept, pentru probleme comercial-economice, de învăţămînt, cultură şi ştiinţă pentru anii 2005–2006, a susţinut deciziile adoptate în cadrul summit-ului GUUAM de la Chişinău şi s-a pronunţat pentru dezvoltarea acestei structuri regionale, pentru creşterea rolului ei în reglementarea conflictelor, lupta împotriva separatismului, extremismului şi altor pericole ale securităţii internaţionale.

Relaţii moldo-croate

Principalul eveniment de politică externă din această perioadă, consumat pe 30–31 mai la Chişinău, a fost vizita Preşedintelui Croaţiei, Stjepan Mesic, în Republica Moldova. Vizita oficialului croat a debutat cu întrevederea pe care a avut-o acesta cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin. În cadrul întîlnirii preşedinţii moldovean şi croat au abordat un şir de probleme vizînd intensificarea relaţiilor economice bilaterale, susţinerea reciprocă pe plan european şi global, prevenirea şi combaterea separatismului, traficului de fiinţe umane, armament şi narcotice şi au examinat posibilităţile de plasare a capitalului croat în astfel de ramuri ale economiei naţionale precum industria alimentară şi telecomunicaţiile.

Reuniunea ambilor şefi de stat a fost urmată de şedinţa în plen a delegaţiilor oficiale, în cadrul căreia au fost semnate: Declaraţia comună a preşedinţilor; Convenţia între guvernele Republicii Moldova şi Republicii Croaţia pentru evitarea dublei impuneri şi evaziunii fiscale şi Acordul guvernamental cu privire la asistenţa reciprocă în domeniul vamal.

Declaraţia comună a preşedinţilor reafirmă aspiraţiile europene ale ambelor state, ataşamentul acestora pentru valorile democraţiei şi ale economiei de piaţă, angajamentul Moldovei şi al Croaţiei pentru armonizarea legislaţiilor naţionale la principiile şi normele UE în domeniul circulaţiei libere a populaţiei, capitalurilor, mărfurilor şi serviciilor. De asemenea, documentul evocă necesitatea aprofundării relaţiilor de cooperare în domeniile comercial, transporturilor, comunicaţiilor, energeticii, turismului, ştiinţei şi culturii.

Într-un mod devenit comun deja — în cazurile redimensionării raporturilor cu state mai avansate în relaţiile lor cu UE decît Republica Moldova -, Declaraţia articulează importanţa preluării de către partea moldovenească a experienţei de integrare europeană a Croaţiei. Un alt aspect important al documentului pune accent pe intensificarea colaborării dintre părţi în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), Iniţiativei Central-Europene (ICE), Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE) etc.

2–22 mai 2005 6–19 iunie 2005