Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 16–30 aprilie 2008

Integrare europeană

A doua rundă de negocieri dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind Parteneriatul de Mobilitate

Pe 22 aprilie, la Bruxelles s-a desfăşurat cea de-a doua rundă de negocieri între Republica Moldova şi UE privind Parteneriatul de Mobilitate, la care au participat reprezentanţi ai Comisiei Europene şi a peste 14 state membre ale UE. Delegaţia moldovenească, condusă de Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a inclus reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Economiei şi Comerţului, Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi Serviciului Grăniceri. În cadrul negocierilor a fost discutat textul Documentului Parteneriatului de Mobilitate, care va fi structurat în două părţi: 1)generală, care va trasa direcţiile principale ale cooperării între Moldova şi UE în cadrul Parteneriatului; 2) operaţională, care va include propuneri de proiecte din partea statelor membre interesate UE şi va fi actualizată reieşind din necesităţile şi interesele Republicii Moldova. Delegaţia moldovenească a reiterat importanţa valorificării în cadrul Parteneriatului a domeniilor, precum: managementul eficient al frontierelor, cooperarea în reglementarea fluxurilor migraţionale, reinvestirea remitenţelor, consolidarea sistemului naţional de management al migraţiei, implementarea Acordurilor privind facilitarea regimului de vize şi de readmisie. De asemenea, au fost discutate modalităţile de organizare a unei platforme de cooperare pentru o mai bună implementare a Parteneriatului de Mobilitate, de evaluare a impactului proiectelor şi actualizării acestora în dependenţă de necesităţile Republicii Moldova.

Asistenţa financiară acordată Republicii Moldova în 2008–2009 de Uniunea Europeană

Potrivit unei declaraţii a şefului Secţiei Politice si Economice a Delegaţiei Comisiei Europene în Moldova, Paolo Berizzi, în anii 2008–2009 Moldova va beneficia de asistenţă financiară din partea Comisiei Europene în suma totală de 50 de milioane euro. Această sumă va fi alocată pentru realizarea şi promovarea mai multor proiecte de infrastructură în Moldova. Oficialul european a subliniat că, asistenţa financiară a UE nu are drept scop soluţionarea problemelor cu care se confruntă Moldova, ci să consolideze reformele realizate de Guvernul Moldovei. De asemenea, a fost menţionat faptul că, în cazul unei conlucrări de succes dintre Moldova şi structurile comunitare, asistenţa financiară din partea UE va creşte considerabil pe viitor.

Notă. Începînd cu 1991, asistenţa financiară acordată Moldovei din partea UE a constituit circa 450 milioane euro.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova — România

Divergenţele legate de semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră dintre Republica Moldova şi România au continuat să domine relaţiile moldo-româneşti. Ca răspuns la declaraţia preşedintelui României Traian Băsescu că, pentru România tratatul de frontieră cu Republica Moldova nu este prioritar, din moment ce România a recunoscut independenţa Republicii Moldova în actualele frontiere (vezi e-jurnal nr.115), la 17 aprilie 2008, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova a făcut public un comunicat de presă. În comunicat se menţionează că, iniţiativa de începere a negocierilor cu România privind acordul micului trafic de frontieră a fost lansată de Republica Moldova într-o Declaraţie politică, formulată odată cu semnarea Acordului privind facilitarea eliberării vizelor cu Uniunea Europeană (10 octombrie 2007). De asemenea, se accentuează faptul că, proiectul român al Convenţiei dintre Republica Moldova şi România privind micul trafic la frontieră conţine sintagma “frontiera de stat moldo-românească”, care există de facto, dar nu este juridic documentată în plan bilateral. De aceea, unica soluţie de reglementare a relaţiilor de frontieră dintre cele două ţări rămîne a fi, la părerea autorităţilor moldoveneşti, semnarea simultană a Tratatului privind frontiera de stat moldo-românească şi a Convenţiei privind micul trafic de frontieră.

Notă. Condiţionarea semnării Convenţiei privind micul trafic de frontieră cu semnarea tratatului privind frontiera de stat a generat critici din partea partidelor de opoziţie. Două dintre aceste partide — PLDM şi AMN — au lansat iniţiative de urgentare a semnării Convenţiei privind micul trafic la frontieră, inclusiv prin colectarea semnăturilor cetăţenilor nemulţumiţi de decizia autorităţilor moldoveneşti. Tensiunile din relaţiile moldo-române doar s-au accentuat după ce Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, într-un interviu televizat, a acuzat România de provocarea conflictului armat din Transnistria, afirmînd că România l-a impus pe fostul preşedinte moldovean Mircea Snegur să declanşeze războiul din 1992.

Republica Moldova — Ucraina

Relaţiile moldo-ucrainene au fost axate pe soluţionarea problemelor de ordin energetic, în special, problema formării preţurilor la energia electrică ucraineană livrată Republicii Moldova şi cea a cotelor de participaţie la Centrala Hidroelectrică cu Acumulare Dnestrovsk. Republica Moldova pretinde o cotă de participaţie la centrala care ocupă şi o parte din teritoriul moldovenesc.

Vizita întreprinsă de către Prim-viceprim-ministrul, ministrul Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova, Igor Dodon, la Kiev pentru soluţionarea acestor probleme nu s-a soldat cu rezultate concrete; noile negocieri se vor desfăşura în perioada 19–21 mai 2008, la Kiev.

Republica Moldova — Slovenia

În perioada vizată, vicepremierul Andrei Stratan, ministul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a efectuat o vizită oficială în Republica Slovenia, ţară ce deţine preşedinţia în exerciţiu a Uniunii Europene. Andrei Stratan a avut întrevederi cu mai mulţi oficiali sloveni, printre care France Cukjati, Preşedintele Adunării Naţionale, Dimitrij Rupel, Ministrul sloven al Afacerilor Externe etc. Principalele subiecte abordate au fost: cooperarea Republicii Moldova cu UE, în special viitorul cadru juridic al relaţiilor Moldova-UE; evoluţiile recente în problema transnistreană, cooperarea bilaterală moldo-slovenă. Oficialii sloveni au menţionat importanţa adoptării la Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe la nivel de Miniştri de Externe ai UE a unei decizii favorabile de lansare a negocierilor privind viitorul Acord moldo-comunitar, subliniind că Slovenia recunoaşte şi susţine perspectivele europene ale Moldovei. În contextul tematicii transnistrene, oficialii sloveni au apreciat ultimele eforturi ale conducerii Republicii Moldova de soluţionare a conflictului transnistrean şi consecvenţa cu care Moldova a promovat formula de negocieri 5+2. Oficialul moldovean a subliniat că cooperarea cu Slovenia, inclusiv în calitatea de Preşedinte în exerciţiu al UE, constituie o prioritate a MAEIE şi de aceea a desemnat un reprezentant al Ministerului care are contacte sistematice cu MAE al Sloveniei, oferind informaţia necesară privind obiectivele Republicii Moldova în relaţiile cu UE.

Republica Moldova — Republica Azerbaidjan

În perioada 23–24 aprilie, preşedintele Republicii Moldova a întreprins o vizită oficială în Azerbaidjan. Potrivit serviciului de presă al preşedinţiei, scopul vizitei a fost de intensificare a cooperării comercial-economică dintre Moldova şi Azerbaidjan, în special în domeniile energetic şi de combustibil. În timpul vizitei au fost semnate trei acorduri interguvernamentale: 1) privind colaborarea în domeniul energetic şi de combustibil; 2) privind colaborarea şi schimbul de informaţii în domeniul combaterii încălcărilor legislaţiei economice si fiscale; 3) privind colaborarea în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale. În timpul vizitei a fost discutată şi posibilitatea deschiderii unei rute aeriene Chişinău-Baku.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova — Consiliul Europei

În perioada 14–18 aprilie 2008, Delegaţia Parlamentului Republicii Moldova a participat la lucrările sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care s-a desfăşurat la Strasbourg. Delegaţia a fost condusă de Maria Postoico, Vicepreşedintele Parlamentului.

La 29 aprilie 2008, Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI), a făcut public cel de-al treilea raport asupra MoldoveiEN, care evaluează situaţia Moldovei la capitolul rasism, xenofobie, antisemitism şi intoleranţă în perioada aprilie 2003 — 14 decembrie 2007. Potrivit raportului, Moldova a înregistrat cîteva progrese în depăşirea problemelor de discriminare şi intoleranţă, însă majoritatea problemelor menţionate încă în cel de-al doilea raport (din 15 aprilie 2003) persistă. În particular este vorba de: limitarea libertăţii la religie a grupurilor de minorităţi religioase şi musulmane, lipsa unei legislaţii împotriva discriminărilor, continuarea discriminării rromilor etc. De asemenea, ECRI îşi exprimă îngrijorarea privind modificările aduse legii cetăţeniei din Republica Moldova în scopul restricţionării accesului la funcţiile publice pentru anumite categorii de cetăţeni. ECRI arată că modificările la legea cetăţeniei, în urma cărora cetăţenii moldoveni cu cetăţenie multiplă vor fi dezavantajaţi faţă de ceilalţi cetăţeni ai Moldovei în ceea ce priveşte accesul lor la funcţiile publice, vor duce la discriminare, la un tratament diferenţiat pe motiv de cetăţenie.

Republica Moldova — Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN)

Pe 17 aprilie 2008, la Kiev a avut loc cea de-a XVIII-a Reuniune a Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre ale Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Delegaţia moldovenească a fost condusă de Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În cadrul reuniunii, oficialul moldovean a menţionat că Republica Moldova pledează pentru utilizarea mai eficientă a mecanismelor existente de cooperare în cadrul OCEMN, în special intensificarea relaţiilor între OCEMN şi UE în cadrul iniţiativei Uniunii Europene “Sinergia Mării Negre”.