Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #65 |
Un raport întocmit de secretariatul CE cu privire la colaborarea în domeniul armonizării legislaţiei moldoveneşti cu normele comunitare constată un şir de deficienţe şi un grad insuficient de transparenţă, foarte necesar în procesul respectiv. Autorităţile de la Strasbourg sînt îngrijorate în temei de situaţia independenţei sistemului judecătoresc, calificarea magistraţilor şi executarea deciziilor judiciare. Un capitol aparte al îngrijorărilor îl constituie situaţia din domeniul audiovizualului, transformarea Companiei “Teleradio-Moldova” într-o instituţie publică autentică, situaţia reglementărilor în domeniul libertăţii conştiinţei şi religiei. De asemenea, experţii europenei nu sînt satisfăcuţi de mecanismul avizării proiectelor de acte legislative din domeniile de referinţă şi de lipsa comunicărilor despre luarea în consideraţie a expertizei internaţionale la adoptarea finală a mai multor legi.
Guvernul Republicii Moldova nu a contestat hotărîrea CEDO în dosarul “Şarban contra Moldovei” (emisă cu 3 luni în urmă), fapt care determină intrarea în vigoare a acesteia şi executarea ei de către autorităţile de la Chişinău. Anterior Vladimir Şarban a fost eliberat din arest şi arest la domiciliu, actualmente fiindu-i stabilită obligaţia de a nu părăsi localitatea de reşedinţă.
La 3 ianuarie 2006 preşedinţii Moldovei şi al Ucrainei au semnat o declaraţie comună în adresa Uniunii Europene, prin care abordează problema livrării gazelor naturale de către Federaţia Rusă. Cei doi preşedinţi au calificat acţiunile autorităţilor ruseşti ca “făcînd parte dintr-un scenariu de presiune şi şantaj energetic, orientat spre subminarea dezvoltării economice a celor două ţări”, iar preţurile solicitate de “Gazprom” — “stabilite arbitrar”. În declaraţie Uniunea Europeană este chemată să acorde sprijin celor două ţări, în atingerea unor scopuri anume:
Menţionăm că preşedinţia austriacă a UE a îndemnat deja autorităţile Moldovei “să reia cît mai grabnic negocierile cu Concernul «Gazprom» şi să soluţioneze problema livrării de gaze naturale din Federaţia Rusă”, fără a declara însă o anumită participare în acest proces a autorităţilor comunitare.
Republica Moldova a fost inclusă în Sistemul General de Preferinţe comerciale a UE (cunoscut sub numele “GSP+”). Acest fapt presupune anularea taxelor vamale şi a cotelor de import la un şir de mărfuri provenite din Republica Moldova. În acelaşi timp, nu sînt anulate restricţiile şi taxele la mai multe produse prioritare fabricate în Moldova, printre acestea fiind vinurile, un şir de produse agricole şi conserve.
La preluarea preşedinţiei în cadrul UE, autorităţile Austriei au făcut un şir de declaraţii referitoare la perspectivele dezvoltării comunităţii, referindu-se tangenţial şi la situaţia Moldovei. Austria va acorda o atenţie sporită ţărilor din zona balcanică care încă nu au acces în UE, dar această ţară este una din cele mai sceptice referitor la procesul extinderii, mai mulţi austrieci consierînd că o serie din problemele lor, inclusiv şomajul, decurg din aderarea mai multor ţări la UE. Preşedintele Austriei a afirmat în mass-media că “exclude posibilitatea primirii Republicii Moldova, alături de Ucraina şi Belarus, în componenţa Uniunii Europene”.
Şi ministrul de interne al Franţei, Nicolas Sarkozy, referindu-se la perspectiva acceptarea Croaţiei, Macedoniei şi Ucrainei, a declarat că “ar trebui să nu se procedeze la nici o nouă extindere a UE atît timp cît nu au fost adoptate noile instituţii”.
Conform unei declaraţii comune a şefilor de executive de la Chişinău şi Kiev, începînd cu 25 ianuarie 2006 tranzitul mărfurilor moldoveneşti la hotarul moldo-ucrainean va fi efectuat doar în baza specimenelor vamale ale Moldovei. Deciziile necesare în acest sens au fost adoptate cu mult timp în urmă de către Guvernul Moldovei, însă autorităţile ucrainene, deşi le recunosc, continuă să admită prin teritoriul său exportul de mărfuri transnistrene, fără acte legale de provenienţă şi conformitate. Această practică continuă chiar şi după începerea monitorizării hotarului moldo-ucrainean de către misiunea specializată a UE. Pentru a asigura implementarea noilor înţelegeri, Guvernul Republicii Moldova trebuie să perfecţioneze mecanismul de export şi import a producţiei de către subiecţii economici din zona de est a republicii şi să modifice deciziile sale anterioare în domeniu:
Responsabili în domeniul energeticii de la Kiev au declarat că pînă la 20 ianuarie 2006 urmează a fi creată o companie mixtă care se va ocupa de livrarea gazelor, inclusiv şi în Republica Moldova. Conform celor relatate de oficialul ucrainean, exporturile vor fi asigurate de o întreprindere mixtă creată de societatea ucraineană “Naftogaz” şi compania “RosUkrEnergo”. Necesităţile ţării noastre sînt estimate la cca 3,4 miliarde m3, iar noua întreprindere ar putea asigura livrări în proporţie de cca 2,5 miliarde m3, atît din gazul rusesc, cît şi cel provenit din ţările asiatice (Turkmenistan şi Kazahstan).
Moldova a fost lipsită de dreptul la vot în Adunarea Generală a ONU, ca urmare a neachitării contribuţiilor financiare în bugetul organizaţiei. Printre cele 20 de ţări care nu şi-au onorat angajamentele financiare faţă de ONU se numără Georgia şi Tadjikistanul, însă aceste ţări şi-au reeşalonat datoriile şi au păstrat astfel dreptul de vot. Oficiali de la Ministerul de externe şi al integrării europene au declarat că pînă la finele lunii ianuarie Moldova va transfera suma restantă (cca 38 mii USD) şi va recăpăta astfel dreptul de vot în Adunarea Generală a ONU.
Cel de-al treilea contingent de militari format din 11 genişti ai Armatei Naţionale a Moldovei, a plecat pe 13 ianuarie 2006 în Irak pentru participare la misiunea internaţională post-conflict. Militarii moldoveni îşi exercită serviciul pe bază de contract şi au acceptat benevol participarea în misiune. Aceasta presupune deminarea teritoriilor şi dezamorsarea obiectelor explozibile.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |