Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Relaţii externe

Relaţii externe în perioada 16–31 decembrie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #87 |

Republica Moldova — Consiliul Europei

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a emis, la 19 decembrie 2006, o hotărîre de condamnare a Republicii Moldova în cauza “Moisei vs. Moldova”. CEDO a conchis că o hotărîre judecătorească anterioară emisă în favoarea reclamantei a rămas neexecutată fără justificări plauzibile, încălcîndu-se astfel art. 6 §1 şi art. 1 din Protocolul nr.1 ale Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului. Pentru că reclamanta nu a dispus de un recurs efectiv, CEDO a constatat şi încălcarea art. 13 din Convenţie. Curtea a dispus acordarea a 192 euro pentru daune materiale, 500 euro pentru daune morale şi 600 euro pentru costuri şi cheltuieli.

În aceeaşi zi, CEDO s-a pronunţat şi în cauza “Oferta Plus vs. Moldova”. În cazul de faţă, reclamantul a pretins violarea dreptului la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii, prin neexecutarea de către instanţele naţionale a unei decizii judecătoreşti definitive (privind încasarea a 20 milioane de lei) şi prin ulterioara revizuire a acesteia, la solicitarea Procurorului General. CEDO a constatat că neexecutarea hotărîrii definitive şi ulterioara ei anulare contravin art. 6 al Convenţiei şi art.1 al Protocolului adiţional. Urmărirea penală împotriva directorului reclamantului şi arestul acestuia sînt apreciate de Curte ca avînd drept scop descurajarea reclamantului în menţinerea cererii depuse la CEDO, fapt ce contravine art. 34 al Convenţiei. Problema daunelor morale şi materiale (estimate la 1,2 milioane de euro), a costurilor şi cheltuielilor va fi soluţionată printr-o decizie aparte a CEDO. Reprezentanţii reclamantului la Curte au dat publicităţii numele persoanelor care se fac responsabile de emiterea deciziei de condamnare pe www.lhr.md.

Republica Moldova — Uniunea Europeană

La 19 decembrie 2006, Consiliul UE a adoptat mandatele care împuternicesc Comisia Europeană să negocieze acordurile de readmisie şi de facilitare a regimului de vize între UE şi Moldova.

Încheierea acestor acorduri este prevăzută de obiectivele 47 şi 48 ale Planului de Acţiuni RM-UE, iniţierea negocierilor privind facilitarea regimului de vize fiind în 2006 una din priorităţile în dialogul Moldovei cu UE. Date fiind acestea: în martie 2006 a fost creat un grup de lucru interministerial care a elaborat proiectul Planului naţional de acţiuni pentru facilitarea regimului de vize pentru UE; la 8 iunie 2006 Parlamentul a adoptat Legea privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii statelor membre ale UE, SUA, Canadei, Confederaţiei Elveţiene şi Japoniei, listă suplimentată în decembrie cu Norvegia şi Islanda; în noiembrie 2006 Guvernul a aprobat Planul naţional de acţiuni menţionat.

În pofida acestora, Preşedintele Voronin s-a arătat, în cadrul unei conferinţe de presă de bilanţ pentru anul 2006, a fi nemulţumit de faptul că negocierile privind facilitarea regimului de vize n-au fost iniţiate în 2006, dar şi de lipsa unui progres vizibil în ceea ce priveşte obţinerea Preferinţelor comerciale autonome ale UE. Pentru comparaţie, potrivit evaluărilor Comisiei Europene, publicate pe 4 decembrie 2006, privind implementarea primelor şapte planuri de acţiuni încheiate cu UE în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), Ucraina a reuşit deja să parafeze, în octombrie 2006, un acord cu UE privind readmisia şi facilitarea regimului de vize.

Generalizîndu-şi insatisfacţia faţă de ritmul procesului de integrare europeană, Preşedintele Voronin a avertizat că “dacă lucrurile vor merge în continuare astfel, voi arata Guvernului cartonaşul roşu”. Critici similare au fost reiterate de Preşedintele Voronin şi în cadrul unei reuniuni cu importanţi factori de decizie, consacrate implementării Planului de Acţiuni RM-UE. Şeful statului a invocat: coordonarea ineficienta la nivel naţional a activităţilor întreprinse în procesul de implementare a Planului de Acţiuni; coordonarea nesatisfăcătoare dintre ministerele şi departamentele implicate în cooperarea cu instituţiile comunitare; neonorarea de către reprezentanţii Moldovei a obligaţiunilor asumate sau îndeplinirea lor cu mare întîrziere.

În context, Vladimir Voronin a cerut ca anul 2007 să devină etapa unor măsuri hotărîte şi neordinare în direcţia apropierii de UE. În acest scop, a fost subliniată necesitatea elaborării — în baza unei analize a Raportului de progres pentru Moldova în cadrul PEV, publicat de Comisia Europeană la 4 decembrie curent — a unui plan de acţiuni, ce ar exclude orice posibilitate de neîndeplinire a recomandărilor experţilor europeni. Preşedintele a mai indicat asupra necesităţii stabilirii unui mecanism naţional unic, cu competenţe bine determinate ale instituţiilor responsabile, care ar consolida capacitatea de absorbţie a asistenţei financiare oferite de UE.

Ulterior, în cadrul ultimei şedinţe a Guvernului pentru anul 2006, Preşedintele Voronin a opinat că greşelile şi întîrzierile în procesul de integrare europeană “nu au fost comise intenţionat, ci dimpotrivă”.

Republica Moldova — România

Într-un interviu, acordat publicaţiei franceze Les Dernieres Nouvelles d’Alsace, Preşedintele României, Traian Băsescu, a arătat, între altele, că numeroşi moldoveni încearcă să obţină cetăţenia română. În prezent, a declarat Preşedintele Băsescu, există 450 000 de cereri de naturalizare, provenind în special de la tineri care doresc să studieze sau să muncească în România. Totodată, Preşedintele României a lăsat să se înţeleagă că statul român nu va lua măsuri unilaterale în chestiunea acordării cetăţeniei române, aceasta urmînd a fi consultată cu UE.

Făcînd referire la problema transnistreană, Preşedintele Băsescu a declarat că soluţionarea acestuia ar fi simplă dacă dreptul internaţional ar fi respectat şi dacă comunitatea internaţională ar respecta integritatea fiecărui stat şi inviolabilitatea frontierelor sale. În context, Preşedintele României a chemat la respectarea dreptului internaţional şi Rusia să-şi respecte angajamentele sale anterioare, retrăgîndu-şi trupele din Transnistria.

Republica Moldova — Federaţia Rusă

În cadrul conferinţei de presă de bilanţ amintită anterior Preşedintele Vladimir Voronin a menţionat că în prezent atmosfera în care se desfăşoară dialogul dintre Moldova şi Federaţia Rusă se deosebeşte în mod principial de tot ce a fost mai înainte. Moldova şi Federaţia Rusă, a adăugat şeful statului, nu au lucrat niciodată într-un contact atît de strîns şi într-un regim atît de intens. Potrivit Preşedintelui Voronin, ameliorarea raporturilor moldo-ruse s-a produs treptat şi a urmat întrevederii sale, din 8 august 2006, cu Preşedintele rus, Vladimir Putin. Preşedintele moldovean a mai subliniat că Rusia a fost şi va rămîne partenerul strategic al Moldovei, şi şi-a exprimat convingerea că poziţiile Chişinăului şi Moscovei se vor apropia şi în ceea ce priveşte procesul de reglementare transnistreană.

De o manieră relativ similară a fost apreciată evoluţia raporturilor moldo-ruse şi de şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. Acesta a declarat, în cadrul unei conferinţe dedicată totalurilor anului diplomatic 2006, că în prezent relaţiile Rusiei cu Moldova se bazează pe “un dialog cinstit, concret şi profesional, inclusiv în ceea ce priveşte relaţiile comercial-economice”. Potrivit ministrului rus de Externe, problemele comerciale existente sînt soluţionate treptat şi, respectiv, este creată baza favorabilă pentru rezolvarea celorlalte probleme. Acest dialog, a arătat Lavrov, este “normal, fără elemente de spectacol […], aşa cum au stabilit cei doi şefi de stat”, menţionînd totodată că Rusia este mulţumită de implementarea înţelegerilor convenite anterior.

Cîteva evoluţii recente în dialogul bilateral confirmă tendinţele de destindere a relaţiilor moldo-ruse. Este vorba despre inspectarea unor întreprinderi moldoveneşti, specializate în prelucrarea cărnii, de către experţii Serviciului rus “Rosselihoznadzor”, în vederea identificarea companiilor “care respectă toate condiţiile sanitar-veterinare” pentru reluarea exporturilor de carne şi mezeluri în Rusia. În al doilea rînd, poate fi invocată semnarea, pe 27 decembrie 2006, la Moscova, a Protocolului bilateral privind încheierea negocierilor dintre Rusia şi Moldova de aderare a Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Ministrul Economiei şi Comerţului, Igor Dodon, arăta mai devreme că Moldova ar vrea să obţină în schimb semnarea acordului privind impozitarea exportului, în special, a celui de gaze naturale din Federaţia Rusă. Pînă în prezent, Rusia aplică TVA la exportul de gaze naturale către Moldova, în timp ce conform cerinţelor OMC, TVA o aplică ţara de destinaţie şi nu cea exportatoare.

Potrivit înţelegerilor la care s-a ajuns recent cu Gazprom-ul rusesc, Moldova va plăti 170 USD pentru o mie de metri cubi de gaze naturale în 2007, 75% din media europeană în 2008, 90% — în 2009, iar din 2011 preţul va fi ajustat mediei europene. Această majorare treptată a preţului la gazele naturale este, de asemenea, pusă pe seama destinderii raporturilor bilaterale. În acelaşi timp, unele medii ruse de informare acreditează ideea că în schimbul creşterii treptate a tarifului la gaze, Moldova ar fi de acord să cedeze reţelele de distribuţie a gazelor în favoarea Gazprom şi să accepte majorarea participării concernului rus în societatea Moldova-Gaz. În replică la aceste opinii, Zinaida Greceanîi, prim-vicepremier, a spus că Moldova va capitaliza reţelele de distribuţie şi le va include în capitalul social al Moldova-Gaz şi că Părţile au convenit ca cotele deţinute să rămînă intacte.

CEFTA

Republica Moldova a participat la summit-ul CEFTA, din 19 decembrie 2006, de la Bucureşti. La reuniunea în cauză au mai participat: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, România, Serbia şi Kosovo. Moldova, de rînd cu celelalte state participante, a semnat Acordul de modernizare şi lărgire a CEFTA, devenind astfel parte la acest acord, şi a subscris unei Declaraţii comune.

Acordul de modernizare şi lărgire a CEFTA, cunoscut sub denumirea de CEFTA 2006, a înlocuit vechiul Acord de Comerţ Liber pentru Europa Centrală, încheiat în 1992, şi acordurile bilaterale de comerţ liber. CEFTA a apărut în decembrie 1992, avînd ca membri fondatori Cehia şi Slovacia (Cehoslovacia în acea perioadă), Polonia şi Ungaria. Ulterior la CEFTA au aderat România (1997), Bulgaria (1999), Croaţia (2003) şi Macedonia (2006). Unul din obiectivele iniţiale ale CEFTA a fost de a pregăti ţările membre în vederea aderării lor la UE, acest obiectiv rămînînd valabil şi pentru CEFTA 2006, el fiind reiterat în Declaraţia finală. Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria s-au retras din CEFTA o dată cu aderarea lor la UE, preluînd politica comercială a UE, acelaşi lucru urmînd să-l facă România şi Bulgaria de la 1 ianuarie 2007, cînd şi acestea vor deveni state membre ale UE.

CEFTA 2006 prevede anularea tuturor taxelor vamale la import şi export, a restricţiilor cantitative şi a altor taxe cu efect echivalent în comerţul cu produse industriale şi majoritatea produselor agroindustriale. Acordul nou mai conţine prevederi privind comerţul cu servicii, proprietatea intelectuală, achiziţile publice, promovarea investiţiilor, administrarea vamală şi regulile de origine preferenţiale, procedura şi condiţiile de aplicare a măsurilor de salvgardare şi instrumentelor de apărare comercială. CEFTA 2006 corespunde normelor OMC şi obligaţiunilor Părţilor în raport cu UE.

CSI

La 27 decembrie 2006, ministrul Economiei si Comerţului, Igor Dodon, a reprezentat Moldova la cea de-a 32-a şedinţă a Consiliului Economic al CSI, de la Moscova. În cadrul şedinţei au fost abordate probleme ce ţin de domeniile energetic, transporturilor, construcţiilor etc. De asemenea, la Consiliu s-au examinat măsuri de contracarare a pătrunderii produselor farmaceutice falsificate pe pieţele statelor CSI şi proiectul concepţiei politicii tarifare coordonate între statele CSI în domeniul transportului feroviar.

2–15 decembrie 2006 1–31 ianuarie 2007